Prietenia dintre Eminescu \u015fi Creang\u0103, care poate fi \u015fi chiar a fost comparat\u0103 cu altele, celebre \u2013 bun\u0103oar\u0103 cu cea dintre Goethe \u015fi Schiller \u2013, a devenit un mit cultural al nostru asemenea mitului iubirii ai c\u0103rui protagoni\u015fti sunt Eminescu \u015fi Veronica Micle. Despre aceast\u0103 mare iubire s-a f\u0103cut mult\u0103 vorbire \u015fi uneori s-a e\u015fuat \u00een zona specula\u0163iei \u015fi a r\u0103ut\u0103\u0163ii. S-a spus \u015fi c\u0103 Eminescu nu a avut parte de iubirea pe care ar fi meritat-o. \u00cen jurnalul s\u0103u de idei, ce cuprinde reflec\u0163ii \u015fi microeseuri \u2013 despre care Mircea Iorgulescu scria c\u0103 sunt \u201eo revela\u0163ie pentru cugetarea moral\u0103 \u015fi filozofic\u0103 rom\u00e2nesc\u0103, pe deplin comparabil\u0103 cu ceea ce a \u00eensemnat pentru proz\u0103 publicarea povestirilor lui V. Voiculescu\u201c \u2013, eruditul c\u0103rturar \u015fi g\u00e2nditor bucovinean Traian Chelariu, modelul lui Marin Preda pentru personajul din Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni \u2013 Victor Petrini, este o \u00eensemnare demn\u0103 de luat \u00een seam\u0103 fie \u015fi ca exerci\u0163iu de admira\u0163ie pentru Eminescu: \u201e\u00cen afar\u0103 de mam\u0103, care are o rar\u0103 distinc\u0163ie \u015fi duio\u015fie \u00een fizionomia cunoscut\u0103 din fotografia p\u0103strat\u0103, Eminescu nu a avut \u00een jurul s\u0103u femei care s\u0103-l promoveze suflete\u015fte. Diferitele Eufrosine din prima adolescen\u0163\u0103 au fost, se pare, marf\u0103 de b\u00e2lci; Veronica Micle \u2013 o femeiu\u015fc\u0103; Harieta, ca sor\u0103 \u2013 geloas\u0103 ca o \u00eendr\u0103gostit\u0103 f\u0103r\u0103 n\u0103dejde, \u015fi Mite a cochetat \u00een mod distins, de\u015fi nu mai pu\u0163in lucid, deci vinovat, cu ispita de a fi \u00een aten\u0163ia unui poet despre care i se spusese c\u0103 este un mare poet; \u00eens\u0103 doamnele gen Emilian nu i-ar fi putut produce dec\u00e2t sc\u00e2rb\u0103. Eminescu confirm\u0103 adev\u0103rul c\u0103 situa\u0163iile \u015fi femeile nu sunt just \u00eemp\u0103r\u0163ite. \u015ei totu\u015fi, toate femeile acestea s-au ridicat \u00een spiritual, sau s-ar fi putut ridica \u00een spiritual prin Eminescu, chiar dac\u0103 s-ar fi g\u0103sit \u015fi \u00een mocirl\u0103\u201c.
\nS-a ridicat \u00een spiritual \u201efemeiu\u015fca\u201c Veronica, cu \u201enaturala ei de\u015ftept\u0103ciune\u201c, cu \u201efrumuse\u0163ea \u015fi vocea ei de mezzo-sopran\u0103\u201c, cum scrie Nicolae Manolescu \u00een Istoria critic\u0103\u2026,\u00a0 sau a ratat \u015fansa unei asemenea ascensiuni?! Traian Chelariu nu se pronun\u0163\u0103. \u015ei, \u00een definitiv, nici nu import\u0103 r\u0103spunsul, altminteri greu de dat, la \u00eentrebarea iscat\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t mitul iubirii Eminescu \u2013 Veronica Micle se dovede\u015fte a fi de neclintit, ba, dup\u0103 apari\u0163ia \u00een anul 2000, la Editura Polirom, a celor 103 scrisori inedite, pare s\u0103 se fi poten\u0163at, \u00een pofida temerilor sincere sau jucate ale unor pudibonzi.
