{"id":19886,"date":"2014-07-03T11:52:13","date_gmt":"2014-07-03T09:52:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19886"},"modified":"2026-01-23T20:58:08","modified_gmt":"2026-01-23T18:58:08","slug":"la-iasi-boema-pentru-secolul-xxi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-iasi-boema-pentru-secolul-xxi\/","title":{"rendered":"La Ia\u015fi, Boema pentru secolul XXI"},"content":{"rendered":"

Dup\u0103 recenta premier\u0103 cu Traviata, Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din ora\u015ful moldav a ales drept nou\u0103 produc\u0163ie un alt titlu de larg\u0103 popularitate, Boema puccinian\u0103. Formula echipei realizatoare a consfin\u0163it debutul absolut \u00een Rom\u00e2nia ca regizor de oper\u0103 al lui Niky Wolcz, renumit profesor universitar \u015fi autor de mizanscene de teatru \u00een toat\u0103 lumea, colaborator constant al lui Andrei \u015eerban \u00een materie de oper\u0103 \u015fi operet\u0103 la Londra, Viena, Paris, Geneva, New York. L-au secondat, pentru decoruri \u015fi costume, doi arti\u015fti la fel de reputa\u0163i, Helmut St\u00fcrmer \u015fi Lia Man\u0163oc.<\/strong> <\/em><\/p>\n

\"Aplauze,-ovatii,-flori\"<\/a>
\nAm asistat la un spectacol cu adev\u0103rat modern \u015fi, dat\u0103 fiind actualitatea tramei, bine transpus \u00een contemporaneitate, o prob\u0103 valabil\u0103 a mult discutatului \u201eRegietheater\u201c, dar care aici \u015fi-a dovedit cu prisosin\u0163\u0103 virtu\u0163ile. S-a p\u0103strat atmosfera celor patru acte, primul \u015fi ultimul imaginate \u00eentr-o mansard\u0103 \u00eenalt\u0103 \u00een care \u00ee\u015fi duc via\u0163a cei patru prieteni. Cadrajul a fost echilibrat, cu decoruri reduse la strictul necesar, \u00een care tablourile suprarealiste ale pictorului Marcello au dat o not\u0103 de inedit s\u0103r\u0103c\u0103ciosului spa\u0163iu industrial ce a respirat astfel prin ele. Actul secund a adus obi\u015fnuita culoare, diversitate, anima\u0163ie \u015fi verv\u0103 a serii de Ajun \u00een preajma cafenelei Momus, \u00een timp ce al treilea s-a petrecut \u00een aburii unei dimine\u0163i ce\u0163oase la por\u0163ile Parisului. Costumele au fost adecvat alese pentru contextul \u00eenchipuit, minijupe, geci, blugi, T-shirt-uri, cizme, vestimenta\u0163ii de carnaval. Trebuie obligatoriu subliniat \u015fi excelentul light design, semnat de acela\u015fi Helmut St\u00fcrmer.
\n\u00cen afara ambian\u0163ei generale, meritul lui Wolcz a venit \u015fi din reu\u015fita conturului caracterial al eroilor, pronun\u0163at, veridic, natural, tineresc, \u00een care elementul inovativ s-a sim\u0163it. M\u0103 g\u00e2ndesc \u00eendeosebi la profilul lui Mim\u00ec (personaj admirabil interpretat de soprana Ana Maria Donose), departe de obi\u015fnuita apari\u0163ie amorf\u0103, pronun\u0163at boln\u0103vicioas\u0103 (accentu\u00e2nd cu orice chip suferin\u0163a), prin consecin\u0163\u0103, \u015ftears\u0103, flasc\u0103 \u015fi chiar cu patina mor\u0163ii \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. La Ia\u015fi, de la prima intrare \u00een scen\u0103, t\u00e2n\u0103ra a ap\u0103rut ca o fiin\u0163\u0103 plin\u0103 de energie, care \u00ee\u015fi duce crucea cu stoicism, profit\u00e2nd de via\u0163\u0103 c\u00e2t se mai poate. Atitudinea fa\u0163\u0103 de Rodolfo este oarecum \u015f\u0103galnic\u0103, ne\u00eencrez\u0103toare \u00een sentimentele poetului, denot\u00e2nd eventual un alt fel de experien\u0163\u0103 anterioar\u0103 dec\u00e2t cel retras \u015fi vis\u0103tor. Da, era chiar plictisit\u0103 de declara\u0163ii \u015fi avansuri, crezute superficiale. Poate fi un \u201eapproach\u201c veridic. Tem\u0103toare s\u0103 se dest\u0103inuie, a fost mai concret\u0103, mai automat\u0103 \u00een exprimarea primei p\u0103r\u0163i a ariei din actul \u00eent\u00e2i, \u201eS\u00ec. Mi chiamano Mim\u00ec\u201c, dar declicul \u015fi metamorfoza s-au produs odat\u0103 cu fraza \u201e… ma quando vien lo sgelo il primo sole \u00e8 mio\u201c, prin care eroina \u015fi-a dezv\u0103luit sufletul sensibil, p\u00e2n\u0103 atunci camuflat \u00eentr-o atitudine evident protectoare. Prin expansivitatea rostirii din \u201e…il primo bacio dell\u2019aprile \u00e8 mio!\u201c \u015fi-a pus pe tav\u0103 sufletul \u015fi, definitiv cucerit\u0103, s-a d\u0103ruit cu totul noului iubit. Minunat\u0103 construc\u0163ie. Ce a urmat se \u015ftie.
