{"id":19859,"date":"2014-07-03T10:53:12","date_gmt":"2014-07-03T08:53:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19859"},"modified":"2014-07-03T10:53:12","modified_gmt":"2014-07-03T08:53:12","slug":"importanta-gandirii-strategice-in-constructia-ordinii-in-relatiile-internationale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/importanta-gandirii-strategice-in-constructia-ordinii-in-relatiile-internationale\/","title":{"rendered":"Importan\u0163a g\u00e2ndirii strategice \u00een construc\u0163ia ordinii \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale"},"content":{"rendered":"

Privitor la Isaac Asimov, am ar\u0103tat \u00een num\u00e3rul trecut cum personajul s\u0103u fictiv, marele om de \u015ftiin\u0163\u0103 Hari Seldon, pare s\u0103 fi dep\u0103\u015fit \u00een mod revolu\u0163ionar un aparent relativism epistemologic. \u00cen \u201epsihoistorie\u201c, aceast\u0103 \u201enou\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103\u201c total\u0103, el a g\u0103sit modelul teoretic perfect de \u00een\u0163elegere \u015ftiin\u0163ific\u0103 a mi\u015fc\u0103rii universului social. Pe baza acestui model poate face predic\u0163ii \u015fi prognoze. Poate identifica legi universale, aplicabile socialului \u015fi politicului. A\u015fadar, pare c\u0103 a descoperit formula final\u0103 a cunoa\u015fterii totale, absolute, visul etern al filozofiei \u015fi al \u015ftiin\u0163ei, care acum, de fapt, fuzioneaz\u0103. Cu alte cuvinte, exact invers fa\u0163\u0103 de ce postula Wallerstein: \u201e\u00een loc de probabilit\u0103\u0163i, certitudini, \u00een loc de haos determinist, determinism… \u015ei, cel mai frumos, \u00een loc de incertitudine ca prezum\u0163ie epistemologic\u0103, certitudine!\u201c<\/strong><\/em>
\n\u00a0Dar oare s\u0103 fie chiar a\u015fa, p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een narativul \u015ftiin\u0163ifico-fantastic?<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, o prim\u0103 problem\u0103 ar fi cum procedezi, \u00een practica politic\u0103, cu acest depozit total de cunoa\u015ftere pentru a atinge anumite scopuri (\u00een cazul Funda\u0163iei lui Asimov scopul fiind refacerea ordinii \u015fi a stabilit\u0103\u0163ii \u00een univers). E clar c\u0103 este nevoie de un plan, de o strategie; or, aici \u00eencepe partea interesant\u0103: \u015fi acest plan are nevoie de strategi, politicieni, diploma\u0163i, spioni, militari etc. pentru aplicarea sa. A\u015fadar, are nevoie de oameni pentru implementare. O afirm\u0103 chiar un personaj important din roman: \u201eLegile psihoistorice ale lui Seldon, pe care ne baz\u0103m cu at\u00e2ta comoditate, con\u0163in, probabil, ca o variabil\u0103 important\u0103, o anumit\u0103 ini\u0163iativ\u0103 din partea oamenilor funda\u0163iei. Mi se pare \u015fi normal s\u0103 fie a\u015fa. Legile lui Seldon \u00eei ajut\u0103 pe cei ce se ajut\u0103 singuri\u201c. (Observa\u0163i cum intervin deja concepte mai relativiste, \u201evariabile\u201c, sau no\u0163iuni \u00eenc\u0103rcate de o anumit\u0103 doz\u0103 de subiectivism, precum \u201eini\u0163iativa\u201c?)<\/p>\n

Seldon, artizanul teoriei supreme unificate a cunoa\u015fterii, este, de altfel, primul om care trece la planificarea transpunerii acestei teorii \u00een practica politic\u0103 \u015fi strategic\u0103 universal\u0103. \u00cen acest sens, el concepe dou\u0103 funda\u0163ii (similare cu dou\u0103 state diferite) care s\u0103-i sus\u0163in\u0103 viziunea strategic\u0103 \u015fi planul s\u0103u grandios, av\u00e2nd ca obiectiv final refacerea ordinii \u00eentr-un sistem interna\u0163ional (intergalactic, s\u0103-i spunem), marcat de ineluctabila dezintegrare, prognozat\u0103 de altfel \u00een \u015ftiin\u0163a \u201epsihoistoriei\u201c.
