{"id":19857,"date":"2014-07-03T10:50:08","date_gmt":"2014-07-03T08:50:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19857"},"modified":"2014-07-03T10:50:08","modified_gmt":"2014-07-03T08:50:08","slug":"schimbarea-dictatorilor-sau-a-naturii-statului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/schimbarea-dictatorilor-sau-a-naturii-statului\/","title":{"rendered":"Schimbarea dictatorilor sau a naturii statului?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Nea\u015fteptat \u015fi nedorit efect al revolu\u0163iilor din Orientul Mijlociu! Rezisten\u0163a lui Assad \u00een Siria \u015fi luarea (temporar\u0103) anul trecut a puterii \u00een Egipt de c\u0103tre Fr\u0103\u0163iile Musulmane au ar\u0103tat c\u0103 r\u0103sturnarea dictatorilor (la care democra\u0163iile occidentale \u015fi-au dat din plin concursul) nu a fost suficient\u0103 pentru democratizarea statelor arabe. Acest obiectiv se limpeze\u015fte tot mai mult odat\u0103 cu ofensiva djihadului sunnit \u00een Irak asupra Bagdadului. Sunni\u0163ii nu urm\u0103resc r\u0103zbunarea lui Saddam Hussein (de\u015fi sunt \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 aib\u0103 \u015fi un astfel de mobil), ci s\u0103 reinstaureze controlul pe care l-au avut sub dictator asupra resurselor de petrol care le-au asigurat puterea decenii de-a r\u00e2ndul. \u00cen Orientul Mijlociu, democra\u0163ia ca ideal al \u201ePrim\u0103verii arabe\u201c (dac\u0103 acesta era adev\u0103ratul ideal!) r\u0103m\u00e2ne un deziderat \u00eendep\u0103rtat. Lupta se d\u0103 pentru islamizarea regimurilor de guvernare. Adic\u0103 pentru schimbarea naturii statului.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>O nou\u0103 destabilizare a Orientului Mijlociu<\/strong><br \/>\nSunt destule indicii c\u0103 \u00een Orientul Mijlociu vor ap\u00e3rea mi\u015fc\u0103ri puternice destabilizatoare, cu obiective riscante de contestare a frontierelor. Kurzii din Irak sunt mai aproape dec\u00e2t oric\u00e2nd de a-\u015fi crea mult visatul stat propriu. Irakul este \u00een pragul disolu\u0163iei. Egiptul a sc\u0103pat din capcana Fr\u0103\u0163iilor Musulmane printr-un act de for\u0163\u0103 militar\u0103. Cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103, Fran\u0163a abia a reu\u015fit s\u0103 \u00eempiedice, cu pre\u0163ul unui r\u0103zboi, crearea unui stat islamic al tuaregilor \u00een nordul Mali. Iar toate aceste \u00eencerc\u0103ri au \u00eenaintea lor b\u0103t\u0103lia palestinienilor de a avea un stat. Punerea \u00een cauz\u0103 a naturii statului \u00een unele \u0163\u0103ri arabe, mai direct spus tentativele de islamizare a regimurilor de guvernare ar putea aduce un argument conving\u0103tor \u00een sprijinul celor care sus\u0163in nevoia cre\u0103rii unui stat palestinian (sau al palestinienilor). Depinde dac\u0103 Tel Aviv este dispus s\u0103 ia \u00een serios acest ra\u0163ionament.<br \/>\nR\u0103zboiul din Irak, nu neap\u0103rat greu de prev\u0103zut, pune \u00een discu\u0163ie natura statului \u00een condi\u0163iile confuze l\u0103sate de \u201ePrim\u0103vara arab\u0103\u201c. A trecut cu adev\u0103rat vremea dictaturilor \u00een \u0163\u0103rile arabe? Cine poate r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare at\u00e2ta timp c\u00e2t Bachar al-Assad rezist\u0103 de trei ani unui r\u0103zboi intern declan\u015fat \u00een numele democra\u0163iei? Un r\u0103zboi care a dezam\u0103git de \u00eendat\u0103 ce s-a constatat c\u0103 insurgen\u0163ii sunt puternic infiltra\u0163i de re\u0163eaua terorist\u0103 Al-Qaeda. Schimbarea cursului luptei insurgen\u0163ilor sub influen\u0163a terorismului islamic \u015fi tentativa Fr\u0103\u0163iilor Musulmane de a instaura un regim fundamentalist \u00een Egipt arat\u0103 c\u0103 \u201ePrim\u0103vara arab\u0103\u201c nu \u015fi-a atins scopurile declarate public, de democratizare a regimurilor. Consecin\u0163a: aceast\u0103 ne\u00eemplinire este folosit\u0103 de for\u0163ele religioase din Orientul Mijlociu pentru refacerea pozi\u0163iei de for\u0163\u0103 a islamului fundamentalist. Pentru aceasta ei nu se mul\u0163umesc doar cu schimbarea regimului politic \u2013 \u00eenl\u0103turarea dictatorilor sau a guvernelor obediente str\u0103inilor \u2013, ci urm\u0103resc schimbarea naturii \u00eens\u0103\u015fi a statului. Adic\u0103 islamizarea puterii. Mi\u015fcarea djihadist\u0103 a sunni\u0163ilor din Irak o demonstreaz\u0103 cu claritate. Scopul acesteia este dublu: politic \u015fi economic. Pentru aceasta, controlul asupra petrolului este esen\u0163ial. Dac\u0103 strategia va reu\u015fi, sunni\u0163ii vor anula \u00een Irak beneficiile r\u0103zboiului dus cu un deceniu \u00een urm\u0103 de Statele Unite pentru resursele de petrol.