{"id":19877,"date":"2014-07-03T11:39:54","date_gmt":"2014-07-03T09:39:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19877"},"modified":"2014-07-03T11:39:54","modified_gmt":"2014-07-03T09:39:54","slug":"bucurestiul-la-confluenta-dintre-ieri-si-maine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bucurestiul-la-confluenta-dintre-ieri-si-maine\/","title":{"rendered":"Bucure\u015ftiul la confluen\u0163a dintre ieri \u015fi m\u00e2ine"},"content":{"rendered":"

A restaura \u00eentr-un ora\u015f dezarticulat<\/strong><\/p>\n

Dan L\u0103c\u0103tu\u015f \u00een dialog cu Elena Manea<\/strong><\/p>\n

Elena Manea: Interven\u0163iile recente asupra cl\u0103dirilor bucure\u015ftene tind s\u0103 mutileze ceva din acel farmec vechi, u\u015for interbelic al ora\u015fului. Care crede\u0163i c\u0103 ar fi primul lucru pe care ar trebui s\u0103 \u00eel avem \u00een vedere c\u00e2nd vine vorba despre reconfigurarea laturii istorice \u00een manier\u0103 modern\u0103?<\/em><\/strong>
\nDan L\u0103c\u0103tu\u015f:<\/strong> Bucure\u015ftiul, ora\u015f-conglomerat cu o istorie ciudat\u0103, pare a fi aproape mai mereu \u00eentr-o perpetu\u0103 schimbare \u015fi fr\u0103m\u00e2ntare, fie datorit\u0103 oamenilor, fie datorit\u0103 factorilor naturali, \u00een spe\u0163\u0103 datorit\u0103 a\u015fez\u0103rii \u00eentr-o zon\u0103 seismic\u0103 important\u0103. \u00cen aceste circumstan\u0163e, refacerea patrimoniului cultural \u015fi arhitectural construit, al \u0163esutului urban tradi\u0163ional presupune, \u00eenainte de toate, o reconsiderare a structurilor de rezisten\u0163\u0103 pentru a putea astfel \u0163ine piept unor evenimente seismice importante, care tind s\u0103 se manifeste cu o periodicitate aproximativ\u0103 de cincizeci-\u015faizeci de ani \u015fi care, din nefericire, au efecte devastatoare. Ultimul cutremur de acest gen \u2013 la care am \u015fi fost martor, cel din martie 1977 \u2013 a \u00eensemnat, de fapt, \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului deoarece, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 foarte multe cl\u0103diri construite \u00eenainte de r\u0103zboi au fost avariate iremediabil, a survenit acum \u015fi interven\u0163ia nimicitoare a comunismului. De\u015fi p\u00e2n\u0103 la acel moment acesta nu atinsese ora\u015ful istoric, \u00ee\u015fi va l\u0103sa acum amprenta asupra unui patrimoniu construit cu greutate de \u00eenainta\u015fi, contribuind astfel \u015fi la imaginea cotidian\u0103 a ora\u015fului.<\/p>\n

E.M.: A coincis cumva aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 cu un proiect viitor al regimului de a comasa un num\u0103r c\u00e2t mai mare de oameni \u00eentr-un spa\u0163iu mult mai restr\u00e2ns, permi\u0163\u00e2nd, \u00eentr-un fel, o organizare mai eficient\u0103 a spa\u0163iului sau a fost o decizie de moment, declan\u015fat\u0103 spontan de consecin\u0163ele cutremurului?<\/em><\/strong>
\nD.L.:<\/strong> \u00cen prima etap\u0103 a regimului comunist s-au f\u0103cut doar c\u00e2teva edificii importante, la comanda puterii centralizate, ca de exemplu, Casa Sc\u00e2nteii. Altfel, cartierele-dormitor \u015fi cartierele ora\u015fului au p\u0103zit centrul p\u00e2n\u0103 la cutremur c\u00e2nd problema s-a pus dintr-un alt punct de vedere, \u00een sensul c\u0103, pe de-o parte, trebuia rapid ref\u0103cute plombele \u00een zonele \u00een care au colapsat cl\u0103diri, iar de cealalt\u0103 parte, a intervenit aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 a redefinirii ora\u015fului printr-o serie de m\u0103suri radicale. Aceasta coincide \u00een mod durerors cu momentul \u00een care au avut loc foarte multe demol\u0103ri necugetate, pentru croirea noilor bulevarde \u015fi a noilor edificii, ridicate \u00eentr-un timp foarte scurt.<\/p>\n