\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, sc\u00e2nteietorul Petre Pandrea \u2013 \u201epsiholog p\u0103tima\u015f, fizionomist, caracterolog, moralist \u015fi filozof inhibat\u201c, cum singur se autocaracterizeaz\u0103 \u2013 noteaz\u0103 \u00een Memoriile mandarinului valah, contrazic\u00e2ndu-l parc\u0103 pe Traian Chelariu: \u201eNu se cunoa\u015fte un amic mediocru al lui Mihai Eminescu. Chiar \u00abamicul Chibici\u00bb era un gr\u0103m\u0103tic \u015fi un bibliotecar, un \u015foarece livresc de prim rang, ca s\u0103 nu mai vorbim de iubirile sale, selec\u0163ionate pe latura poeziei, cum au fost Veronica Micle, Cleopatra Poenaru sau suava Mite, cea at\u00e2t de alb\u0103 ca o floare de cire\u015f\u2026\u201c.
\nDar prietenia marelui poet cu Ion Creang\u0103?! Nu mai e vorba de \u201eamici\u0163ie\u201c, ci de ceva, a\u015f spune, astral. \u00cen acest caz, nu-\u015fi mai au locul aproxim\u0103rile \u015fi specula\u0163iile. E o \u00eent\u00e2lnire \u015fi o comunicare \u201ela v\u00e2rf\u201c cu profunde consecin\u0163e \u00een destinul \u015fi opera celor doi, mai ales \u00een ceea ce-l prive\u015fte pe Creang\u0103, \u015fi un noroc pentru literatura rom\u00e2n\u0103.
\n\u00centr-un admirabil eseu, George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103 observa cu subtilitate c\u0103 humule\u015fteanul tr\u0103ind \u00een bojdeuca sa din \u201emahalaua celest\u0103\u201c a \u0163ic\u0103ului n-a suferit de inadaptare sau de singur\u0103tate, a\u015fa cum s-ar p\u0103rea \u015fi cum s-a \u015fi acreditat din perspectiva sim\u0163ului comun, dar de lipsa lui Eminescu, da. O atest\u0103 scrisorile pe care Creang\u0103 i le expedia providen\u0163ialului s\u0103u Prieten plecat la Bucure\u015fti.\u00a0 Ele sunt literalmente tulbur\u0103toare \u015fi nu se aseam\u0103n\u0103 cu nimic altceva ce \u0163ine de genul epistolar \u00een cultura noastr\u0103. Au fost editate t\u00e2rziu. Le cite\u015fti cu emo\u0163ie \u015fi cu regretul de a nu \u015fti ce i-a r\u0103spuns lui Creang\u0103, dac\u0103 i-a r\u0103spuns, congenialul s\u0103u adresant, chiar dac\u0103 Eminescu nu a avut talent epistolar. De altfel, a m\u0103rturisit, nici nu-i pl\u0103cea \u015fi nici nu-l interesa genul. Creang\u0103 \u00eens\u0103 a purtat o coresponden\u0163\u0103 divers\u0103: cu autorit\u0103\u0163ile biserice\u015fti \u015fi \u015fcolare, cu fiul s\u0103u Constantin \u015fi cu al\u0163i membri ai familiei humule\u015ftene, cu prieteni ca: Veronica Micle, Ioan Slavici, Vasile Conta, A.C. Cuza, Iacob Negruzzi, Titu Maiorescu, cu al\u0163i junimi\u015fti. Coresponden\u0163a lui Creang\u0103 e de o excep\u0163ional\u0103 valoare, nu doar documentar\u0103, ci \u015fi literar\u0103. Exist\u0103 \u00een epistolele sale, anecdotice, parabolice, paremiologice, ceea ce-a\u015f numi un realism magic avant la lettre, ca \u015fi \u00een proza sa de (auto)fic\u0163iune. \u00cen litera lor se exprim\u0103 melancolia \u015fi \u00een\u0163elepciunea unui popor b\u0103tr\u00e2n. Iat\u0103 una dintre scrisorile ce ar trebui citite \u015fi recitite, cum ar spune Lovinescu, cu religiozitate: \u201eB\u0103die Mihai, Slav\u0103 Domnului c-am primit ve\u015fti de la tine! Eu te credeam mort \u015fi