<br \/>\n<strong>Dificult\u0103\u0163i reale<\/strong><br \/>\nNu trebuie considerat\u0103 b\u0103t\u0103lia sunni\u0163ilor doar o reglare de conturi. Scopul lor declarat este s\u0103 angajeze pe un alt f\u0103ga\u015f destinul Irakului. Cu numai 1.000-2.000 de combatan\u0163i, ei au reu\u015fit s\u0103 cucereasc\u0103 ora\u015fe-cheie, printre altele Mossulul, \u00een care se afl\u0103 cea mai mare rafin\u0103rie din nordul \u0163\u0103rii. For\u0163ele guvernamentale \u2013 peste 45.000 de solda\u0163i \u015fi mili\u0163ieni \u2013 antrenate \u00een ap\u0103rarea Mossulului au fost spulberate \u00een c\u00e2teva ore printr-o tactic\u0103 diabolic\u0103 de descurajare. Sunni\u0163ii au folosit tehnicile mediatice pentru descurajarea \u015fi demobilizarea armatei guvernamentale \u015fi a oric\u0103ror for\u0163e dispuse s\u0103 intre \u00een lupt\u0103 \u00eempotriva lor. Pentru aceasta au difuzat imagini cu scene de groaz\u0103 \u00een care erau \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate masacre colective pentru pedepsirea celor care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 se opun\u0103. De\u015fi nimeni nu a putut confirma veridicitatea oribilelor imagini difuzate pe aceste c\u0103i, propaganda a dat rezultate. Irakienii au fugit din calea insurgen\u0163ilor, mul\u0163i ofi\u0163eri din armata guvernamental\u0103 au dezertat. Refugia\u0163ii vorbesc despre o comportare ru\u015finoas\u0103 a armatei lui Nouri al-Maliki.<br \/>\nSpre deosebire de situa\u0163ia din Siria, \u00een cazul Irakului a ap\u0103rut complica\u0163ia adus\u0103 de implicarea Iranului \u00een sus\u0163inerea regimului \u015fiit al lui Maliki, aflat \u00eenc\u0103 \u00een gra\u0163iile Washingtonului. De unde \u015fi necesitatea unei apropieri a rivalilor, Iranul \u015fi Statele Unite, care nu \u015fi-au stins contenciosul istoric produs de ocuparea de c\u0103tre militan\u0163ii \u201erevolu\u0163iei verzi\u201c a Ambasadei americane la Teheran, \u00een 1976. Tactic, Iranul a alimentat constant disputa interreligioas\u0103 dintre \u015fii\u0163i \u015fi sunni\u0163i \u015fi \u015fi-a asigurat astfel condi\u0163ia de a fi parte la reglementarea conflictul de dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea lui Saddam. O ironie a istoriei, iat\u0103, face ca Teheranul s\u0103 poat\u0103 spera s\u0103 c\u00e2\u015ftige r\u0103zboiul pe care Saddam l-a dus timp de opt ani \u00eempotriva Iranului.<br \/>\n<strong>Obstacole \u00een calea coordon\u0103rii<\/strong><br \/>\nPe un alt plan, conflictul din Irak g\u0103se\u015fte alia\u0163ii occidentali pe pozi\u0163ii diferite. O cooperare, ca alt\u0103dat\u0103 \u00een Siria, se \u00eencheag\u0103 greu \u015fi nu se \u015ftie dac\u0103 va atinge vreodat\u0103 un nivel apropiat aceleia. Criza irakian\u0103 se declan\u015feaz\u0103 \u00eenainte ca occidentalii s\u0103 fi g\u0103sit o solu\u0163ie pentru \u00eenl\u0103turarea lui Bachar al-Assad \u00een Siria. Pre\u015fedintele Barack Obama r\u0103m\u00e2ne fidel promisiunii pe care a f\u0103cut-o de a nu mai angaja armata american\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi. \u00cen aceste condi\u0163ii, Washingtonul a anun\u0163at c\u0103 va trimite \u00een Irak doar consilieri militari \u2013 de ordinul a 300 \u2013 care s\u0103 asiste guvernul Maliki \u015fi s\u0103 asigure securitatea diploma\u0163ilor \u015fi a cet\u0103\u0163enilor americani afla\u0163i \u00een Irak. Alia\u0163ii sunt rezerva\u0163i fa\u0163\u0103 de o solu\u0163ie militar\u0103. Duritatea r\u0103zboiului dus pentru r\u0103sturnarea lui Saddam Hussein \u015fi rezisten\u0163a peste a\u015ftept\u0103ri a lui Bachar al-Assad \u00een Siria impun mai mult\u0103 pruden\u0163\u0103. Acum Parisul nu mai are disponibilitatea de alt\u0103dat\u0103 de a participa militar la rezolvarea situa\u0163iilor de criz\u0103. Cele dou\u0103 r\u0103zboaie pe care le-a dus \u00een Mali \u015fi \u00een Republica Centrafrican\u0103 au subminat credibilitatea programului extern al guvernului socialist francez. \u00cen cazul crizei irakiene, pre\u015fedintele Hollande a recurs la convocarea Consiliul Ap\u0103r\u0103rii. Comunicatul dup\u0103 reuniune este ambiguu: Ministerul Ap\u0103r\u0103rii nu a fost ac\u0163ionat. \u00cen interpretarea cunosc\u0103torilor aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Fran\u0163a nu are de g\u00e2nd s\u0103 se asocieze unor eventuale m\u0103suri de ripost\u0103 militar\u0103 \u00een Irak.