C\u00e2ndva, pe la 1830, vornicul Alexandru Villara a construit pe ceea ce numim, ast\u0103zi, Bulevardul Dacia din Bucure\u015fti, la doi pa\u015fi de Pia\u0163a Roman\u0103, un mic palat, pe care l-a l\u0103sat drept dot\u0103 fiicei sale, Elena, atunci c\u00e2nd aceasta s-a c\u0103s\u0103torit cu Scarlat Kretzulescu la 1839. Din acel moment, frumosul p\u0103l\u0103\u0163el avea s\u0103 poarte numele de Kretzulescu. Din p\u0103cate, Scarlat \u015fi Elena nu au avut copii. Casa a fost v\u00e2ndut\u0103, la moartea lor, bancherului Franc, un director de la Bank of Romania. Bancherul vinde casa, la \u00eenceputul secolului trecut, statului rom\u00e2n, unde s-a organizat, mai \u00eent\u00e2i, un laborator de electricitate al Universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene, iar dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial devine pension de fete, pentru ca \u00een deceniul al patrulea al secolului trecut s\u0103 fie cedat\u0103 Ambasadei Statului german, care \u00ee\u015fi amenajeaz\u0103 acolo biblioteca (nu trebuie uitat c\u0103 Ambasada \u00eens\u0103\u015fi se afla la doar c\u00e2teva sute de metri mai \u00eencolo, pe col\u0163ul C\u0103ii Victoriei cu actualul Bulevard Dacia). \u00cen mod evident, dup\u0103 23 august 1944, cl\u0103direa este luat\u0103 \u00een posesie de trupele sovietice ocupante. V\u0103 amintesc faptul c\u0103, \u00een tot acest timp, de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, cl\u0103direa s-a aflat \u00een proprietatea statului rom\u00e2n\u2026 Fiind un fost sediu al Ambasadei Germane, nici nu este de mirare c\u0103 palatul a devenit, foarte repede, Muzeul Rom\u00e2no-Rus (condus, la un moment dat, de celebrul jurnalist \u015fi fost poet futurist Scarlat Callimachi). Schimbarea de macaz \u00eenceput\u0103 \u00eenc\u0103 din 1964 \u00een politica rom\u00e2neasc\u0103 a dus la desfiin\u0163area acestui muzeu strict propagandistic \u015fi la \u00eenfiin\u0163area, \u00een locul s\u0103u, a unui muzeu al literaturii rom\u00e2ne, pus sub direc\u0163ia lui Dumitru Panaitescu-Perpessicius. Muzeul a continuat s\u0103 func\u0163ioneze cu oarecari dificult\u0103\u0163i dup\u0103 moartea lui Perpessicius, c\u00e2nd direc\u0163ia i-a revenit lui Alexandru Oprea, dar institu\u0163ia a r\u0103mas renumit\u0103 pentru \u201erotondele\u201d sale, care reuneau cei mai buni scriitori ai momentului, \u015fi pentru publica\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice \u2013 mai ales pentru revista Manuscriptum \u2013 care aduceau la lumin\u0103 lucr\u0103ri inedite.