m\u0103 luam de dor cu amintirile, c\u00e2nd era\u0163i \u00een jurul meu, tu, Augur\u0103, cel blestemat, Conta \u015fi al\u0163ii, care acum v\u0103 fuduli\u0163i prin Capital\u0103 al\u0103turi de ciocoii, m\u00e2nca-i-ar c\u00e2inii, c\u0103 sunt fiii lui Scarao\u0163chi, \u015fi pe voi norocul \u015fi binele. De ce la\u015fi pe Veronica s\u0103 se zbuciume? Te-am a\u015fteptat de Cr\u0103ciun s\u0103 vii, dar be\u015fteleu, fe\u015fteleu, c\u0103 nu pot striga v\u0103leu, \u015fi cuv\u00e2ntu s-a dus, ca fumul \u00een sus, \u015fi de venit n-ai mai venit… Aferim… Dar noi, adic\u0103 En\u0103chescu, R\u0103ceanu \u015fi al\u0163i mu\u015fterii pentru m\u00e2nc\u0103ric\u0103 \u015fi b\u0103uturic\u0103 bun\u0103, am tras un bairam de cel turcesc cu vin grecesc de Amira… Acum stau l\u00e2ng\u0103 horn cu pisicile mele \u015fi mai pun r\u00e2nduial\u0103 \u00een cele \u00eensemn\u0103ri. Tu te cer\u0163i cu politicianii prin Timpul; ce-a\u0163i p\u0103\u0163it de te-ai f\u0103cut a\u015fa r\u0103zboinic?! S\u0103n\u0103tate \u015fi voie bun\u0103, Ionic\u0103\u201c.
\nC\u00e2t\u0103 am\u0103r\u0103ciune, de\u015fi discret\u0103, pentru a nu-l \u00eentrista prea tare pe \u201eb\u0103dia Mihai\u201c, c\u00e2t\u0103 \u00eengrijorare pentru condi\u0163ia marelui s\u0103u prieten, acum gazetar la un important cotidian bucure\u015ftean pe care, practic, \u00eel ducea \u00een spate, scriind zilnic de la simpla not\u0103, p\u00e2n\u0103 la editoriale, la articole de analiz\u0103 \u015fi chiar studii ample. \u00ce\u015fi asuma profesia cu o gravitate \u015fi cu o d\u0103ruire ce aveau s\u0103-i \u015fubrezeasc\u0103 \u015fi mai mult s\u0103n\u0103tatea, dar \u015fi s\u0103-i sperie pe \u201epoliticianii\u201c vremii de toate culorile, inclusiv pe Maiorescu. Astfel \u00eenc\u00e2t intolerantul ziarist va deveni intolerabil nu doar\u2026 \u00een Timpul s\u0103u, ci pentru totdeauna. Nu e u\u015for s\u0103 faci politic\u0103 sau, m\u0103 rog, s\u0103 fii, \u00eentr-un fel sau altul, persoan\u0103 public\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu o pres\u0103 \u00een care scrie, a scris Eminescu. Politicianismul, demagogia, parvenitismul de pe D\u00e2mbovi\u0163a \u015fi de pe alte r\u00e2uri autohtone au avut \u015fi vor avea mereu \u00een prim-redactorul ziarului Timpul \u015fi al presei rom\u00e2ne\u015fti de oric\u00e2nd un du\u015fman de moarte. Este chiar una dintre explica\u0163iile faptului, a\u015fa cum s-a spus (\u00eentre al\u0163ii, poetul Cezar Iv\u0103nescu), c\u0103 dup\u0103 fiecare revolu\u0163ie (pune\u0163i ghilimele, dac\u0103 dori\u0163i!) Eminescu e primul atacat. \u015ei asta, fiindc\u0103 niciodat\u0103 ca \u00een perioadele postbelice, postrevolu\u0163ionare, de tranzi\u0163ie, nu \u00eenfloresc \u00een toat\u0103 trista lor splendoare rom\u00e2neasc\u0103, balcanic\u0103 \u2013 politicianismul, tr\u0103d\u0103rile, n\u0103p\u00e2rlirile, jaful \u015fi v\u00e2nzarea de \u0163ar\u0103, lupta pentru ciolan, \u00eenchin\u0103rile la Marile Por\u0163i, mai nou, Licurici, formele f\u0103r\u0103 fond, demol\u0103rile de toate felurile. Adic\u0103, tot ceea ce ura Eminescu mai mult \u015fi f\u0103cea ca verbul gazetarului s\u0103 fie adeseori incendiar.