E.M.: Se observ\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103 o plag\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte aten\u0163ia pe care cet\u0103\u0163enii o acord\u0103 evenimentelor majore din via\u0163a ora\u015fului. Crede\u0163i cumva c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 lipsa de interes a autorit\u0103\u0163ilor, ar mai putea fi vorba \u015fi de altceva care contribuie \u00een mod direct la aceast\u0103 degradare continu\u0103 a unor edificii conservate de-a lungul istoriei?<\/em><\/strong>
\nD.L.:<\/strong> Foarte mult din patrimoniul ora\u015fului a disp\u0103rut \u015fi din cauza indiferen\u0163ei oamenilor, dar mai ales a l\u0103comiei imobiliare care nu a \u0163inut cont de prezervarea acestuia, la care se adaug\u0103 un slab instrument de constr\u00e2ngere al statului, care a contribuit la dispari\u0163ia sau mutilarea unui num\u0103r foarte mare de monumente. Din fericire \u00eens\u0103, exist\u0103 ast\u0103zi o dispozi\u0163ie legal\u0103 menit\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een ap\u0103rarea edificiilor culturale \u015fi anume legea 422 (n.r. legea 422\/2001 privind protejarea monumentelor istorice) care presupune existen\u0163a unui catalog al monumentelor \u015fi zonelor protejate at\u00e2t din \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi din Bucure\u015fti, precum \u015fi o clasificare a acestora \u00een func\u0163ie de importan\u0163a \u015fi rolul pe care \u00eel au fie \u00een context na\u0163ional, fie interna\u0163ional.<\/p>\n

E.M.: Ce trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere restaurarea unui ora\u015f \u00een continu\u0103 mi\u015fcare?<\/em><\/strong>
\nD.L.:<\/strong> A restaura ast\u0103zi \u00eentr-un ora\u015f extrem de dezarticulat, \u00een\u0163esat de o serie de inabilit\u0103\u0163i majore de ordin urbanistic, func\u0163ional \u015fi arhitectural, care treptat devine \u015fi u\u015for agresiv impune o mult mai mare grij\u0103 \u00een acest proces extrem de complex (ce are \u00een vedere edificiile istorice), precum \u015fi o mai mare aten\u0163ie \u00een reconsiderarea vecin\u0103t\u0103\u0163ilor \u015fi a modului \u00een care acestea sunt proiectate \u015fi bran\u015fate la re\u0163eaua urban\u0103. \u00cen momentul actual, restaurarea reprezint\u0103 \u00een special consolidarea structurilor de rezisten\u0163\u0103. Un alt lucru care trebuie avut \u00een vedere este \u00eencercarea, pe c\u00e2t posibil, de a diminua sau chiar stopa alterarea caracterului, volumetriei \u015fi func\u0163iunilor monumentului. Din acest punct de vedere, o restaurare la Bucure\u015fti este mult mai sensibil\u0103 tocmai datorit\u0103 acestor reconfigur\u0103ri ale ansamblului structural, \u00eembr\u0103cat adesea \u00een decora\u0163ii foarte frumoase.<\/p>\n

E.M. \u00cen momentul actual desf\u0103\u015fura\u0163i lucr\u0103ri de consolidare \u015fi restaurare \u00een trei zone diferite \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, asupra unor monumente total aparte unul de cel\u0103lalt. Spune\u0163i-mi, v\u0103 rog, c\u00e2te ceva despre ele. <\/em><\/strong>
\nD.L.:<\/strong> Unul dintre acestea este Arcul de Triumf asupra c\u0103ruia am mai intervenit \u015fi \u00een anul 2000 cu o lucrare mai mult de consolidare dec\u00e2t de restaurare, un element de maxim\u0103 importan\u0163\u0103 pentru identitatea na\u0163ional\u0103, ce va putea fi protejat printr-o consolidare masiv\u0103 dublat\u0103 de izolare \u015fi amortizare seismic\u0103. Aceast\u0103 metod\u0103 este una modern\u0103 \u015fi implic\u0103, printre altele, tehnologie de v\u00e2rf, acurate\u0163e \u015fi precizie asem\u0103n\u0103toare unui chirurg. Mai exact, este vorba de o subfundare a unui radier sprijinit pe o serie de micropilo\u0163i conecta\u0163i la amortizori hidraulici capsula\u0163i care au rolul de a diminua un impact seismic cu 4-5 grade.