\nCu voce bogat\u0103 \u015fi vibrant\u0103, Ana Maria Donose a frazat frumos \u015fi pasional, a c\u00e2ntat str\u0103lucitor \u015fi a subliniat tragismul puccinian prin accente \u015fi impresionante note grave \u00een emisie \u201ede piept\u201c. \u00cen actul al treilea am sim\u0163it-o ca o Cio Cio-san \u201eavant la lettre\u201c, iar c\u0103tre final, regizorul i-a d\u0103ruit puterile unei Violetta Val\u00e9ry ce \u00ee\u015fi adun\u0103 ultimele pic\u0103turi de energie. C\u00e2teva sunete mai \u201edeschise\u201c, mai pu\u0163in concentrate s-au insinuat pe alocuri, \u00een primul \u015fi ultimul act.
\nTenorul Florin Guzg\u0103 (Rodolfo) nu mai reprezint\u0103 o speran\u0163\u0103 a liricii rom\u00e2ne\u015fti, ci o certitudine. Drumul parcurs de la apari\u0163ii anterioare \u00een Rigoletto \u015fi Traviata este uria\u015f. T\u00e2n\u0103rul se mi\u015fc\u0103 dezinvolt \u00een scen\u0103, c\u00e2nt\u0103 subtil \u015fi nuan\u0163at \u015fi \u00ee\u015fi expune glasul de mare calitate fraz\u00e2nd fluent \u00een prezentarea unui lirism seduc\u0103tor. Omogenitatea vocii impresioneaz\u0103, acutele sunt puternice \u015fi sigure. Inten\u0163iile potrivite \u00eembog\u0103\u0163esc expresiv discursul melodic. Exist\u0103 totu\u015fi c\u00e2teva finaluri de fraz\u0103 care nu ar trebui terminate prea brusc (actul prim), dar emo\u0163ia debutului trebuie luat\u0103 \u00een considerare. Artistul a respectat \u00eentru totul partitura \u015fi nu a c\u00e2ntat la unison cu soprana finalul cu Do natural acut al duetului din actul \u00eent\u00e2i, supun\u00e2ndu-se dorin\u0163ei compozitorului.
\nMusetta a fost soprana Cristina Grigora\u015f, insinuant\u0103, dr\u0103coas\u0103 \u015fi sexy, eclatant\u0103 \u00een pagina solo care \u00eei revine, aria \u201eQuando m\u2019en vo\u2019…\u201c din actul secund.
\nGrupul de prieteni ai lui Rodolfo a c\u0103p\u0103tat personalit\u0103\u0163ile baritonului Jean Kristof Bouton (Marcello cu glas cvasi-tenoral, care \u015ftie s\u0103 dea anvergur\u0103 frazelor muzicale, chiar dac\u0103 \u00een actul al doilea a fost nevoit, din p\u0103cate, s\u0103 rosteasc\u0103 tirada \u201eGiovent\u00f9 mia\u201c din fundul scenei), baritonului Valentin Marele (sobru Schaunard, de o extrem\u0103 duritate \u00een rostirea \u201eFra mezz\u2019ora \u00e8 morta\u201c din actul ultim, str\u0103b\u0103tut\u0103 totu\u015fi de revolt\u0103 \u015fi dezn\u0103dejde) \u015fi basului Octavian Dumitru (Colline cu voce cald\u0103, u\u015for exterior \u00een exprimarea tristei arii din actul al IV-lea, \u201eVecchia zimarra\u201c).
