{"id":19883,"date":"2014-07-03T11:49:30","date_gmt":"2014-07-03T09:49:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19883"},"modified":"2026-01-23T21:00:08","modified_gmt":"2026-01-23T19:00:08","slug":"intaia-editie-a-festivalului-dobrojazz-de-la-tulcea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intaia-editie-a-festivalului-dobrojazz-de-la-tulcea\/","title":{"rendered":"\u00cent\u00e2ia edi\u0163ie a Festivalului DobroJazz de la Tulcea"},"content":{"rendered":"<p>Abia se estompaser\u0103 ecourile reu\u015fitelor gale de la Cluj \u015fi Zal\u0103u, cu ocazia S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Jazzului, precum \u015fi ale festivalului de la Alba Iulia (tustrele mi-au \u00eenviorat prim\u0103vara anului \u00een curs), c\u00e2nd mi s-a oferit \u00eenc\u0103 o surpriz\u0103 agreabil\u0103: onoranta invita\u0163ie de a urm\u00e3ri lansarea la Dun\u0103re a Festivalului DobroJazz de la Tulcea.<br \/>\nIntui\u0163ia \u00eemi spunea c\u0103 un asemenea loc mirific precum urbea de la por\u0163ile Deltei dispune de premisele necesare pentru a se fixa ca reper pe harta jazzului. Cele v\u0103zute la fa\u0163a locului mi-au dep\u0103\u015fit a\u015ftept\u0103rile. \u00cen primul r\u00e2nd, o echip\u0103 organizatoric\u0103 vital\u0103, competent\u0103, amabil\u0103, centrat\u0103 \u00een jurul Funda\u0163iei ParteR. Ini\u0163iatorul \u015fi coordonatorul festivalului, Dan Hornoiu, \u00eempreun\u0103 cu eficien\u0163ii s\u0103i acoli\u0163i Paul Tutungiu \u015fi Voicu R\u0103descu, au conceput un program coerent, profilat pe un compartiment stilistic aflat \u00een plin\u0103 expansiune \u2013 a\u015fa-numitul etno-jazz. Dac\u0103 \u00een Basarabia vecin\u0103 Festivalul Ethno-Jazz de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi-a consolidat \u00eencep\u00e2nd deja de la intrarea \u00een secolul XXI un renume interna\u0163ional, la noi \u00een \u0163ar\u0103 o manifestare de acest tip s-a l\u0103sat a\u015fteptat\u0103 \u015fi este, cu at\u00e2t mai mult, salutar\u0103. Tulcea merit\u0103 din plin a\u015fa ceva: un ora\u015f plin de \u015farm, aproape patriarhal, dar cu permanente influxuri cosmopolite, rezult\u00e2nd din situarea sa privilegiat\u0103, de arc triumfal, la intrarea \u00een Amazonia Gurilor Dun\u0103rii. Cochetul Teatru \u201eJean Bart\u201c ofer\u0103 condi\u0163iuni optime pentru permanentizarea \u015fi dezvoltarea festivalului.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Grupul-TRIGON-condus-de-Anatol-Stefanet.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-19884\" src=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Grupul-TRIGON-condus-de-Anatol-Stefanet.jpg\" alt=\"Grupul-TRIGON-condus-de-Anatol-Stefanet\" width=\"600\" height=\"338\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Grupul-TRIGON-condus-de-Anatol-Stefanet.jpg 600w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Grupul-TRIGON-condus-de-Anatol-Stefanet-300x169.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Grupul-TRIGON-condus-de-Anatol-Stefanet-448x252.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Grupul-TRIGON-condus-de-Anatol-Stefanet-200x112.jpg 200w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/a><br \/>\nProgramul celor trei gale a fost judicios alc\u0103tuit. \u201eLa deschidere\u201c a fost distribuit un cvartet autohton \u2013 C\u0103lin Grigoriu Group \u2013 \u00een a c\u0103rui componen\u0163\u0103 am avut pl\u0103cerea s\u0103-l redescop\u0103r pe Cezar Cazanoi, remarcabil poliinstrumentist ce continu\u0103 s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u00eentr-o inexplicabil\u0103 penumbr\u0103 fa\u0163\u0103 de capacit\u0103\u0163ile sale de muzician \u00eenn\u0103scut.