\nReferitor la casa situat\u0103 \u00een cartierul Doroban\u0163i, pot spune c\u0103 reprezint\u0103 una dintre cele mai frumoase case de arhitectur\u0103 civil\u0103 proiectate de Octav Doicescu (una dintre figurile proeminente ale mi\u015fc\u0103rii moderne), reprezentativ\u0103 pentru stilul neo-rom\u00e2nesc. Aceast\u0103 cl\u0103dire a avut \u015fansa de a fi achizi\u0163ionat\u0103 de ni\u015fte persoane care au \u00een\u0163eles pe deplin adev\u0103rata sa valoare, proiectul av\u00e2nd \u00een vedere tocmai aducerea \u015fi adaptarea acesteia la cerin\u0163ele actuale prin utilizarea interfe\u0163ei de cas\u0103 inteligent\u0103. Datorit\u0103 structurii sale deosebite, s-a optat pentru o consolidare mai subtil\u0103, cu fibr\u0103 de carbon, p\u0103str\u00e2ndu-se astfel geometria elementelor importante c\u00e2t mai aproape de cea original\u0103. Mai mult, prin reconfigurarea podului s-a m\u0103rit suprafa\u0163a locuibil\u0103, ceea ce a dus la posibilitatea cre\u0103rii unor zone de divertisment la demisol (home cinema, cram\u0103, sal\u0103 de fitness). Fiind vorba de o cl\u0103dire-monument, toate elementele de origine ce constau \u00een decora\u0163ii, \u015feminee, b\u0103i, balustrade etc. se vor reface \u00een cel mai mare detaliu \u015fi vor fi p\u0103strate ca atare. Pe aceea\u015fi filier\u0103 va merge \u015fi imobilul din strada Caimatei, diferen\u0163a const\u00e2nd \u00een faptul c\u0103 acesteia i se va oferi o caracteristic\u0103 mult mai func\u0163ional\u0103.<\/p>\n

E.M.: \u00cen \u00eencheierea acestui minunat periplu arhitectural \u015fi istoric, v-a\u015f ruga s\u0103 \u00eemi spune\u0163i care sunt ingredientele-cheie care stau la baza unei dezvolt\u0103ri armonioase at\u00e2t din punct de vedere profesional, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere spiritual.<\/em><\/strong>
\nD.L.:<\/strong> Am fost toat\u0103 via\u0163a fascinat de art\u0103, de istorie, de antropologie \u015fi mai ales de frumos, iar \u015fansa de a readuce \u00een aten\u0163ia oamenilor \u015fi de a conserva un obiect urban at\u00e2t de frumos \u015fi de important a \u00eensemnat, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pasiune \u015fi dragoste pentru c\u0103 acestea sunt, de fapt, fundamentele acestei meserii. Nu conteaz\u0103 ce oferi sau c\u00e2t prime\u015fti, deoarece rezultatul este aproape \u00eentotdeauna cel scontat; la\u015fi \u00een spate o munc\u0103 titanic\u0103 ce contribuie, pe l\u00e2ng\u0103 conservare, \u015fi la nuan\u0163area identit\u0103\u0163ii tale ca individ al unei comunit\u0103\u0163i, ca participant la via\u0163a acesteia.<\/p>\n

Iat\u0103, dragi cititori, portretul unui Homo Faber contemporan pentru care nu r\u0103splata material\u0103 conteaz\u0103, ci faptul c\u0103 a avut \u015fansa de a trezi emo\u0163ia, de a bucura spiritele \u015fi de a-\u015fi l\u0103sa amprenta unic\u0103 asupra unora dintre cele mai frumoase simboluri.<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Le \u00eent\u00e2lne\u015fti de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd, gr\u0103bit sau poate doar la pas, cutreieri str\u0103zile sufletului t\u0103u. Imagini \u00een oglind\u0103 ale aceluia\u015fi uria\u015f. Modernism \u00een plin\u0103 modernitate. Sau, cum ar spune un celebru vers eminescian, \u201etoate-s vechi \u015fi nou\u0103 toate\u201c \u00een ora\u015ful-hibrid situat la por\u0163ile Orientului \u015fi Occidentului, unde stiluri \u015fi texturi se contopesc \u00eentr-un amestec efervescent, oferind astfel un adev\u0103rat spectacol arhitectural. Atmosfera de ieri \u015fi de azi se pliaz\u0103 \u00eentru totul pe pulsul ora\u015fului, conferindu-i acestuia nu numai un profil aparte, ci \u015fi un aer boem, puternic ancorat \u00een via\u0163a de zi cu zi.