\nDup\u0103 1989, muzeul a \u00eent\u00e2mpinat mult mai multe dificult\u0103\u0163i, legate de finan\u0163area institu\u0163iei, asemenea tuturor muzeelor din Rom\u00e2nia. La conducere s-au succedat doi fo\u015fti demnitari din Ministerul Culturii, fostul secretar de stat Dan Petrescu \u015fi apoi fostul subsecretar de stat Ion Vartic, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd direc\u0163ia i-a revenit lui Alexandru Condeescu. Acesta a reu\u015fit s\u0103 imprime mult mai mult coeren\u0163\u0103 actului managerial \u015fi a \u00eencercat, pe c\u00e2t i-a stat \u00een puteri, s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 dificult\u0103\u0163ilor legate de starea tot mai jalnic\u0103 a tuturor cl\u0103dirilor administrate de muzeu (sediul central, dar \u015fi Casa Memorial\u0103 \u201eTudor Arghezi\u201c de la M\u0103r\u0163i\u015for, Casa Memorial\u0103 \u201eIon Minulescu\u2013Claudia Millian\u201c, Casa Memorial\u0103 \u201eGeorge \u015fi Agatha Bacovia\u201c \u015fi Casa Memorial\u0103 \u201eLiviu \u015fi Fanny Rebreanu\u201c). Din p\u0103cate, dispari\u0163ia prematur\u0103 a lui Alexandru Condeescu, precum \u015fi trecerea muzeului din subordinea Ministerului Culturii \u015fi Cultelor sub autoritatea Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u015fti au produs mari deservicii institu\u0163ii. Bugetele au sc\u0103zut, au ap\u0103rut conflictele legate de succesiunea la conducerea institu\u0163iei, blocarea angaj\u0103rilor \u015fi, \u00eentr-un mod cu totul nea\u015fteptat, la un moment dat Muzeul a aflat c\u0103 cineva \u00eei revendic\u0103 edificiul central. Lucrul a p\u0103rut, mai \u00eent\u00e2i, o glum\u0103. Cei doi domni, R\u0103ducanu \u015fi Sturdza, nu p\u0103reau s\u0103 aib\u0103 vreo \u015fans\u0103 \u00een solicitarea lor, din moment ce cl\u0103direa intrase, cu acte \u00een regul\u0103, \u00een proprietatea Statului Rom\u00e2n \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Ce leg\u0103tur\u0103 puteau s\u0103 aib\u0103 na\u0163ionaliz\u0103rile abuzive ale regimului comunist cu acest lucru? Cu toate acestea, deoarece \u00eencurcate \u015fi neb\u0103nuite sunt c\u0103ile justi\u0163iei rom\u00e2ne, cl\u0103direa a fost pierdut\u0103 de proprietarul s\u0103u de drept \u2013 Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti \u2013 \u00een beneficiul celor doi domni, reprezenta\u0163i de un arogant avocat, pe numele s\u0103u Mihai N\u0103stase, \u00een mod definitiv \u015fi irevocabil. Am f\u0103cut parte dintre cei care nu au vrut s\u0103 cread\u0103 \u00een abera\u0163ia unei asemenea decizii, dar a trebuit s\u0103 m\u0103 \u00eenclin \u00een fa\u0163a eviden\u0163ei: unii dintre judec\u0103torii no\u015ftri sunt ori foarte pro\u015fti, ori foarte corup\u0163i, ori \u015fi una \u015fi alta.
\nFaptul \u00een justi\u0163ie este consumat. Problema este ce facem mai departe. Cum noul proprietar R\u0103ducanu i-a cedat partea sa (nu \u015ftiu contra c\u0103rei sume de bani) lui Mihai Sturdza, acesta din urm\u0103 a devenit singurul proprietar al cl\u0103dirii, \u015fi el a cerut muzeului o chirie lunar\u0103 de 30.000 de euro. Av\u00e2nd \u00een vedere alte chirii pl\u0103tite de stat sau de autorit\u0103\u0163i locale \u00een cazuri similare (institu\u0163ii culturale aflate \u00een cl\u0103diri restituite), suma mi se pare foarte mare, dar nici asta nu vreau s\u0103 comentez. Ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 loc ni\u015fte negocieri \u00eentre Prim\u0103rie \u015fi muzeu, pe de o parte, \u015fi proprietar, pe de alt\u0103 parte, lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat, a\u015fa \u00eenc\u00e2t la un moment dat noul proprietar \u015fi-a pierdut r\u0103bdarea \u015fi a decis s\u0103 evacueze Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne dac\u0103 l\u0103ca\u015ful de cultur\u0103 nu \u00ee\u015fi pl\u0103te\u015fte datoriile p\u00e2n\u0103 la un anumit termen. Data aleas\u0103 a fost aceea a comemor\u0103rii a 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu: 15 iunie. Proasp\u0103tul director al Muzeului, Ioan Cristescu, a cerut Prim\u0103riei suplimentarea bugetului pentru a putea pl\u0103ti chiriile restante. Primarul General al Municipiului Bucure\u015fti a propus Consiliului General al Municipiului Bucure\u015fti alocarea sumelor necesare, pentru a evita evacuarea institu\u0163iei. Cu mare majoritate de voturi, consilierii au respins propunerea de majorare, f\u0103r\u0103 s\u0103 ofere \u015fi vreo explica\u0163ie, c\u00e2t de c\u00e2t logic\u0103.