\nPrima Funda\u0163ie ar fi echivalent\u0103 unui stat t\u00e2n\u0103r \u015fi dinamic, situat la periferia universului aflat deja \u00een descompunere \u015fi, prin aceasta, ferit oarecum geopolitic de centrele principale de conflict \u015fi turbulen\u0163e care afectau deja nucleul vastului imperiu galactic. (Fantezia lui Asimov poate fi \u2013 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau nu \u2013 legat\u0103 de istoria Americii, a c\u0103rei identitate strategic\u0103 \u015fi politic\u0103 s-a fondat pe desp\u0103r\u0163irea de vechea lume european\u0103, inclusiv geopolitic, prin intermediul marelui Ocean Atlantic, care oferea ini\u0163ial un baraj de protec\u0163ie strategic\u0103 vizavi de pericolele \u015fi problemele istorice ale b\u0103tr\u00e2nului continent.) Ideea principal\u0103 era ca acest\u0103 forma\u0163iune statal\u0103 \u2013 planeta Terminus, Prima Funda\u0163ie \u2013 s\u0103 se fortifice \u00een timp, s\u0103 se \u00eent\u0103reasc\u0103 economic \u015fi strategic \u015fi apoi s\u0103 \u00eenceap\u0103 cumva un proces de expansiune regional\u0103 \u015fi universal\u0103 prin care s\u0103 instituie treptat o nou\u0103 ordine \u00een raporturile intergalactice. Cu alte cuvinte, s\u0103 controleze progresiv haosul care va fi generat de colapsul imperiului, aduc\u00e2nd prin diploma\u0163ie sau for\u0163\u0103 militar\u0103 (dac\u0103 era cazul), prin comer\u0163, tehnologie \u015fi putere\/influen\u0163\u0103 cultural\u0103, fermen\u0163ii ac\u0163ionali ai unor noi concepte de ordine politic\u0103 \u015fi de legitimitate, \u00eentr-un univers marcat tot mai mult de instabilitate cronic\u0103 \u015fi de criz\u0103. Povestea devine astfel fascinant\u0103 literar, dar \u015fi interesant\u0103 din punct de vedere al lec\u0163iilor de strategie \u015fi g\u00e2ndire strategic\u0103 pe care ni le ofer\u0103 Asimov \u00een epicul romanului. Din aceast\u0103 ultim\u0103 perspectiv\u0103, este povestea unei puteri ini\u0163ial mici \u015fi izolate, undeva spre marginea galaxiei, care reu\u015fe\u015fte pe termen lung s\u0103-\u015fi creasc\u0103 tot mai mult for\u0163a intern\u0103 \u015fi extern\u0103, s\u0103-\u015fi proiecteze influen\u0163a spre alte lumi (planete), s\u0103 recreeze \u00een timp, pe alte baze strategice, politice \u015fi sociale, ordinea imperial\u0103. Este istoria unei lumi noi care \u00ee\u015fi folose\u015fte eficient pu\u0163inele resurse de care dispunea ini\u0163ial, pentru a se dezvolta \u015fi a-\u015fi impune viziunea politic\u0103 \u00een universul interna\u0163ional, preeminen\u0163a strategic\u0103 \u015fi geopolitic\u0103 \u00een echilibrele fragile ale miilor de lumi ce formau un sistem anarhic, pe fundalul violent al dezmembr\u0103rii vechiului imperiu corupt \u015fi degenerat.
\nCu toate c\u0103, teoretic, g\u00e2ndirea strategic\u0103 asupra impunerii sale \u00een Univers era bazat\u0103 pe planul construit de Seldon \u015fi pe premisele \u015ftiin\u0163ei sale absolute, psihoistoria, Terminus (sau Prima Funda\u0163ie) are deci nevoie de politicieni abili, de adev\u0103ra\u0163i oameni de stat, pentru a surmonta nenum\u0103ratele obstacole \u015fi pericole care amenin\u0163au din exterior (sau din interior, uneori) securitatea \u015fi evolu\u0163ia sa strategic\u0103 dedicat\u0103 scopurilor men\u0163ionate, de recreare a unei ordini politice universale stabile. Nimic nu este dat pur \u015fi simplu, nimic nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de la sine sau \u00een mod automat. Totul este o lupt\u0103 abil\u0103 pentru putere \u015fi suprema\u0163ie, adesea pentru supravie\u0163uire, dus\u0103 \u015fi dirijat\u0103 de politicieni \u015fi strategi abili, precum prim-mini\u015ftrii Salvador Hardin sau Hubert Mallow, nevoi\u0163i s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 bine \u00eentre diverse op\u0163iuni \u015fi c\u0103i posibile de urmat, \u00eentre diverse for\u0163e \u015fi contrafor\u0163e pentru realizarea intereselor strategice ale lumii lor. Trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 crize politice \u015fi \u201egeopolitice\u201c semnificative. \u015ei aici metodele folosite, strategiile aplicate, politic sau militar, par a fi cele cunoscute de pe vremea lui Tucidide, Machiavelli sau Clausewitz, chiar dac\u0103 vorbim de lumi ce evolueaz\u0103 (e adev\u0103rat, \u00een spa\u0163iul S.F.) la zeci, sute de mii de ani distan\u0163\u0103 \u00een istorie. Cu alte cuvinte, realismul sau realpolitik-ul \u00ee\u015fi prezerv\u0103 cumva, \u00een imaginarul lui Asimov, valoarea practic\u0103 \u00een universul politic concret, c\u0103ci e nevoie de diploma\u0163ie, de r\u0103zboi, de \u00eentreg arsenalul clasic al strategiei \u015fi al politicii pentru a izb\u00e2ndi, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd progresul tehnologic, economia, gradul de sofisticare a organiz\u0103rii militare, civiliza\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi au evoluat \u00een milenii \u015fi milenii de curgere a istoriei. Afl\u0103m, astfel, direct din textul romanului, c\u0103 liderii Primei Funda\u0163ii \u201eau ac\u0163ionat \u00eentotdeauna \u00een mod realist, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au f\u0103cut abstrac\u0163ie de moralitate\u201c \u015fi c\u0103 \u201eunul dintre eroii lor, Salvador Hardin, chiar d\u0103dea sfaturi \u00eempotriva moralei\u201c. (Tot el spunea, la un moment dat, c\u0103 nu e bine ca \u201esensul moralei s\u0103 te \u00eempiedice s\u0103 faci ceea ce trebuie\u201c, un fel de parafrazare a lui Machiavelli.) Dincolo de principiile realismului politic, vedem o adev\u0103rat\u0103 \u0163es\u0103tur\u0103 de elemente tactice \u015fi strategice prin care Prima Funda\u0163ie (planeta Terminus) \u00ee\u015fi realizeaz\u0103 obiectivele, de la alian\u0163e strategice cu alte planete la conducerea de r\u0103zboaie, diploma\u0163ie, spionaj, extindere economic\u0103 \u015fi comercial\u0103: \u00eentreg arsenalul cunoscut al unei adev\u0103rate mari strategii \u201eintergalactice\u201c, de reconstruc\u0163ie din temelii a ordinii politice \u015fi strategice universale. Problema e legat\u0103, \u00eens\u0103, de planul lui Seldon \u015fi de modelul de cunoa\u015ftere total\u0103 dezvoltat de acest personaj genial \u00een roman. De ce ar mai fi nevoie de toat\u0103 aceast\u0103 munc\u0103 politico-strategic\u0103 titanic\u0103, extrem de minu\u0163ioas\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 adesea \u00een necunoscut \u015fi incertitudine, dac\u0103 exist\u0103 totu\u015fi o paradigm\u0103 inexpugnabil\u0103, critic \u015fi \u015ftiin\u0163ific, prin care se poate prognoza perfect viitorul? Dac\u0103 exist\u0103 deja un plan perfect de ac\u0163iune pentru a realiza politic ce \u015fi-a propus inventatorul ei? De ce ar mai fi nevoie de politicieni geniali, de creativitate ac\u0163ional\u0103 pentru a \u00eendeplini un obiectiv strategic, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r condi\u0163iile sunt ideale pentru a nu gre\u015fi vreodat\u0103? De ce am mai avea vreodat\u0103 surprize? De ce ne-am mai confrunta inclusiv cu e\u015fecuri, a\u015fa cum p\u0103\u0163e\u015fte de altfel Prima Funda\u0163ie, c\u00e2nd suntem st\u0103p\u00e2nii cunoa\u015fterii? Aici, fie e vorba de o u\u015foar\u0103 contradic\u0163ie, care poate fi rezolvat\u0103 \u00een cele din urm\u0103 doar la nivel de fic\u0163iune, fie de faptul c\u0103 nici m\u0103car un model teoretic at\u00e2t de elaborat de cunoa\u015ftere nu este capabil s\u0103 duc\u0103 la \u00een\u0163elegerea total\u0103 a complexit\u0103\u0163ii realit\u0103\u0163ii umane, care \u00ee\u015fi va p\u0103stra \u00eentotdeauna o doz\u0103 de mister \u015fi necunoscut. La nivel de fic\u0163iune, problema e aparent rezolvat\u0103 prin faptul c\u0103 Prima Funda\u0163ie nu este de fapt \u00een posesia teoriei lui Seldon, ci doar \u015ftie de ea, urm\u00e2nd ca la fiecare etap\u0103 a implement\u0103rii planului s\u0103 apar\u0103 o hologram\u0103 pre\u00eenregistrat\u0103 cu Hari Seldon pentru a confirma evolu\u0163ia planului \u015fi corectitudinea deciziilor strategice luate \u00een momentele de criz\u0103, a\u015fa-zisele \u201ecrize Seldon\u201c (Seldon fiind mort de mult timp, el \u015fi-a planificat aceste apari\u0163ii virtuale \u00een termenii anticip\u0103rii ini\u0163iale a evenimentelor pe baza teoriei sale, desigur.). \u00a0\u00a0\u00a0 De altfel, reiese clar din roman c\u0103 o criz\u0103 Seldon, precum cea a \u201ecat\u00e2rului\u201c, de exemplu (porecla unui lider abil, care cucere\u015fte la un moment dat Prima Funda\u0163ie, realiz\u00e2nd rapid o superexpansiune \u201egalactic\u0103\u201c), este o criz\u0103 bazat\u0103 \u00een mod fundamental pe o ruptur\u0103 cognitiv\u0103 \u00eentre cunoa\u015fterea fenomenelor \u015fi evolu\u0163ia concret\u0103 a realit\u0103\u0163ii. O asemenea falie are, \u00een mod evident, consecin\u0163e politice \u015fi geopolitice grave.
