{"id":19881,"date":"2014-07-03T11:44:18","date_gmt":"2014-07-03T09:44:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19881"},"modified":"2014-07-03T11:44:18","modified_gmt":"2014-07-03T09:44:18","slug":"lupta-prin-cultura-si-scoala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lupta-prin-cultura-si-scoala\/","title":{"rendered":"Lupta prin cultur\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103"},"content":{"rendered":"

Ion Buza\u015fi \u015fi Ion Moldovan, Episcopul Atanasie Anghel. F\u0103uritorul Sfintei Uniri<\/em>, <\/strong>
\nEditura Buna Vestire, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u00cen lungul \u015fir al c\u0103r\u0163ilor scrise \u015fi tip\u0103rite la Blaj, ori \u201eMica Rom\u0103\u201c, din 1754 \u00eencoace \u2013 o bibliotec\u0103 \u00eentreag\u0103! \u2013 vine acum \u015fi acest volum omagial, la 300 de ani de la stingerea f\u0103uritorului Unirii rom\u00e2nilor din Ardeal cu Biserica Romei. El vine la timp ca s\u0103 adauge noi argumente \u00een aflarea adev\u0103rului despre acel act istoric capital, despre existen\u0163a \u015fi semnifica\u0163ia Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma, Greco-Catolic\u0103, maica \u015ecolii Ardelene \u015fi a mi\u015fc\u0103rii de rede\u015fteptare na\u0163ional\u0103, f\u0103r\u0103 de care n-ar fi existat Adunarea de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii, la 3\/15 mai 1848, nici preg\u0103tirea intens\u0103 a zilei de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Din acest ora\u015f, al primei uniri de la 1600, a pornit \u015fi mi\u015fcarea unirii religioase de la 1700, cu urm\u0103rile ei benefice pe care nu e bine s\u0103 le uit\u0103m niciodat\u0103.
\nVolumul ap\u0103rut acum la Blaj se bucur\u0103 de un important \u015fi binevenit \u201eCuv\u00e2nt de binecuv\u00e2ntare\u201c al Cardinalului Lucian Mure\u015fan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma, care ar merita s\u0103 fie reprodus integral. O fac doar par\u0163ial, din motive de spa\u0163iu:
\n\u201eN\u0103scut din familie preo\u0163easc\u0103, c\u0103lug\u0103r \u015fi episcop, vie\u0163uind \u00eentr-un context socio-politic complex precum cel \u00een care se g\u0103sea Biserica din Transilvania la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea, supus\u0103 fiind unui agresiv proces de calvinizare, vl\u0103dica Atanasie, la fel ca \u015fi predecesorul s\u0103u mitropolitul Teofil, a \u00een\u0163eles c\u0103 singurul mod de a salva identitatea Bisericii sale era prin refacerea unit\u0103\u0163ii \u015fi a comuniunii de credin\u0163\u0103 cu Biserica Romei. \u00centruc\u00e2t opozi\u0163ia St\u0103rilor transilvane \u015fi moartea suspect\u0103 a mitropolitului Teofil au \u00eempiedicat realizarea acestui deziderat, vl\u0103dica Atanasie Anghel a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat Unirea \u00een lumina \u015fi \u00een spiritul Conciliului Florentin, prin care se garanta p\u0103strarea integral\u0103 a propriului patrimoniu r\u0103s\u0103ritean: Si asie ne unimu acei ce-su scrisi mai susu cum t\u00f3ta legea n\u00f3stra slujb\u0103a Besericei, liturgi\u0103a si posturile si darului nostru se ste pre locu. Er\u0103de n\u0103aru sta pre locu acelea nici acestea peceti se n\u0103aiba nici o taria asupra n\u00f3stra si Vladic\u0103a nostra Atanasie se fie un capu si nime se nu-lu halbutalu\u00e9sca.
\nApare astfel limpede c\u0103 f\u0103uritorul Unirii nu a fost m\u00e2nat de vreo atitudine de dispre\u0163 pentru tradi\u0163ia r\u0103s\u0103ritean\u0103, ci, dimpotriv\u0103, de dorin\u0163a de a o salva \u015fi de a o p\u0103stra \u00een mod integral. \u00cen felul acesta, Biserica Romei ap\u0103rea ca fiind garantul \u015fi chez\u0103\u015fia conserv\u0103rii nealterate a tradi\u0163iei, a disciplinei \u015fi a specificului acestei Biserici \u00een fa\u0163a pericolului calviniz\u0103rii.