<br \/>\nDin faimosul Moscow Art Trio au venit la Tulcea doar Arkadi Shilkloper \u2013 mare maestru al cornului, al flugelhornului \u015fi al instrumentelor din familia goarnelor alpine \u2013 \u015fi vocalistul\/ clarinetistul Serghei Starostin. Victim\u0103 a unei grave maladii, pianistul Mihail Alperin, cel care \u00eei \u00eenc\u00e2ntase pe spectatorii bucure\u015fteni anul trecut la Jazz in Church Festival, a fost \u00eenlocuit \u2013 ca solu\u0163ie in extremis &#8211; de confratele s\u0103u ucrainean, Vadim Neselovskyi. Nume aureolat de parteneriatul cu Gary Burton \u015fi de implicarea ca profesor la Berklee College of Music, probabil cel mai renumit conservator de jazz din USA. La un asemenea nivel, comentariile sunt de prisos.<br \/>\nSeara a doua a debutat cu un trio pe care \u00eel prezentasem recent la Festivalul de la Alba Iulia: MirceaTiberian\/ pian, C\u0103t\u0103lin Milea\/ sax alto, flaut, Nadia Trohin\/ voce. Ambele recitaluri \u2013 la Alba \u015fi, respectiv, Tulcea \u2013 au avut un pronun\u0163at caracter conceptual. \u00cen cadrul primului au fost reformulate piese din repertoriul muzicii lejere rom\u00e2ne\u015fti a anilor 1960. \u015elag\u0103re mult difuzate pe timpul c\u00e2nd radioul juca un rol central \u00een peisajul mass-media. Acele melodii \u015fi texte se insinuau obsesiv \u00een memoria ascult\u0103torilor (germanii denumesc fenomenul Ohrwurm \u2013 vierme de ureche), iar Mircea Tiberian avu incitanta idee de a le revalorifica din perspectiv\u0103 jazzistic\u0103. La fel a procedat \u015fi la Tulcea, \u00eens\u0103 acord\u00e2nd prioritate unor teme folclorice gra\u0163ios-ingenios (re)articulate de versatila vocalist\u0103 Nadia Trohin. C\u00e2nt\u0103rea\u0163a, de sorginte basarabean\u0103, este una dintre marile valori active actualmente pe scena rom\u00e2n\u0103 de jazz \u015fi s-ar cuveni a fi mai eficient cultivat\u0103 de c\u0103tre impresari, promotori, mass-media etc. Iremediabil scindat \u00eentre natura sa funciarmente romantic\u0103 \u015fi o inteligen\u0163\u0103 analitic\u0103 (b\u0103t\u0103toare la ochi \u00een lucr\u0103rile sale muzicologice), Tiberian \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 \u2013 adeseori, \u00een manier\u0103 far out \u2013, perifrazele pe claviatur\u0103, sus\u0163inut mai nou de talentatul s\u0103u discipol transcontinental C\u0103t\u0103lin Milea. Rezult\u0103 o muzic\u0103 preponderent liric\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 pe ample spa\u0163ii improvizatorice, \u00een care apari\u0163iile unor delicate surprize sonore (de exemplu, inser\u0163ia cavalului sau revigoranta versiune conferit\u0103 c\u00e2ntecului de pahar al Mariei T\u0103nase) sunt c\u00e2t se poate de binevenite.