\nAsimov este \u00eens\u0103 mai subtil dec\u00e2t s-ar putea crede la prima vedere. Prin acela\u015fi Hari Seldon, el imagineaz\u0103 o a Doua Funda\u0163ie, a c\u0103rei sarcin\u0103 strategic\u0103 primordial\u0103 este de a urm\u0103ri permanent evolu\u0163ia planului s\u0103u ini\u0163ial, implementarea sa, de a sesiza prompt obstacolele pe care le-ar putea \u00eent\u00e2mpina realizarea sa, de a analiza mersul s\u0103u spre obiectivul final. Aceast\u0103 a Doua Funda\u0163ie e \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu aplicarea psihoistoriei.<\/p>\n

A Doua Funda\u0163ie poate fi asemuit\u0103 a\u015fadar cu un grup de anali\u015fti care str\u00e2ng sistematic informa\u0163ii \u015fi evaluez\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 planul \u00een toate componentele sale \u015fi \u00een arhitectura sa complicat\u0103, bazat\u0103 pe matematic\u0103, logic\u0103, psihologie, dar \u015fi pe evolu\u0163ia istoric\u0103 concret\u0103 a realit\u0103\u0163ii politice \u015fi strategice din univers. E un fel de serviciu de informa\u0163ii foarte sofisticat \u015fi complex al viitorului (\u00een orice caz, nimeni, nici m\u0103car Prima Funda\u0163ie, nu trebuie s\u0103 \u015ftie localizarea sa sau alte am\u0103nunte legate de misiunea sa. Chiar \u015fi \u00een viitor, secretul e vital pentru ap\u0103rare, dar \u015fi pentru eventuale interven\u0163ii ofensive!). Aceast\u0103 structur\u0103 inedit\u0103, a Doua Funda\u0163ie, prive\u015fte cu aten\u0163ie la posibilele devia\u0163ii de la plan; orice perturbare este supus\u0103 imediat unei cercet\u0103ri \u015fi analize scrupuloase. Mai mult, oamenii celei de-a Doua Funda\u0163ii au \u015fi misiunea de a \u00eembog\u0103\u0163i planul, de a-l dezvolta, dac\u0103 este necesar, de a-i ad\u0103uga componente noi \u00een cazul \u00een care acestea ar putea contribui la reu\u015fita sa!
\nDintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, ce nu o contrazice \u00eens\u0103 pe prima, a Doua Funda\u0163ie este, \u00eentr-un fel, o grupare de indivizi de elit\u0103, extrem de select\u0103, ce guverneaz\u0103 strategic, \u00een principal prin acumularea de informa\u0163ie \u015fi cunoa\u015ftere. \u00cen termeni postmoderni, dac\u0103 pot s\u0103 folosesc acest concept aici, a Doua Funda\u0163ie e expresia unui stat cu adev\u0103rat inteligent \u015fi, poate de aceea, foarte puternic \u015fi versatil. Nu e \u00eens\u0103 vorba de putere \u00een sensul tradi\u0163ional dat de for\u0163a material\u0103 (economic\u0103), militar\u0103 sau demografic\u0103 a unui teritoriu (membrii celei de-a Doua Funda\u0163ii sunt pu\u0163ini \u015fi izola\u0163i, folosesc un limbaj simbolic \u00een comunicare, \u00ee\u015fi selecteaz\u0103 foarte atent structura de putere, \u00eentr-un sistem meritocratic pur). E vorba, \u00een principal, de putere cognitiv\u0103, care, evident, trebuie s\u0103 se coreleze cu o anumit\u0103 structur\u0103 material\u0103 pentru a reu\u015fi ac\u0163ional \u00een implementarea sofisticatului plan Seldon. Iar acea structur\u0103 e tocmai Prima Funda\u0163ie, planeta Terminus, ale c\u0103rei atribute sunt, a\u015fa cum am v\u0103zut deja, cele mai apropiate de un stat suveran ce posed\u0103 toate atributele clasice ale puterii \u015fi instrumentele ei cunoscute de exprimare: diploma\u0163ia, for\u0163a militar\u0103 \u015fi comercial\u0103, dimensiunea tehnologic\u0103.