\n\u00centr-o epoc\u0103 \u00een care totul se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 fr\u0103m\u00e2ntare \u015fi dezvoltare at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte via\u0163a social\u0103, c\u00e2t \u015fi cea cultural\u0103, este firesc s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu cumva tot acest ansamblu de situa\u0163ii, toat\u0103 aceast\u0103 suit\u0103 de momente (indiferent de natura lor) reverbereaz\u0103 cu mecanismele intrinseci ale urbei noastre, contribuind, treptat, la o muta\u0163ie, la un schimb \u00eentre multiplele m\u0103\u015fti pe care ora\u015ful alege s\u0103 le poarte \u00een anumite momente-cheie ale existen\u0163ei sale. Peste Micul Paris de alt\u0103dat\u0103 s-a a\u015fezat, neiert\u0103tor, t\u0103v\u0103lugul Istoriei, aduc\u00e2nd cu sine un nou mod de a privi acele elemente care constituiau \u00een perioada de dinaintea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial principalele sfere de interes ale indivizilor de pretitutideni, indiferent de statutul lor social. Este notabil \u00eens\u0103 faptul c\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte peisajul urban, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de tranzi\u0163ie, asist\u0103m la un transfer de interese dinspre latura cultural\u0103 spre cea cu prec\u0103dere pragmatic\u0103 (lucru u\u015for de observat odat\u0103 cu venirea la putere a regimului comunist), duc\u00e2nd, astfel, la o degradare treptat\u0103 a ora\u015fului.
\nDar cum lucrurile nefaste nu pot dura o eternitate, se poate observa c\u0103 \u00een raport cu v\u00e2rstele apuse, Bucure\u015ftiul \u00eencearc\u0103 un soi de rejuvenare, de rena\u015ftere prin num\u0103rul mare de restaur\u0103ri \u015fi consolid\u0103ri ale acelor monumente care, de-a lungul timpului, au c\u0103p\u0103tat un titlu nobil, devenind \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 includerea lor \u00een patrimoniul cultural \u2013, adev\u0103rate epitomuri ale culturii \u015fi civiliza\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00een context na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional. De abia acum, \u00een contemporaneitate, dup\u0103 lungi momente \u00een care a stat cumva sub semnul umbrei, s-a trezit \u00een locuitorii acestui ora\u015f minunat con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei, prin cultur\u0103, la o identitate na\u0163ional\u0103, la o comunitate ce \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte acela\u015fi set de valori. Bucure\u015ftiul \u00ee\u015fi va croi acum, timid, o nou\u0103 v\u00e2rst\u0103 a inocen\u0163ei. Va rena\u015fte din propria-i cenu\u015f\u0103 asemeni unei p\u0103s\u0103ri Phoenix, lep\u0103d\u00e2ndu-\u015fi reminiscen\u0163ele unui trecut dureros, puternic marcat de inabilitatea de a investi \u00een frumos.
