{"id":19820,"date":"2014-06-26T12:30:42","date_gmt":"2014-06-26T10:30:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19820"},"modified":"2014-06-26T12:30:42","modified_gmt":"2014-06-26T10:30:42","slug":"limba-romana-din-oda-in-metru-antic-este-eterna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/limba-romana-din-oda-in-metru-antic-este-eterna\/","title":{"rendered":"\u201eLimba rom\u00e2n\u0103 din  Od\u0103 (\u00een metru antic) este etern\u0103\u201c"},"content":{"rendered":"<p>Coinciden\u0163e care, repetate, risc\u0103 s\u0103 ne fac\u0103 supersti\u0163io\u015fi: anivers\u0103rile \u015fi comemor\u0103rile Eminescu prea nimeresc \u00een ani electorali. Asta \u015fi pentru c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce trece vremea \u015fi ne ad\u00e2ncim, nu-i a\u015fa, \u00een democra\u0163ie, anii electorali sunt din ce \u00een ce mai mul\u0163i. Din p\u0103cate, alegem mereu, dar nu culegem nimic. Mi-am rev\u0103zut \u00eensemn\u0103rile de jurnalist din anul 2000: Anul Eminescu, unul care a fost, vai, \u015fi acela, electoral. Am avut ocazia atunci, ca rom\u00e2ni, s\u0103 ne bucur\u0103m c\u0103 intr\u0103m \u00eentr-un nou secol, \u00eentr-un nou mileniu \u201esub auspiciile geniului s\u0103u\u201c, cum prev\u0103zuse Maiorescu \u00een perspectiva veacului care tocmai trecuse. O bucurie umbrit\u0103 \u00eens\u0103 de moravurile \u015fi n\u0103ravurile politicianiste \u015fi nu numai de ele. Omagiindu-l \u00een acest an, tot electoral, pe Eminescu, c\u00e2nd am p\u0103\u015fit demult pragul secolului 21, mi-ar pl\u0103cea s\u0103 cred c\u0103 ne g\u0103sim, c\u0103 ne reg\u0103sim, cu toate eforturile unor cominterni\u015fti mutan\u0163i de a-i murd\u0103ri memoria, figura \u015fi chiar opera, sub acelea\u015fi auspicii ale geniului s\u0103u m\u0103car \u00een ceea ce prive\u015fte \u201evestm\u00e2ntul cuget\u0103rii\u201c, cu sintagma maiorescian\u0103. Un vestm\u00e2nt care, \u00een treac\u0103t fie spus, arat\u0103 tot mai ponosit, tot mai zdren\u0163uit. Ce se va mai \u00eent\u00e2mpla cu el \u00een condi\u0163iile globaliz\u0103rii \u015fi ale corectitudinii politice e greu de prev\u0103zut. Ne-ar trebui un Maiorescu cu degetul s\u0103u de lumin\u0103. De unde s\u0103-l lu\u0103m?! Unde am putea afla o inteligen\u0163\u0103 \u015fi un caracter ca ale lui. \u201e\u015etii de ce te iube\u015fte lumea a\u015fa de mult \u2013 i se adresa inflexibilul P.P. Carp \u00een februarie 1910, c\u00e2nd \u00eemplinea 70 de ani. Pentru c\u0103 tu ai fost un caracter. Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd au \u00eenceput al\u0163ii s\u0103 ne schimbe \u015fi s\u0103 ne batjocoreasc\u0103 limba noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, cultura noastr\u0103, tu ai avut curajul s\u0103 te ridici cu \u015ftiin\u0163a ta contra lor\u201c.