<br \/>\nRevela\u0163ia festivalului a constituit-o recitalul, \u00een manifest caracter bulgar, sus\u0163inut de Bodurov Trio. De la istorica introducere a ritmurilor aksak \u00een jazzul american prin intermediul pianistului Milcho Leviev nu am mai auzit &#8211; \u00eentr-o formul\u0103 de piano trio \u2013 o fuziune at\u00e2t de conving\u0103toare \u00eentre ethosul sud-dun\u0103rean \u015fi cel jazzistic. Dimit\u00e3r Bodurov\/ pian, Mihail Ivanov\/ contrabas \u015fi Jens D\u00fcppe\/ baterie ar putea fi considera\u0163i o replic\u0103 venit\u0103 dintre Balcani \u015fi Marea Neagr\u0103 la conceptul lansat \u00een Scandinavia de Esbj\u00f6rn Svensson Trio (\u015fi acela, la r\u00e2ndul s\u0103u, precedat de exemplarele suite ale inventivului Per Henrik Wallin Trio). \u00cen fapt, de\u015fi expresia muzical\u0103 etala o luxuriant\u0103 diversitate, piesele erau brodate pe varia\u0163iuni \u015fi extensii ale unuia dintre cele mai populare ritmuri tradi\u0163ionale bulgare, numit generic \u00een \u015fapte. Elipse, crescendo-uri \u015fi diminuendo-uri, subtile progresii armonice, o dinamic\u0103 de mare clas\u0103, tensiuni repetitive \u015fi rezolv\u0103ri bulversante \u2013 aminteau frapant de estetica impus\u0103 \u00een jazz pe filiera unor Thelonious Monk sau Ahmad Jamal, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00eens\u0103 \u00een capcanele obsecviozit\u0103\u0163ii. Un fel de muzic\u0103 apt\u0103 nu doar s\u0103-i procure ascult\u0103torului satisfac\u0163ii inteligente, dar \u015fi s\u0103-i dea satisfac\u0163ia de a se sim\u0163i oarecum mai inteligent el \u00eensu\u015fi&#8230; Pe bun\u0103 dreptate, Paul Tutungiu sublinia voca\u0163ia de ambasadori culturali pentru \u0163ara vecin\u0103 a acestor trei muzicieni (inclusiv a bateristului german, capabil de a sublima pregnan\u0163a ritmicii balcanice prin rafinamente percusive).<br \/>\nHipertalentata (dar \u015fi capricioasa) Maria R\u0103ducanu \u015fi-a g\u0103sit \u00een Niko Meinhold, dac\u0103 nu&#8230; na\u015ful, atunci un partener de \u00eencredere. Solid ancorat pe claviatur\u0103, mai mult \u00een postur\u0103 de inventator dec\u00e2t de instrumentist, pianistul german a reu\u015fit s\u0103 o \u0163in\u0103 \u00een fr\u00e2ul expresionismului pe n\u0103r\u0103va\u015fa vocalist\u0103, indiferent de limba \u00een care c\u00e2nta aceasta. \u00cen c\u00e2teva dintre piesele rom\u00e2ne\u015fti, Maria \u015fi-a demonstrat din nou originalitatea abord\u0103rii vocale, reamintindu-ne c\u0103 e capabil\u0103 \u015fi de temerare explor\u0103ri prin teritoriile atonalismului. R\u0103m\u00e2ne de sperat c\u0103 tandemul va persevera \u015fi va persista.<br \/>\nFestivalul s-a \u00eencheiat triumfal, printr-un recital de zile mari al grupului Trigon din Chi\u015fin\u0103u. A\u015fa cum am afirmat-o \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri, \u00eencep\u00e2nd de la debutul din 1992, Trigon reu\u015fe\u015fte cea mai conving\u0103toare sintez\u0103 \u00eentre spiritul jazzului \u015fi inefabila sim\u0163ire muzical\u0103 a na\u0163iunii noastre. Nu c\u0103 ar absenta inteligente racord\u0103ri \u015fi la alte spa\u0163ii culturale, cum ar fi tarantella italian\u0103, zborul c\u0103r\u0103bu\u015fului mussorgskian, haitarmaua de Crimeea, un blues&#8230; japonez etc. \u00cens\u0103 esen\u0163ele tari ale edificiilor sonore configurate de Anatol \u015etef\u0103ne\u0163\/ viol\u0103, Dorel Burlacu\/ keyboards, pian, muzicu\u0163\u0103, Valentin Bogheanu\/ sax, flugelhorn, caval, keyboards, bass, percu\u0163ie, Gari Tverdohleb\/ baterie, percu\u0163ie, xilofon, sunt nutrite osmotic din toate zonele muzicii tradi\u0163ionale rom\u00e2ne. Oricare i-ar fi tema \u2013 \u015echiop\u0103tata, Cioc\u00e2rlia, Visuri