\nPrecum aminte\u015fte Pontiful de sf\u00e2nt\u0103 pomenire Ioan Paul al II-lea \u00een Scrisoarea Apostolic\u0103 publicat\u0103 \u00een anul 2000, cu ocazia celui de-al treilea centenar de la Unirea cu Biserica Romei, motiva\u0163iile care au determinat acest act epocal a fost determinat \u00een primul r\u00e2nd de \u00abdorin\u0163a de a restabili deplina comuniune cu Scaunul Apostolic al Urma\u015fului lui Petru\u00bb, n\u0103scut\u0103 \u00een inimile cre\u015ftinilor rom\u00e2ni \u015fi ale p\u0103storilor lor \u00een secolele al XVI-lea \u015fi al XVII-lea. \u00abAce\u015fti ucenici ai lui Cristos, continu\u0103 Sf\u00e2ntul P\u0103rinte, m\u00e2na\u0163i de o arz\u0103toare dorin\u0163\u0103 de reform\u0103 \u00een Biseric\u0103 \u015fi de unitatea acesteia, sim\u0163ind \u00een ad\u00e2ncul inimilor lor o leg\u0103tur\u0103 str\u0103veche cu Biserica \u015fi cu Cetatea \u00een care au fost martiriza\u0163i Sfin\u0163ii Apostoli Petru \u015fi Pavel, au pornit o mi\u015fcare care, pas cu pas, va ajunge s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 deplina unire cu Roma\u00bb\u201c.
\nToate aceste evoc\u0103ri cuprind \u00een ele sensul fundamental al luptei prin cultur\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103, armele cele mai temute de adversarii istorici ai eliber\u0103rii rom\u00e2nilor din lunga noapte a inculturii, a teribilei ap\u0103s\u0103ri sociale \u015fi na\u0163ionale.
\n\u00cen Not\u0103 asupra edi\u0163iei, cei doi autori ai antologiei (ei \u00een\u015fi\u015fi factori dinamici \u015fi prestigio\u015fi ai vie\u0163ii culturale bl\u0103jene), ne ofer\u0103 acest exemplu semnificativ \u00een plan istoric \u015fi uman:
\n\u201eIat\u0103 o \u00eent\u00e2mplare semnificativ\u0103. La Blaj, mai mult dec\u00e2t \u00een alte ora\u015fe, exist\u0103 tradi\u0163ia revederilor colegiale; \u00een 1983 absolven\u0163ii liceului \u00abSf. Vasile cel Mare\u00bb din Blaj \u00ee\u015fi aniversau semicentenarul absolvirii. Printre absolven\u0163i era \u015fi Corneliu Coposu \u2013 nume despre care \u015ftiau numai cei din vechea genera\u0163ie, c\u0103ci pentru genera\u0163iile noi, numele colaboratorului de n\u0103dejde al lui Iuliu Maniu, era \u00abterra ignora\u00bb. Se obi\u015fnuia ca la asemenea revederi colegiale s\u0103 se \u0163in\u0103 o \u00ablectio brevis\u00bb sau o lec\u0163ie de dirigen\u0163ie. La Blaj aceasta era, de obicei, o rememorare a tradi\u0163iilor istorice \u015fi culturale ale ora\u015fului. La sf\u00e2r\u015fitul prelegerii s-a ridicat din sal\u0103 un \u00abdomn\u00bb distins, cu p\u0103rul ondulat \u00een dreapta, care a f\u0103cut c\u00e2teva aprecieri binevoitoare asupra ei, \u015fi apoi a continuat: \u00abDar, domnul profesor, cu toate c\u0103 ne-a \u0163inut o expunere informat\u0103 \u015fi cu lucruri esen\u0163iale din istoria \u015fi cultura Blajului, n-a spus lucrul cel mai important: Blajul, ca ora\u015f, este o consecin\u0163\u0103 direct\u0103 a Unirii Religioase cu Roma, de la 1700. Blajul nu ar fi fost Blaj, dac\u0103 nu era acest act istoric, cu consecin\u0163e at\u00e2t de benefice \u00een planul istoriei \u015fi culturii na\u0163ionale, expuse \u00een prelegere\u00bb\u201c.
\nDintre textele incluse \u00een antologie, paginile cele mai importante \u015fi mai vechi se datoreaz\u0103 lui Augustin Bunea, istoricul \u015fi canonicul mitropolitan pre\u0163uit de Nicolae Iorga \u015fi recomandat de el la Academia Rom\u00e2n\u0103. Mort \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r, el a l\u0103sat dou\u0103 temeinice lucr\u0103ri monografice, \u00eenchinate vie\u0163ii \u00eentemeietorului Blajului istoric, Ion Inocen\u0163iu Micu Clain (primul \u201emare om politic al rom\u00e2nilor transilvani\u201c, cum avea s\u0103-l numeasc\u0103 Lucian Blaga) \u015fi continuatorului s\u0103u, Petru Pavel Aron de Bistra, care a deschis, \u00een octombrie 1754, primele \u015ecoli sistematice rom\u00e2ne\u015fti, numite a\u015fa fiindc\u0103 aveau cele trei grade: primar, secundar \u015fi universitar. \u015ecolile care s-au dovedit, timp de 200 de ani, ne\u00eentrerupt, adev\u0103rate \u201eF\u00e2nt\u00e2ni ale darurilor\u201c, nu doar pentru ardeleni, ci \u015fi pentru mi\u015fcarea cultural\u0103 din toate provinciile istorice rom\u00e2ne\u015fti, prin marii dasc\u0103li ajun\u015fi acolo, ca s\u0103 \u00eentemeieze \u015fi s\u0103 conduc\u0103 alte \u015fcoli. Exemplele cele mai cunoscute fiind Aron Pumnul la Cern\u0103u\u0163i, Ioan Maiorescu la Craiova, Simion B\u0103rnu\u0163iu la Ia\u015fi, August Treboniu Laurian la Bucure\u015fti.