<br \/>\nDar s\u0103 revin la \u00eensemn\u0103rile mele din anul 2000, c\u00e2nd am fost martorul indignat al multor escapade electorale, \u00eendeosebi la Ipote\u015fti \u015fi Boto\u015fani. \u00cencercam s\u0103-mi imaginez ce ar fi zis Eminescu dac\u0103 i-ar fi v\u0103zut pe Emil Constantinescu \u015fi pe Ion Caramitru \u00eemp\u0103r\u0163ind \u00een st\u00e2nga \u015fi-n dreapta, mai ales \u00een dreapta, \u00een baza unei ordonan\u0163e de guvern, medalii purt\u00e2ndu-i numele \u015fi efigia. Ce ar fi zis despre cei c\u0103rora le-a fost acordat\u0103, \u00eentre ei \u015fi mul\u0163i detractori ai s\u0103i. Dac\u0103 mai aveam vreo \u00eendoial\u0103 privind derizoriul unor astfel de forme f\u0103r\u0103 fond, ea mi-a fost spulberat\u0103 c\u00e2nd am asistat la \u00eenm\u00e2narea Medaliei Eminescu unui individ bizar \u015fi turbulent, din p\u0103cate universitar, care, \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Suceava, \u00eel denigrase pe Eminescu \u00een cel mai iresponsabil \u015fi grobian mod. Adres\u00e2ndu-se unui auditoriu format din scriitori, arti\u015fti sau simpli cititori, ipochimenul \u00eel etichetase f\u0103r\u0103 jen\u0103 \u00een cel mai pur stil stalinist pe marele poet \u015fi gazetar: xenofob, antisemit, protolegionar, dar \u015fi tutel\u0103 a na\u0163ional-comunismului. S\u0103 nu-l mai mitiz\u0103m, \u00eendemna cu m\u00e2nie sinistrul personaj. A fost \u015fi el un om acolo, cu o gr\u0103mad\u0103 de defecte, dezordonat, murdar, p\u0103ros \u015fi cu o oper\u0103 ce nu poate fi nici \u00eentr-un caz un pa\u015faport pentru Europa. De l-ar fi auzit, Nichita St\u0103nescu i-ar fi replicat: \u201eCu at\u00e2t mai r\u0103u pentru Europa!\u201c. Numai c\u0103 Europa nu e vinovat\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia orice netrebnic se proclam\u0103 cu de la el putere mesagerul ei!&#8230; Au \u00eens\u0103 sigur o vin\u0103 cei care \u00eel mai \u015fi r\u0103spl\u0103tesc cu Medalia Eminescu. C\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ca Anul Eminescu s\u0103 fie \u015fi an electoral, demagogilor dornici de parvenire le-a venit ca o m\u0103nu\u015f\u0103. Hai s\u0103 ni-l lu\u0103m pe Eminescu agent electoral fiindc\u0103 d\u0103 bine la popor (care rom\u00e2n nu \u015ftie de el!). P\u00e2n\u0103 \u015fi autointitulata \u015fi vocala elit\u0103 civic\u0103 \u015fi intelectual\u0103, devenit\u0103 \u00een timp cu \u201epontifii\u201c ei cu tot \u015fi b\u0103sist\u0103, a uitat ce aprig du\u015fman al politicianismului, al parvenitismului \u015fi al demagogiei a fost ne\u00eentrecutul gazetar Eminescu. Lipitorii de afi\u015fe \u015fi baronii de prin ora\u015fele \u015fi jude\u0163ele patriei, \u00een vasta lor ignoran\u0163\u0103, habar n-au c\u0103, exact din aceast\u0103 cauz\u0103, poetul a renun\u0163at s\u0103 participe la manifest\u0103rile de la Ia\u015fi prilejuite de inaugurarea statuii lui \u015etefan cel Mare, unde trebuia s\u0103 citeasc\u0103 \u00een premier\u0103 Doina \u015fi s\u0103-l cinsteasc\u0103 pe legendarul domnitor \u015fi \u201eatlet al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii\u201c, a\u015fa cum f\u0103cuse cu ani \u00een urm\u0103 \u00een calitate de coorganizator al Serb\u0103rii de la Putna. Ajuns \u00een capitala Moldovei, Eminescu a constatat cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 ceremoniile nu erau dec\u00e2t un pretext pentru politicieni \u015fi pentru rege de \u201ea se lustrui pe ei\u201c. De aceea a preferat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu prietenii \u015fi s\u0103 citeasc\u0103 incendiara Doin\u0103 nu la statuie, de\u015fi acolo ar fi fost cel