<br \/>\n<strong>Complica\u0163ii nea\u015fteptate<\/strong><br \/>\nDup\u0103 r\u0103zboiul pentru petrol, situa\u0163ia din Irak nu mai poate fi rezolvat\u0103 cu idei simple, tratament recomandat cu decenii \u00een urm\u0103 de generalul de Gaulle pentru situa\u0163iile complicate din Orientul Mijlociu. Washingtonul este nevoit s\u0103 nu neutralizeze participarea Iranului la sprijinirea guvernului Maliki \u015fi nici ajutorul dat \u015fii\u0163ilor de gruparea terorist\u0103 Hezbollah. Pe de alt\u0103 parte, Parisul este \u00een situa\u0163ia de a \u00eenchide ochii la sprijinul Arabiei Saudite \u015fi Qatarului acordat djihadului sunnit. \u00cen privin\u0163a alia\u0163ilor de alt\u0103dat\u0103, trebuie spus c\u0103 Germania se prevaleaz\u0103 de controlul Parlamentului asupra politicii militare pentru a se deroba de la un angajament \u00een Irak. Londra nu pare interesat\u0103 s\u0103 participe la un r\u0103zboi ale c\u0103rui perspective sunt departe de a fi deslu\u015fite. La toate acestea trebuie ad\u0103ugat faptul c\u0103 Washingtonul, Parisul \u015fi Londra \u015ftiu c\u0103 o interven\u0163ie militar\u0103 \u00een Irak trebuie s\u0103 aib\u0103 acordul membrilor permanen\u0163i ai Consiliului de Securitate. Nimeni nu crede c\u0103, dup\u0103 experien\u0163a r\u0103zboiului din Siria, Moscova \u015fi Beijingul, din motive apropiate, nu neap\u0103rat concordante, vor accepta o interven\u0163ie militar\u0103 \u00een Irak. \u00cen plus, pe fondul tensiunilor intervenite \u00een rela\u0163iile Moscovei cu puterile occidentale din cauza Ucrainei, atacarea unei solu\u0163ii militare \u00een Consiliul de Securitate este o cauz\u0103 pierdut\u0103. Putin nu ar ezita s\u0103 recurg\u0103 la blocarea acesteia \u015fi, astfel, s\u0103-\u015fi asigure o nou\u0103 victorie la ONU. De aceea, Statele Unite \u015fi occidentalii au ales solu\u0163ia pledoariei pentru un guvern de uniune na\u0163ional\u0103 \u00een Irak. Acesta a fost scopul recentei vizite la Bagdad a secretarului de stat John Kerry.<br \/>\n\u201ePrim\u0103vara arab\u0103\u201c nu \u015fi-a dat roadele a\u015fteptate. Din contra, fundamentali\u015ftii islamici o vor folosi pentru a lua parte la b\u0103t\u0103lia \u00een curs pentru fixarea noilor frontiere strategice \u00een Orientul Apropiat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nea\u015fteptat \u015fi nedorit efect al revolu\u0163iilor din Orientul Mijlociu! Rezisten\u0163a lui Assad \u00een Siria \u015fi luarea (temporar\u0103) anul trecut a puterii \u00een Egipt de c\u0103tre Fr\u0103\u0163iile Musulmane au ar\u0103tat c\u0103 r\u0103sturnarea dictatorilor (la care democra\u0163iile occidentale \u015fi-au dat din plin concursul) nu a fost suficient\u0103 pentru democratizarea statelor arabe. Acest obiectiv se limpeze\u015fte tot mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/schimbarea-dictatorilor-sau-a-naturii-statului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Schimbarea dictatorilor sau a naturii statului?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5471,11625,4878,11623,11624],"class_list":["post-19857","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bachar-al-assad","tag-islamizare-a-regimurilor-de-guvernare","tag-orientul-mijlociu","tag-razboiul-pentru-petrol","tag-situatia-din-irak"],"views":1212,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19857","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19857"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19857\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19857"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19857"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19857"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}