\nDe asemenea, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 episcopul Petru Pavel Aron, cel care se \u00eencingea cu br\u00e2u de fier, \u015fi c\u0103lug\u0103ra\u015fii din jurul s\u0103u, au t\u0103lm\u0103cit pentru prima oar\u0103, \u00eentre 1760-1762, din latina vulgar\u0103, Biblia, r\u0103mas\u0103 necunoscut\u0103 \u00een arhivele Bibliotecii Centrale din Blaj (azi filiala clujean\u0103 a Bibliotecii Academiei) timp de 250 de ani.
\nToate celelalte pagini, \u00een\u0163esate de documente istorice l\u0103muritoare, continu\u0103 traseul ac\u0163iunilor lui Atanasie Anghel, care \u00eenv\u0103\u0163ase la \u015fcoala calvinilor din Alba Iulia, fiind trimis de ace\u015ftia, pentru sfin\u0163ire ca episcop, la Bucure\u015fti, unde se afla atunci \u015fi Patriarhul Ierusalimului, Dosoftei, cel care i-a poruncit s\u0103 foloseasc\u0103, la liturghie, doar c\u0103r\u0163i slavone\u015fti \u015fi grece\u015fti. Atanasie a revenit astfel episcop, nu mitropolit, cum s-ar fi cuvenit. De aceea, l\u0103murindu-se \u00een toate, mai ales \u00een ceea ce privea pericolul calviniz\u0103rii, adic\u0103 a maghiariz\u0103rii rom\u00e2nilor, a convocat un sinod general la Alba Iulia, \u00een octombrie 1698, un manifest de adeziune la chem\u0103rile \u015fi promisiunile Cur\u0163ii Imperiale Catolice de la Viena, prin cardinalul Kollonits, manifest \u00een urma c\u0103ruia \u00eemp\u0103ratul Leopold I a dat prima Diplom\u0103 favorabil\u0103 rom\u00e2nilor, pentru respectarea c\u0103reia de c\u0103tre oponen\u0163ii calvini a revenit cu cea de-a doua Diplom\u0103\u00a0 de la 1700.
\nSub titlul generic \u201eUnirea Rom\u00e2nilor \u2013 1697-1700\u201c, citim, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, aceste subtitluri de sine gr\u0103itoare: \u00centre vis \u015fi adev\u0103r, Clase privilegiate \u015fi popor tolerat, Sub influen\u0163a calvinist\u0103, Teofil \u00een drum spre unire \u2013 1692-1697, Atanasie, protejatul calvini\u015ftilor \u00eendrumat de ortodoc\u015fi (ianuarie 1698), \u00centre reform\u0103 \u015fi unire, actul I, 1698, Noua declara\u0163ie a Unirii din 1698, \u00centre Sinod \u015fi Diet\u0103, actul II, 1699, \u00centre popor \u015fi guvernul \u0163\u0103rii, actul III, 1699-1700, Reconstruc\u0163ia de dup\u0103 cutremur, noul Sinod din 1700, Recunoa\u015fterea Unirii, C\u0103l\u0103torie la Viena, Rug\u0103min\u0163ile unui episcop, ale unei Biserici \u015fi ale unui popor, Pe banca acuz\u0103rii, Primele cerin\u0163ei ale Vienei, Repetarea Sfin\u0163irii, Hot\u0103r\u00e2rea Vienei, Roma \u015fi Unirea, Reversul medaliei.
\nDe fr\u0103m\u00e2ntarea de-atunci s-au folosit unii ierahi ortodoc\u015fi, \u00een frunte cu mitropolitul de la Sibiu, Nicolae B\u0103lan, pentru a realiza, cu ajutorul Securit\u0103\u0163ii, \u00een toamna lui 1948, o a\u015fa-zis\u0103 \u201eUnire\u201c, prin arestarea tuturor episcopilor greco-catolici \u015fi desfiin\u0163area oficial\u0103, la 1 decembrie 1948, a Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma, la porunca lui Stalin. O istorie tragic\u0103, despre care am scris de multe ori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion Buza\u015fi \u015fi Ion Moldovan, Episcopul Atanasie Anghel. F\u0103uritorul Sfintei Uniri, Editura Buna Vestire, 2013   \u00cen lungul \u015fir al c\u0103r\u0163ilor scrise \u015fi tip\u0103rite la Blaj, ori \u201eMica Rom\u0103\u201c, din 1754 \u00eencoace \u2013 o bibliotec\u0103 \u00eentreag\u0103! \u2013 vine acum \u015fi acest volum omagial, la 300 de ani de la stingerea f\u0103uritorului Unirii rom\u00e2nilor din Ardeal… Cite\u0219te mai mult »Lupta prin cultur\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11654,11154,11653],"class_list":["post-19881","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-episcopul-atanasie-anghel-fauritorul-sfintei-uniri","tag-ion-buzasi","tag-ion-moldovan"],"views":1012,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19881","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19881"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19881\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}