mai nimerit s\u0103 o fac\u0103, \u00eentruc\u00e2t era o invoca\u0163ie inspirat\u0103 de chiar evenimentul dezvelirii ei. A citit-o seara la Junimea, ce tocmai aniversa dou\u0103 decenii de la \u00eenfiin\u0163are, unde numeroasa asisten\u0163\u0103 l-a aplaudat frenetic \u015fi \u00eendelung, mul\u0163i \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-l pe poet, contrar obiceiurilor faimoasei societ\u0103\u0163i. Nu se mai v\u0103zuse niciodat\u0103 at\u00e2t entuziasm \u2013 relateaz\u0103 Iacob Negruzzi. M\u0103rturia lui Slavici, potrivit c\u0103reia Eminescu nu ar fi participat la festivit\u0103\u0163ile de la statuia voievodului fiindc\u0103 s-ar fi sim\u0163it r\u0103u, nu e credibil\u0103. Atunci cum se explic\u0103 forma \u00een care s-a aflat, \u00een aceea\u015fi zi, la s\u0103rb\u0103toarea Junimii, unde a electrizat adunarea citind Doina, poezie ce exprim\u0103 \u201eo sf\u00e2\u015fietoare durere de neam\u201c (Petru Cre\u0163ia), pe care nu pu\u0163ini dintre cei medalia\u0163i \u00een Anul Eminescu ar vrea, ca demni continuatori ai \u00eenainta\u015filor lor cominterni\u015fti, s-o pun\u0103 din nou sub obroc.<br \/>\nDar \u00een acel an jubiliar au existat \u015fi c\u00e2teva evenimente ce s-au situat la \u00een\u0103l\u0163imea marii anivers\u0103ri. A ap\u0103rut atunci la Editura \u201eUnivers enciclopedic\u201c impozanta edi\u0163ie a Operelor eminesciene \u00een trei volume, \u00eengrijit\u0103 de D. Vatamaniuc, prefa\u0163at\u0103 de Eugen Simion, sub egida Academiei, \u00een colec\u0163ia \u201eOpere fundamentale\u201c. A ap\u0103rut apoi ineditul corpus epistolar Eminescu \u2013 Veronica Micle, un \u201eroman dramatic\u201c, cum \u00eel caracteriza Nicolae Manolescu, al iubirii celor doi pe care ni l-a d\u0103ruit (acesta este cuv\u00e2ntul potrivit) Editura Polirom. \u201eEste cu adev\u0103rat un lucru extraordinar&#8230; De la publicarea postumelor lui Eminescu, nu a mai ap\u0103rut nimic de asemenea amploare \u015fi \u00eensemn\u0103tate \u00een bibliografia eminescian\u0103. Nu e pu\u0163in lucru s\u0103 te treze\u015fti dintr-o dat\u0103 cu 93 de scrisori inedite&#8230;\u201c \u2013 spunea criticul la lansarea volumului. Sunt fapte editoriale pe care le-a\u015f numi ziditoare. \u015fi a mai fost ceva foarte important: Premiul Na\u0163ional \u201eMihai Eminescu\u201c i s-a acordat unuia dintre cei mai originali poe\u0163i contemporani: Cezar Iv\u0103nescu, cu care am realizat atunci un amplu interviu din care reproduc c\u00e2teva secven\u0163e:<\/p>\n<p>\u2013 Cezar Iv\u0103nescu, te-ai re\u00eentors \u015fi te-ai stabilit \u00een Ia\u015fi dup\u0103 o via\u0163\u0103 petrecut\u0103 la Bucure\u015fti. Ce te-a determinat s\u0103 revii \u00een ora\u015ful \u00een care \u0163i-ai f\u0103cut studiile?