\nCu aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 de cunoa\u015ftere, dublat\u0103 de curiozitatea \u015fi emo\u0163ia unui copil gata s\u0103 descopere lucruri noi am plecat spre unul dintre \u015fantierele domnului arhitect Dan L\u0103c\u0103tu\u015f, cel ce avea s\u0103 \u00eemi fie c\u0103l\u0103uz\u0103 \u00eentr-un minunat periplu prin c\u00e2teva dintre construc\u0163iile vechiului Bucure\u015fti, ale celui interbelic. \u00cens\u0103 nu v\u0103 l\u0103sa\u0163i p\u0103c\u0103li\u0163i de acest mic detaliu, deoarce sub bagheta domnului arhitect monumentele vor fi reconfigurate \u00een manier\u0103 modern\u0103 (p\u0103str\u00e2ndu-se \u00een acela\u015fi timp \u015fi un num\u0103r foarte mare de elemente ale planului original), c\u0103p\u0103t\u00e2nd, treptat, o nou\u0103 via\u0163\u0103. Ajuns\u0103 acolo, am senza\u0163ia c\u0103 timpul parc\u0103 a stat pe loc, conserv\u00e2nd perfect atmosfera unui secol XX marcat de nostalgia trecutului \u015fi entuziasmul progresului, atmosfer\u0103 ce plute\u015fte \u00een fiecare col\u0163 al frumoasei cl\u0103diri din strada Emile Zola. Aflu de la domnul L\u0103c\u0103tu\u015f c\u0103 a fost proiectat\u0103 de marele arhitect Octav Doicescu (deschiz\u0103tor de drumuri \u015fi promotor al direc\u0163iei moderne \u00een arhitectur\u0103), fiind o capodoper\u0103 a stilului neorom\u00e2nesc, stil ce se caracterizeaz\u0103 printr-un amestec insolit de elemente bizantine \u015fi motive etnografice autohtone \u015fi care reflect\u0103 \u00eentruc\u00e2tva gloria trecutului rom\u00e2nesc medieval. \u00cen interiorul cl\u0103dirii, aceea\u015fi senza\u0163ie de apartenen\u0163\u0103. \u00cemi sunt prezentate punctele \u00een care s-a intervenit pentru consolidare, precum \u015fi interven\u0163iile pe planul original al cl\u0103dirii, pentru c\u0103, a\u015fa cum aminteam anterior, acestor cl\u0103diri li se va ad\u0103uga \u015fi o latur\u0103 pragmatic\u0103, utilitarist\u0103. M\u0103 declar fascinat\u0103 de minu\u0163iozitatea cu care se lucreaz\u0103, de detaliile de fine\u0163e \u015fi precizie \u015fi, mai ales, de respectul pe care at\u00e2t beneficiarii, c\u00e2t \u015fi domnul arhitect \u015fi echipa sa le au pentru aceast\u0103 mic\u0103 bijuterie arhitectonic\u0103.
\nUrm\u0103toarea oprire: Arcul de Triumf. Aici grada\u0163ia emo\u0163ional\u0103 este mult mai intens\u0103 mai ales din cauza sentimentului de ap\u0103sare, de m\u0103rire pe care acest frumos monument \u00eel las\u0103 s\u0103 transpar\u0103. Istoria \u00eens\u0103\u015fi pare c\u0103 te \u00eenso\u0163e\u015fte la fiecare pas, dezv\u0103luindu-\u0163i c\u00e2te pu\u0163in din povestea tumultoas\u0103 a acestui edificiu-simbol, un soi de axis mundi (dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u015fi amplasarea acestuia) a Bucure\u015ftiului, punte \u00eentre trecut \u015fi prezent. \u015ei aici domnul Dan L\u0103c\u0103tu\u015f m\u0103 familiarizeaz\u0103 cu lucr\u0103rile pe care un monument de asemenea calibru le implic\u0103, pentru c\u0103 nu mai vorbim doar de restaurarea elementelor exterioare, ci mai ales de consolidarea masiv\u0103 a structurii de ad\u00e2ncime a construc\u0163iei, care s\u0103 permit\u0103 o sc\u0103dere substan\u0163ial\u0103 a impactului \u00een cazul unei mi\u015fc\u0103ri seismice majore.
\nSe cuvine \u00eens\u0103 s\u0103 v\u0103 dezv\u0103lui, \u00eenainte de toate, ceva din personalitatea interlocutorului meu, de care se leag\u0103, \u00eentr-un fel sau altul \u015fi na\u015fterea acestei pove\u015fti. A\u015fa \u00eemi place s\u0103 o numesc. Poveste.