transilvane, Dod\u0103-Dod\u0103, S\u0103rb\u0103tori de iarn\u0103, S\u00e2rba-n c\u0103ru\u0163\u0103 \u015f.a.m.d. \u2013, asemenea piese reprezint\u0103 universuri de sine st\u0103t\u0103toare, \u00een care dionisiacul \u015fi apolinicul confraternizeaz\u0103, degaj\u00e2nd parfumul naturale\u0163ii \u015fi al artei genuine. A\u015fa cum s-a prezentat la Tulcea, \u00een formula sa de aur, cvartetul purt\u00e2nd \u00een\u015fel\u0103torul nume Trigon ar merita din plin s\u0103 fie invitat pe c\u00e2t mai multe scene din patria noastr\u0103. E vorba de un \u201ebrand\u201c pe care nu ne mai putem permite s\u0103-l ignor\u0103m f\u0103r\u0103 a ne prejudicia propria imagine.<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 concertele propriu-zise, organizatorii au avut inspira\u0163ia de a programa \u015fi c\u00e2teva bine-venite jam sessions, plus dou\u0103 prelegeri, \u00een somptuosul edificiu numit Casa Avramide, unde fiin\u0163eaz\u0103 \u00een bun\u0103 vecin\u0103tate Institutul de Cercet\u0103ri Eco-muzeale Tulcea \u015fi Art Cafe. A fost o real\u0103 \u00eenc\u00e2ntare s\u0103 pot conferen\u0163ia al\u0103turi de cel mai mare promotor al jazzului din Rom\u00e2nia, Florian Lungu. Titlul prelegerii, ales tot de organizatori, era Jazz Side Story, a\u015fa \u00eenc\u00e2t am reu\u015fit s\u0103 brod\u0103m \u015fi c\u00e2teva amintiri comune, referitoare la deceniile fertilei noastre amici\u0163ii \u2013 ini\u0163iate la Festivalul de la Sibiu, imediat dup\u0103 cutremurul din 1977.<br \/>\nPentru proxima edi\u0163ie, exist\u0103 deja chiar pe sol dobrogean o candidatur\u0103 optim adecvat\u0103 profilului festivalului: Balcanamera, un grup de intens\u0103 combustie, fondat de rutina\u0163ii jazzmeni Corneliu Stroe \u015fi Liviu M\u0103rculescu. De cur\u00e2nd le-am admirat capacitatea de a cuceri publicul spaniol. Nu v\u0103d de ce nu ar repeta performan\u0163a chiar la ei acas\u0103.<br \/>\nCum se vede, sunt bune premise ca evenimentul de la Tulcea s\u0103 se consolideze \u015fi s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103. S\u0103 fie de bun augur!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Abia se estompaser\u0103 ecourile reu\u015fitelor gale de la Cluj \u015fi Zal\u0103u, cu ocazia S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Jazzului, precum \u015fi ale festivalului de la Alba Iulia (tustrele mi-au \u00eenviorat prim\u0103vara anului \u00een curs), c\u00e2nd mi s-a oferit \u00eenc\u0103 o surpriz\u0103 agreabil\u0103: onoranta invita\u0163ie de a urm\u00e3ri lansarea la Dun\u0103re a Festivalului DobroJazz de la Tulcea. Intui\u0163ia \u00eemi spunea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intaia-editie-a-festivalului-dobrojazz-de-la-tulcea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cent\u00e2ia edi\u0163ie a Festivalului DobroJazz de la Tulcea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11319],"tags":[11655,11656],"class_list":["post-19883","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-festivalul-dobrojazz","tag-tulcea"],"views":934,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19883"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19883\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28255,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19883\/revisions\/28255"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}