\nSpuneam c\u0103 a Doua Funda\u0163ie este posesoarea \u015ftiin\u0163ei inventate de Seldon \u2013 psihoistoria \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, custodele planului s\u0103u grandios de direc\u0163ionare strategic\u0103 a raporturilor de for\u0163e din Univers p\u00e2n\u0103 la formarea unui nou imperiu, deci a unei noi ordini universale, capabil\u0103 s\u0103 absoarb\u0103 haosul devastator. Metafora deosebit de inspirat\u0103 imaginat\u0103 de Asimov prin care guvernul celei de-a Doua Funda\u0163ii vegheaz\u0103 la dezvoltarea, dar \u015fi la implementarea planului, este cea a unui Radiant, un instrument prin care multitudinea de fire complicate ale planului Seldon este reprezentat\u0103 holografic \u00een mii \u015fi sute de mii de direc\u0163ii de evolu\u0163ie politic\u0103, geopolitic\u0103, economic\u0103 sau social\u0103 a for\u0163elor din galaxie, spre scopul propus (primul instrument de acest fel fusese construit de \u00eensu\u015fi Seldon). Ele sunt fixate \u00een ecua\u0163ii matematice complexe, care esen\u0163ializeaz\u0103 tabloul strategic al echilibrelor de putere din galaxie aflate oricum \u00een continu\u0103 mi\u015fcare \u015fi transformare. Diferen\u0163iate pe culori, aceste linii cartografiate minu\u0163ios, \u00een holograme complexe, se raporteaz\u0103 la linia de baz\u0103 imprimat\u0103 de Seldon planului originar, iar devia\u0163iile \u015fi diversele bifurca\u0163ii sunt reprezentate \u00een nuan\u0163e distincte tocmai pentru a surprinde, pornind de la perspectiva istoric\u0103 obligatorie, modul \u00een care planul a fost, este \u015fi mai ales va fi respectat. Este vorba de o analiz\u0103 continu\u0103 a realit\u0103\u0163ilor geopolitice \u015fi sociale fluctuante, o dialectic\u0103 complicat\u0103 ce include variabile, dar \u015fi elemente de prognoz\u0103 ce necesit\u0103 evident studiu permanent, bazat \u00eentotdeauna pe informa\u0163ie corect\u0103 asupra evolu\u0163iilor. O discu\u0163ie asupra planului Seldon, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentre doi membri ai guvernului celei de-a Doua Funda\u0163ii, este ilustrativ\u0103 pentru complexitatea acestei munci intelectuale \u015fi analitice cu caracter strategic:
\n\u201eVom aduce totul \u00eenapoi, c\u0103tre \u00eenceputuri, pe vremea lui Hari Seldon \u015fi vom crea o mi\u015fcare \u00eenceat\u0103 de \u00eenaintare. Vom segmenta \u015fuvoiul pentru a putea vedea doar c\u00e2te o decad\u0103 din dezvoltare dintr-o privire. Asta d\u0103 un sentiment minunat de scurgere a istoriei…
\n\u2013 Te rog s\u0103 observi c\u00e2t de r\u0103zle\u0163e sunt liniile negre de la \u00eenceput. \u00cen cursul primelor decenii nu exista \u015fansa unor alte solu\u0163ii.Punctele de bifurca\u0163ie cresc totu\u015fi exponen\u0163ial pe m\u0103sura trecerii timpului.
\nUrm\u0103ri fascinat cum scurgerea anilor \u015fi a liniilor sub\u0163iri scrise \u00een negru \u015fi ro\u015fu se \u00eempleteau \u00eentr-o \u0163es\u0103tur\u0103 aproape hipnotic\u0103. Modelul \u00een sine nu \u00eensemna nimic. Importante erau simbolurile din care se compunea acest model. Ici \u015fi colo \u00ee\u015fi f\u0103cea apari\u0163ia c\u00e2te-un p\u00e2r\u00e2ia\u015f, umfl\u00e2ndu-se, ramific\u00e2ndu-se \u015fi devenind proeminent…
\n\u2013 Devia\u0163ia albastr\u0103, zise Primul Orator (\u015feful guvernului, n.n.) cu un sentiment de dispre\u0163… Vom ajunge evident la secolul devia\u0163iilor.\u201c<\/p>\n

Reiese din acest dialog faptul c\u0103 analiza evolu\u0163iilor politice, sociale, geopolitice din vastul univers interna\u0163ional (\u201egalactic\u201c) se realiza \u00een permanen\u0163\u0103, alimentat\u0103 de torentul de informa\u0163ie care trebuia evaluat\u0103 sistematic \u015fi apoi reprezentat\u0103 grafic \u00een scurgerea istoriei. Se vede c\u0103 realitatea echilibrelor de for\u0163e geopolitice din galaxie trebuia contrapus\u0103 planului ini\u0163ial, dar ceea ce era \u015fi mai interesant, dup\u0103 cum am subliniat anterior, e faptul c\u0103 planul \u00eensu\u015fi trebuia evaluat \u00een raport cu realit\u0103\u0163ile, cu devia\u0163iile \u015fi variabilele produse \u00een politic sau social. De asemenea, se vede cum analiza realizat\u0103 matematic \u015fi apoi reflectat\u0103 \u00een acest tip special de h\u0103r\u0163i complexe ale evolu\u0163iei politice nu era una linear\u0103, perfect determinist\u0103 (\u00een sensul newtonian de care vorbeam), ci una care eviden\u0163ia puncte majore de bifurca\u0163ie \u015fi devia\u0163ii, ceea ce \u00eensemna c\u0103 planul trebuia reeavaluat \u00een permanen\u0163\u0103, adaptat, chiar schimbat, dac\u0103 era necesar. Surprize puteau ap\u0103rea oric\u00e2nd.