\nAm v\u0103zut \u00een Dan L\u0103c\u0103tu\u015f imaginea acelui homo universalis despre care ne vorbeau \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii Rena\u015fterii, fin cunosc\u0103tor nu numai al domeniului \u00een care profeseaz\u0103 cu succes \u2013 acela al restaur\u0103rilor arhitectonice, inginerie-consolidare \u015fi restaur\u0103ri ale structurilor istorice, dovad\u0103 fiind \u015fi faptul c\u0103 se num\u0103r\u0103 printre pu\u0163inii speciali\u015fti atesta\u0163i de Ministerul Culturii \u015fi Cultelor \u2013, dar \u015fi al altor sfere (adiacente cumva dominantei) ce \u0163in de art\u0103, istorie, antropologie cultural\u0103, sociologie sau studii culturale. \u00cens\u0103 toate aceste cuno\u015ftin\u0163e nu se cristalizeaz\u0103 doar la un nivel pur spiritual sau discursiv, ci sunt rafinate \u015fi reliefate, precum arabescurile unei frumoase fa\u0163ade de inspira\u0163ie Art Nouveau, de numeroasele interven\u0163ii pe care le-a avut de-a lungul timpului asupra unor monumente de maxim\u0103 importan\u0163\u0103 pentru identitatea na\u0163ional\u0103: Atheneul Rom\u00e2n, Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 \u201eCarol I\u201c (\u201eFenicie a Capitalei\u201c), Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, Universitatea din Bucure\u015fti, Aeroclubul Rom\u00e2niei, Hanu\u2019 Berarilor interbelic, Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103, Caru\u2019 cu Bere, Teatrul Odeon, Sediul Ordinului Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia, Casa Chrissoveloni, Palatul Ghika Tei, Hotel Ci\u015fmigiu, Hotel Continental, Tipografia Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Palatul Patriarhiei Rom\u00e2ne, Ambasada Regatului Suediei, Muzeul Colec\u0163iilor de Art\u0103, Palatul Regal (pentru a aminti doar c\u00e2teva dintre ele), la acestea ad\u0103ug\u00e2ndu-se un num\u0103r destul de mare de imobile (str. Emile Zola, str. Caimatei, str. Maria Rosetti, str. I.L. Caragiale, str. Sofia, str. Roma, str. Romulus, str. Vasile Lasc\u0103r etc.) \u015fi construc\u0163ii reprezentative pentru latura istoric\u0103 a ora\u015fului. \u00cens\u0103 dumnealui nu insufl\u0103 via\u0163\u0103 doar cl\u0103dirilor din Bucure\u015fti. De miracolul restaur\u0103rii au fost atinse \u015fi cl\u0103diri din Oradea, de exemplu Teatrul Municipal \u015fi Palatul Episcopiei Greco-Catolice, sau din Giurgiu, cu a sa M\u0103n\u0103stire Comana.
\nConsider, dar, c\u0103 pentru a putea surprinde mai bine \u00eentreaga esen\u0163\u0103 a acestui proces pe c\u00e2t de anevoios, pe at\u00e2t de precis ar fi mult mai just s\u0103 las s\u0103 curg\u0103, ca \u00eentr-un flux perfect al con\u015ftiin\u0163ei, fr\u00e2nturi din aceast\u0103 minimal\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp extrem de prolific\u0103 conversa\u0163ie pe care am avut-o cu domnul Dan L\u0103c\u0103tu\u015f \u00een timpul vizitei noastre la \u015fantierele pe care dumnealui le coordoneaz\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A restaura \u00eentr-un ora\u015f dezarticulat Dan L\u0103c\u0103tu\u015f \u00een dialog cu Elena Manea Elena Manea: Interven\u0163iile recente asupra cl\u0103dirilor bucure\u015ftene tind s\u0103 mutileze ceva din acel farmec vechi, u\u015for interbelic al ora\u015fului. Care crede\u0163i c\u0103 ar fi primul lucru pe care ar trebui s\u0103 \u00eel avem \u00een vedere c\u00e2nd vine vorba despre reconfigurarea laturii istorice \u00een… Cite\u0219te mai mult »Bucure\u015ftiul la confluen\u0163a dintre ieri \u015fi m\u00e2ine<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[6111,11648,11650,11649],"class_list":["post-19877","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-arhitect","tag-arhitectura-bucurestiului","tag-dan-lacatus","tag-restaurare-in-bucuresti"],"views":2260,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19877","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19877"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19877\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19877"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19877"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19877"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}