\nPersonajele episodice au fost interpretate de Iulian Ioan Sandu (Beno\u00eet \u015fi Alcindoro, deloc caricaturali, \u00een abord\u0103ri bine g\u0103site), Andrei Apreotesei (sonor Parpignol pe post de claun), Traian Hudumeac (Vame\u015ful) \u015fi Drago\u015f \u015etefan (Sergentul). Un g\u00e2nd. De\u015fi este un obicei ca Beno\u00eet \u015fi Alcindoro s\u0103 fie interpreta\u0163i de acela\u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163, poate ar fi bun\u0103 o deosebire de culoare timbral\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 voci de bas, fiind vorba de dou\u0103 personaje diferite.
\nNoua Boema de la Ia\u015fi a fost un spectacol \u00een care s-a jucat cu maxim\u0103 pliere pe tipologiile de personaje imaginate de regizor, conving\u0103tor \u015fi captivant. A pl\u0103cut publicului, f\u0103r\u0103 rezerve. Dovad\u0103, aplauzele \u015fi ova\u0163iile aproape nesf\u00e2r\u015fite de la final.
\nReu\u015fita serii nu a fost numai a interpre\u0163ilor \u015fi realizatorilor. S-a datorat \u015fi dirijorului Tiberiu Soare, un adev\u0103rat magician \u2013 m\u00e2nuitor de sunete, de expresii \u015fi detalii am\u0103nun\u0163it eviden\u0163iate, un creator de atmosfer\u0103 divers\u0103, concordant\u0103 cu emo\u0163ia scriiturii pucciniene. Este un t\u00e2n\u0103r maestru ale c\u0103rui lecturi seduc \u015fi mobilizeaz\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi acum pe toat\u0103 linia, inclusiv \u00een fos\u0103, unde instrumenti\u015ftii l-au urmat exemplar. Foarte bine preg\u0103tit de Manuel Giugula a fost Corul Operei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne Ia\u015fi, dup\u0103 cum o not\u0103 maxim\u0103 \u201ecum laude\u201c merit\u0103 Corul \u201eJuniorii Operei\u201c, dirijat de Raluca Zaharia.
\n\u015ei dac\u0103 Boema ie\u015fean\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 montarea de clas\u0103, a fost un spectacol cu voci excelent preparate, faptul se datoreaz\u0103 tenorului Vasile Moldoveanu, care a lucrat intens cu arti\u015ftii pe linie de tehnic\u0103 vocal\u0103 (dup\u0103 cum citesc \u00een programul de sal\u0103) \u015fi, a\u015f ad\u0103uga, \u00een sensul preg\u0103tirii stilistice, al expunerii frazelor \u015fi culorilor, al pronun\u0163iei \u00een limba italian\u0103, al atitudinilor, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-le din multele secrete ale vocalit\u0103\u0163ii. S-a v\u0103zut, s-a sim\u0163it. A fost o \u015fans\u0103 uria\u015f\u0103 pentru tinerii arti\u015fti ie\u015feni s\u0103 fie \u00eendruma\u0163i vreme de mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de un maestru a c\u0103rui \u015ftiin\u0163\u0103 a c\u00e2ntului a fost validat\u0103 printr-o carier\u0103 glorioas\u0103, \u00eencununat\u0103 de peste o sut\u0103 de spectacole la Metropolitan Opera din New York. O ini\u0163iativ\u0103 pre\u0163uit\u0103 a managementului Operei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne Ia\u015fi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 recenta premier\u0103 cu Traviata, Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din ora\u015ful moldav a ales drept nou\u0103 produc\u0163ie un alt titlu de larg\u0103 popularitate, Boema puccinian\u0103. Formula echipei realizatoare a consfin\u0163it debutul absolut \u00een Rom\u00e2nia ca regizor de oper\u0103 al lui Niky Wolcz, renumit profesor universitar \u015fi autor de mizanscene de teatru \u00een toat\u0103 lumea, colaborator constant… Cite\u0219te mai mult »La Ia\u015fi, Boema pentru secolul XXI<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[11657,1163],"class_list":["post-19886","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-premiera-opera-nationala-romana","tag-traviata"],"views":1263,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19886","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19886"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19886\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28208,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19886\/revisions\/28208"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19886"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19886"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19886"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}