\nUn alt dialog \u00eentre membri ai acestei a Doua Funda\u0163ii este elocvent pentru \u00een\u0163elegerea mai bun\u0103 a ceea ce reprezint\u0103 strategie, planificare \u015fi ac\u0163iune politic\u0103 efectiv\u0103, chiar \u00een ipoteza de\u0163inerii celor mai perfec\u0163ionate instrumente teoretice ale cunoa\u015fterii. O cunoa\u015ftere care, deja, vedem \u015fi c\u0103 nu poate fi niciodat\u0103 absolut\u0103 \u00een rela\u0163ie cu mi\u015fcarea, uneori imprevizibil\u0103, a lumii politice \u015fi sociale. Afla\u0163i \u00een fa\u0163a acelui interesant instrument de prelucrare a informa\u0163iilor \u015fi de reprezentare grafic\u0103 a cursului istoriei \u015fi a posibilit\u0103\u0163ilor viitorului numit radiant (dar la un moment istoric diferit fa\u0163\u0103 de conversa\u0163ia de mai sus), liderul celei de-a Doua Funda\u0163ii \u00eei explic\u0103 urm\u0103toarele unui discipol de-al s\u0103u:<\/p>\n

\u201ePlanul Seldon nu este nici complet, nici corect. Este doar cel mai bun lucru care a putut fi f\u0103cut \u00een acea vreme. Mai mult de o duzin\u0103 de genera\u0163ii de oameni s-au concentrat asupra acestor ecua\u0163ii, au lucrat la ele, le-au descompus p\u00e2n\u0103 la ultima zecimal\u0103 \u015fi le-au pus din nou la loc. Au privit scurgerea a aproape patru sute de ani, au dirijat realitatea conform predic\u0163iilor \u015fi ecua\u0163iilor \u015fi au \u00eenv\u0103\u0163at.Au \u00eenv\u0103\u0163at mai mult dec\u00e2t a \u015ftiut Seldon vreodat\u0103 \u015fi, dac\u0103 am putea reface opera lui folosindu-ne de cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een aceste secole, am face o treab\u0103 mai bun\u0103. \u00ce\u0163i este perfect clar?
\nStudentul p\u0103rea un pic \u015focat.
\n\u2013 \u00cenainte de a ajunge Vorbitor, continu\u0103 Primul Vorbitor, va trebui s\u0103-\u0163i aduci tu \u00eensu\u0163i o contribu\u0163ie original\u0103 la plan. Fiecare semn ro\u015fu pe care \u00eel vezi pe perete este contribu\u0163ia unuia dintre noi, cei care p\u0103zim planul dup\u0103 moartea lui Seldon…
\nPrivi \u00een sus:
\n\u2013 Uite acolo!
\nPeretele veni parc\u0103 spre el.
\n\u2013 Asta, spuse el, este a mea.
\nO linie sub\u0163ire \u015fi ro\u015fie \u00eencercuia dou\u0103 s\u0103ge\u0163i bifurcate care cuprindeau patruzeci de centimetri p\u0103tra\u0163i de deduc\u0163ii, pe fiecare r\u00e2nd. \u00centre cele dou\u0103 se afla un \u015fir de ecua\u0163ii scrise cu ro\u015fu.
\n\u2013 Nu pare cine \u015ftie ce, spuse Vorbitorul. Se refer\u0103 la un punct din plan care nu va surveni dec\u00e2t peste o perioad\u0103 cel pu\u0163in egal\u0103 cu cea care a trecut p\u00e2n\u0103 acum. Este vorba de perioada de fuziune, atunci c\u00e2nd al Doilea Imperiu va depinde de diferite personalit\u0103\u0163i rivale, care vor amenin\u0163a s\u0103 \u00eel sf\u0103r\u00e2me dac\u0103 lupta va fi prea echilibrat\u0103 sau \u00eel vor men\u0163ine \u00een rigiditate dac\u0103 lupta va fi prea dezechilibrat\u0103. Aici sunt luate \u00een considerare ambele posibilit\u0103\u0163i, sunt studiate \u015fi se indic\u0103 metoda pentru a le evita.
\n\u2013 Totu\u015fi, continu\u0103 el, acestea sunt probabilit\u0103\u0163i. Poate exista \u015fi un al treilea curs. Unul cu o probabilitate relativ mic\u0103 \u2013 doisprezece virgul\u0103 \u015faizeci \u015fi patru la sut\u0103, ca s\u0103 fiu exact \u2013, dar deja s-au petrecut evenimente cu o probabilitate \u015fi mai mic\u0103… A treia probabilitate const\u0103 dintr-un posibil compromis \u00eentre dou\u0103 sau mai multe personalit\u0103\u0163i aflate \u00een conflict. Acest lucru, am ar\u0103tat eu, mai \u00eent\u00e2i va bloca imperiul \u00eentr-un \u015fablon ineficient, iar apoi, \u00een cele din urm\u0103, va implica pierderi prin r\u0103zboaie civile… Din fericire, \u015fi acest lucru a putut fi prev\u0103zut \u015fi va putea fi \u00eempiedicat. Aceasta a fost contribu\u0163ia mea\u201c.