\nRevenind la prietenia Eminescu-Creang\u0103, mi se pare firesc s\u0103 reevoc un moment al ei\u00a0 emblematic. Abia \u00een ziua de 18 iunie 1889 Ion Creang\u0103 afl\u0103 din ziare c\u0103 a murit Eminescu. Este el \u00eensu\u015fi foarte bolnav \u015fi, oricum, nu mai are timp s\u0103 ajung\u0103 la Bucure\u015fti pentru a-l petrece pe ultimul drum pe cel al c\u0103rui \u201enume va tr\u0103i c\u00e2t veacurile\u201c, cum profe\u0163ea cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 lui Iacob Negruzzi. La aflarea ve\u015ftii, Creang\u0103 deschide volumul de Poesii (edi\u0163ia Maiorescu) \u015fi \u00eel recite\u015fte de la prima la ultima pagin\u0103, pl\u00e2ng\u00e2nd. Obosit, epuizat suflete\u015fte, adoarme apoi cu capul pe \u201em\u0103iastra carte\u201c.
\nSe \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca, de c\u00e2\u0163iva ani, s\u0103 locuiesc la doi pa\u015fi de \u201emahalaua celest\u0103\u201c a \u0163ic\u0103ului. Str\u0103bat adeseori vechea cale a S\u0103r\u0103riei \u015fi trec prin apropierea Bojdeucii, primul muzeu memorial din Rom\u00e2nia. De fiecare dat\u0103 \u00eemi vine \u00een minte \u015fi retr\u0103iesc cu puterile mele acel moment sf\u00e2\u015fietor care pe noi, ca rom\u00e2ni, ar trebui s\u0103 ne \u00eennobileze. Dar c\u00e2nd m\u0103 uit \u00een jur \u015fi v\u0103d cum arat\u0103 ast\u0103zi \u0163ara lui Eminescu \u015fi a lui Creang\u0103, istoria, limba \u015fi cultura ei, am sentimentul c\u0103 nu-l merit\u0103m!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prietenia dintre Eminescu \u015fi Creang\u0103, care poate fi \u015fi chiar a fost comparat\u0103 cu altele, celebre \u2013 bun\u0103oar\u0103 cu cea dintre Goethe \u015fi Schiller \u2013, a devenit un mit cultural al nostru asemenea mitului iubirii ai c\u0103rui protagoni\u015fti sunt Eminescu \u015fi Veronica Micle. Despre aceast\u0103 mare iubire s-a f\u0103cut mult\u0103 vorbire \u015fi uneori s-a e\u015fuat… Cite\u0219te mai mult »Eminescu \u015fi miturile culturale rom\u00e2ne\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11639,11640,11642,6890,11641],"class_list":["post-19871","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-caracterologie","tag-memoriile-mandarinului-valah","tag-mihai-eminescu-speculatii","tag-petre-pandrea","tag-traian-chelariu"],"views":995,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19871","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19871"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19871\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19871"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19871"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19871"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}