\nAu \u00eenceput alte negocieri pentru punerea la ad\u0103post cel pu\u0163in a patrimoniului muzeal. De\u015fi Muzeul Na\u0163ional al \u0163\u0103ranului Rom\u00e2n s-a oferit s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103, pe gratis, acest patrimoniu, Prim\u0103ria a preferat s\u0103 negocieze cu Ministerul Culturii \u00eenchirierea unui spa\u0163iu, ce e drept mult mai mare, dar deocamdat\u0103 inadecvat pentru depozitarea patrimoniului, la sediul Companiei Na\u0163ionale a Imprimeriilor \u201eCoresi\u201c din Casa Presei Libere. Ar fi posibil, a\u015fadar, ca \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne s\u0103 plece \u00een bejenie la Casa Presei Libere, dar acest lucru nu va rezolva problema de fond a institu\u0163iei; \u015fi aceasta nu pentru c\u0103 \u015fi acolo Muzeul va trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o chirie, ci pentru c\u0103 el va r\u0103m\u00e2ne inaccesibil publicului. A\u015fadar, Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti va trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie de fond la aceast\u0103 problem\u0103: s\u0103 decid\u0103 construirea unui nou sediu (asta ar fi solu\u0163ia de preferat) pentru muzeu sau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 vreun alt palat bucure\u015ftean aflat \u00een administrarea sa unde s\u0103 mute muzeul. \u00cen orice caz, at\u00e2ta vreme c\u00e2t muzeul va sta \u00eenchis, \u00eei va fi foarte greu s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prezent \u00een via\u0163a public\u0103 a Rom\u00e2niei.
\nPovestea asta are at\u00e2t de multe morale, \u00eenc\u00e2t nici nu doresc s\u0103 v\u0103 mai scot ochii cu ele. Nu pot dec\u00e2t s\u0103 constat neputin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor publice \u2013 de orice fel \u015fi de orice nivel ar fi ele \u2013 de a proteja institu\u0163iile culturale la care na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 are dreptul. Este o constatare extrem de trist\u0103, pentru c\u0103 impresia general\u0103 este c\u0103 niciuneia dintre aceste autorit\u0103\u0163i nu \u00eei pas\u0103, \u00een mod real, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu institu\u0163iile de cultur\u0103. Desigur, generalizarea mea este abuziv\u0103. Sunt destui oameni con\u015ftiincio\u015fi \u015fi con\u015ftien\u0163i c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 ceva, spre binele culturii rom\u00e2ne. Dar, ace\u015ftia din urm\u0103 sunt pu\u0163ini \u015fi, de cele mai multe ori, ocup\u0103 func\u0163ii prea mici pentru a putea influen\u0163a cele mai importante decizii.<\/p>\n
La protestul salaria\u0163ilor Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne \u2013 un flash mob \u00een fa\u0163a muzeului \u2013 au venit vreo 60 de persoane. Nici m\u0103car publicul nu a p\u0103rut foarte afectat de ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 muzeului. Este p\u0103cat c\u0103 nici m\u0103car nu mai \u015ftim s\u0103 pl\u00e2ngem c\u00e2nd dispare o institu\u0163ie de cultur\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u00e2ndva, pe la 1830, vornicul Alexandru Villara a construit pe ceea ce numim, ast\u0103zi, Bulevardul Dacia din Bucure\u015fti, la doi pa\u015fi de Pia\u0163a Roman\u0103, un mic palat, pe care l-a l\u0103sat drept dot\u0103 fiicei sale, Elena, atunci c\u00e2nd aceasta s-a c\u0103s\u0103torit cu Scarlat Kretzulescu la 1839. Din acel moment, frumosul p\u0103l\u0103\u0163el avea s\u0103 poarte numele… Cite\u0219te mai mult »Un parastas f\u0103r\u0103 bocitoare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[11542],"class_list":["post-19822","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-protest-muzeul-literaturii"],"views":1754,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19822\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}