\nObserv\u0103m, a\u015fadar, cu claritate, cum este nevoie de ajust\u0103ri \u015fi modific\u0103ri constante ale planului ini\u0163ial, dar \u015fi de interven\u0163ii efective \u00een lumea real\u0103 a politicului, socialului \u015fi geopoliticului pentru a putea impune \u00een practica strategic\u0103 datele noi ale planului. (Mai e atunci chiar acela\u015fi plan, m\u0103 \u00eentreb?). Constat\u0103m de asemenea c\u0103 procesele de dezvoltare teoretic\u0103 a \u00een\u0163elegerii universului social nu se opresc la un cadru conceptual fix, ci se \u00eembun\u0103\u0163esc, la r\u00e2ndul lor, constant, \u00een consonan\u0163\u0103 cu progresul cercet\u0103rii \u015fi al \u015ftiin\u0163ei, dar \u015fi cu evolu\u0163ia realit\u0103\u0163ii.
\nCum analiza \u015fi informa\u0163ia nu sunt de ajuns pentru a schimba realit\u0103\u0163ile politice \u015fi tabloul strategic evolutiv, a Doua Funda\u0163ie este obligat\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 fac\u0103 politic\u0103 \u00een teren, intervenind material (ie\u015find din registrul analitic) \u00een momente de criz\u0103 pentru realizarea obiectului strategic final. \u00centr-adev\u0103r, ea folose\u015fte de exemplu spioni pentru a d\u0103r\u00e2ma regimuri ostile, pentru a anihila for\u0163e inamice ce zguduie constant echilibrele de putere din univers pe care ea le vrea dirijate \u00een interesul construirii acelei noi ordini universale propuse de planul ini\u0163ial al lui Seldon. \u00cen mod spectaculos, de exemplu, a Doua Funda\u0163ie este constr\u00e2ns\u0103 s\u0103 ini\u0163ieze chiar opera\u0163iuni complexe de spionaj pe Prima Funda\u0163ie pentru a masca existen\u0163a sa \u015fi pentru a prezerva, prin aceasta, esen\u0163a planului originar.
\nA\u015fadar, ceea ce e demn de remarcat este faptul c\u0103, totu\u015fi, aceast\u0103 lume special\u0103 \u2013 a Doua Funda\u0163ie \u2013 poseda, teoretic, cea mai important\u0103 arm\u0103 \u00een realizarea scopului s\u0103u \u015fi anume teoria absolut\u0103 a cunoa\u015fterii sociale (psihoistoria) \u015fi, cu toate acestea, e, la r\u00e2ndu-i, nevoit\u0103 s\u00e3 ac\u0163ioneze politic, s\u0103 intervin\u0103 adesea \u201e\u00een teren\u201c, dincolo de ac\u0163iunile de anvergur\u0103 geopolitic\u0103 \u015fi diplomatic\u0103 ale Primei Funda\u0163ii, pentru a-\u015fi putea \u00eendeplini obiectivele. De aici, o lupt\u0103 continu\u0103 pentru realizarea programului noii ordini universale, ce implic\u0103 elemente de cunoa\u015ftere \u015fi analiz\u0103, de strategie politic\u0103 \u015fi geopolitic\u0103, \u00eentr-o \u00eentrep\u0103trundere ce demonstreaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd rela\u0163ia complex\u0103 dintre informa\u0163ie \u015fi ac\u0163iune strategic\u0103, dintre factori cognitivi \u015fi materiali \u00een orice proces de construc\u0163ie politic\u0103 \u015fi strategic\u0103.<\/p>\n

Care este \u00eens\u0103 lec\u0163ia (sau care sunt lec\u0163iile) romanelor din seria Funda\u0163iei, dincolo de imagina\u0163ia lui Asimov, de ingeniozitatea sa (uneori pueril\u0103, din punct de vedere al construc\u0163iei epice), pornind de la ipotezele sale privind teoria \u015fi practica rela\u0163iilor sociale \u015fi de putere, \u00een marea lor devenire istoric\u0103?<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, faptul c\u0103 exist\u0103 \u00eentotdeauna o diferen\u0163\u0103 \u00eentre cadrul teoretic (chiar unul perfect sau apropiat de perfec\u0163iune) din domeniul \u015ftiin\u0163elor sociale \u015fi planul opera\u0163ional necesar pentru realizarea unui scop politic sau strategic \u00een realitatea social\u0103. Un asemenea plan se sprijin\u0103, bine\u00een\u0163eles, pe o teorie a universului social (ce posed\u0103 \u00een mod obligatoriu capacit\u0103\u0163i de predic\u0163ie), dar pentru realizarea sa efectiv\u0103 \u00een realit\u0103\u0163ile politice \u015fi geopolitice, infuzia de cunoa\u015ftere este vital\u0103, la fel ca \u015fi analiza permanent\u0103 a mi\u015fc\u0103rii for\u0163elor (sociale, politice, economice \u015fi geopolitice) ce ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een structura intim\u0103 a acestor realit\u0103\u0163i. Niciun plan nu este fix, iar un plan \u00eentr-adev\u0103r bun este cel care se poate schimba rapid, se poate transforma, \u00een func\u0163ie de circumstan\u0163e adesea schimb\u0103toare (un mare autor \u00een domeniul istoriei Strategiei, Lawrence Freedman, eviden\u0163ia chiar diferen\u0163a semnificativ\u0103 dintre conceptul de strategie \u015fi cel de plan).
\nCu tot progresul matematicii sau al tehnologiei, ce poten\u0163eaz\u0103 diversele instrumente de cunoa\u015ftere \u015fi analiz\u0103, nicio teorie a socialului nu poate fi \u00eens\u0103 perfect\u0103; \u00eentotdeauna vor exista variabile generate de imprevizibilitatea ac\u0163iunii umane, de doza inerent\u0103 de subiectivitate \u00een r\u0103spunsul indivizilor (\u015fi al societ\u0103\u0163ilor) la gama variat\u0103 de situa\u0163ii ce apar \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi politic\u0103 concret\u0103. Dup\u0103 cum spunea marele g\u00e2nditor Isaiah Berlin: \u201eNicio teorie nu poate \u00eencadra imensa varietate a posibilului comportament uman, vasta multiplicitate a cauzelor \u015fi efectelor de minut nedescoperite, ce formeaz\u0103 acea \u00eentrep\u0103trundere a omului cu natura pe care istoria pretinde s\u0103 o \u00eenregistreze\u201c. De aici necesitatea unei corel\u0103ri permanente dintre modelul teoretic \u015fi realitatea social\u0103, politic\u0103 sau geopolitic\u0103 investigat\u0103, \u00een cazul \u00een care se dore\u015fte transformarea sa, \u00een conformitate cu un anumit scop, ce poate fi legat de stabilitate strategic\u0103, de instituirea unei anumite ordini politice sau sociale, de un anumit model economic etc. Aceasta ar fi premisa unei g\u00e2ndiri strategice ce cupleaz\u0103 teoria cu practica social\u0103, politic\u0103, \u00eentr-un model ce permite ac\u0163iunea coerent\u0103, pe termen lung.
\nAvem deci oricum prefigurat\u0103 o diferen\u0163iere subtil\u0103 \u00eentre teorie, strategie \u015fi aplicarea unui plan pentru realizarea unor obiective strategice diverse.
\nCeea ce este poate mai important, \u00een opinia mea, este eterna relevan\u0163\u0103 a ac\u0163iunii oamenilor de stat \u2013 diploma\u0163i, strategi, politicieni, militari \u2013 \u00een \u00eendeplinirea unor obiective legate de ap\u0103rarea sau promovarea intereselor statelor \u015fi a societ\u0103\u0163ilor, \u00eentr-un anumit univers interna\u0163ional din ce \u00een ce mai complicat. Arta \u201emarii politici\u201c, a \u201emarii strategii\u201c nu poate fi prizoniera unor \u015fabloane teoretice rigide, \u00een condi\u0163iile \u00een care circumstan\u0163ele se schimb\u0103 permanent, intervenind noi nuan\u0163e, noi constr\u00e2ngeri, noi pericole, noi provoc\u0103ri pe care numai omul de stat le poate gestiona, adesea prin asumarea de riscuri.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, prognoza asupra viitorului poate fi realizat\u0103 \u00eentr-adev\u0103r la nivel teoretic \u2013 \u015fi acest lucru este important, desigur \u2013, \u00eens\u0103 anticiparea nu trebuie s\u0103 cad\u0103 \u00eentr-un determinism rigid, ci trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere probabilit\u0103\u0163i \u015fi posibilit\u0103\u0163i, scenarii care pot s\u0103 fie mai bine controlate \u00een practica istoric\u0103 \u015fi politic\u0103. A\u015fa cum spune sugestiv un personaj din roman: \u201eNu trebuie s\u0103 prezici viitorul. Alege doar un viitor \u2013 un viitor bun, un viitor util \u2013 \u015fi f\u0103 acea predic\u0163ie care va altera emo\u0163iile \u015fi reac\u0163iile umane \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t viitorul pe care l-ai prezis s\u0103 se petreac\u0103. Mai bine s\u0103 construie\u015fti un viitor, bun dec\u00e2t s\u0103 prezici unul r\u0103u\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Privitor la Isaac Asimov, am ar\u0103tat \u00een num\u00e3rul trecut cum personajul s\u0103u fictiv, marele om de \u015ftiin\u0163\u0103 Hari Seldon, pare s\u0103 fi dep\u0103\u015fit \u00een mod revolu\u0163ionar un aparent relativism epistemologic. \u00cen \u201epsihoistorie\u201c, aceast\u0103 \u201enou\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103\u201c total\u0103, el a g\u0103sit modelul teoretic perfect de \u00een\u0163elegere \u015ftiin\u0163ific\u0103 a mi\u015fc\u0103rii universului social. Pe baza acestui model poate face… Cite\u0219te mai mult »Importan\u0163a g\u00e2ndirii strategice \u00een construc\u0163ia ordinii \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[11628,11627,11626,11629],"class_list":["post-19859","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cunosterea-totala","tag-hari-seldon","tag-isaac-asimov","tag-legile-psihoistorice"],"views":1285,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19859","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19859"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19859\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19859"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19859"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19859"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}