<br \/>\n\u2013 Am considerat \u00eentotdeauna \u015fi am argumentat \u00een diferite etape ale existen\u0163ei mele c\u0103 Ia\u015fii sunt matca noastr\u0103 spiritual\u0103&#8230; \u00centre altele, aici a fost prima mi\u015fcare modern\u0103 de idee rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 Junimea. De aici a pornit totul. Toate celelalte mi\u015fc\u0103ri anterioare, inclusiv \u015ecoala Ardelean\u0103, dac\u0103 nu s-ar fi finalizat \u00eentr-una modern\u0103 \u2013 cu adev\u0103rat european\u0103 \u2013 cum a fost Junimea, ast\u0103zi nu am fi avut o literatur\u0103 clasic\u0103, na\u0163ional\u0103, o literatur\u0103 modern\u0103. Dar nu numai literatura, ci multe alte domenii ale spiritului \u00ee\u015fi au fundamentul \u00een acest loc. Am r\u0103mas surprins, de pild\u0103, c\u00e2nd am descoperit un text al lui Sergiu-Al. George, indianistul pe care \u00eel cuno\u015fti \u2013 \u00een care, relat\u00e2nd o c\u0103l\u0103torie \u00een India, vorbe\u015fte de Eminescu, de Vasile Pogor \u015fi de cercul de la Junimea (cei doi sunt primii rom\u00e2ni care au descoperit budismul). Ilustrul indianist vorbe\u015fte acolo de puntea care s-a creat \u00eentre Ia\u015fi \u015fi India. Mai mult, Sergiu-Al George afirm\u0103 c\u0103 pentru el nici un alt ora\u015f al lumii nu i-a reamintit spiritualitatea Indiei ca Ia\u015ful. S-a v\u0103zut apoi confirmat, \u00een ceea ce el a sim\u0163it, de un pictor indian care i-a m\u0103rturisit c\u0103 a colindat lumea \u00eentreag\u0103, dar singurul ora\u015f ce i-a evocat \u0163ara lui a fost Ia\u015ful. Ceva din fiin\u0163a acestui ora\u015f unic comunic\u0103 \u00eentr-adev\u0103r cu locul de origine al nostru, al tuturor indo-europenilor, cu locul \u00eentemeierii noastre. Eminescu, cu excep\u0163ionalul lui instinct, a sim\u0163it asta \u015fi s-a \u00eendreptat c\u0103tre India, c\u0103tre izvoarele primordiale ale culturii europene. Nu este o \u00eent\u00e2mplare. De aceea, nu putem s\u0103 facem ceva ca lumea, temeinic, \u00een Rom\u00e2nia, dac\u0103 nu ne raport\u0103m tot timpul la reperul nostru absolut care este Eminescu \u015fi dac\u0103 nu urm\u0103m drumul regal pe care l-a deschis el g\u00e2ndirii rom\u00e2ne\u015fti.<br \/>\n\u2013 La ceremonia de la Boto\u015fani, \u00een cadrul c\u0103reia \u0163i s-a decernat Premiul Na\u0163ional \u201eMihai Eminescu\u201c, ai rostit \u00een fa\u0163a unei s\u0103li arhipline un tulbur\u0103tor discurs din care am re\u0163inut: \u201eCu sacrul \u00een lumea rom\u00e2neasc\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim foarte rar, dar mai ales \u00een prezen\u0163a lui Eminescu&#8230; Eram revoltat \u00eentr-o vreme c\u0103 sunt detractori ai lui Eminescu, care totu\u015fi fiin\u0163eaz\u0103 \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, unii au luat \u015fi acest premiu na\u0163ional de poezie. Acum \u00eens\u0103, \u00eentr-o formul\u0103 de senin\u0103tate spiritual\u0103, spun: mi se pare firesc. Eminescu \u00ee\u015fi pierde pe drum \u015fi admiratorii, \u015fi detractorii, adic\u0103 este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t nu doar noi, ca persoane particulare \u015fi presupu\u015fi arti\u015fti, ne valoriz\u0103m prin el, ci chiar toat\u0103 fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103, \u00een general; prin Eminescu ne m\u0103sur\u0103m nulitatea, nemernicia, valoarea&#8230;\u201c<br \/>\n\u2013 Sunt eu \u00eensumi tulburat de ceea ce ai citat cu at\u00e2ta exactitate. Ar fi multe de spus. Este imposibil de g\u00e2ndit poezia rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 f\u0103r\u0103 Eminescu. \u00cen Eminescu exist\u0103 \u015fi Bacovia, \u015fi Ion Barbu, \u015fi Arghezi, \u015fi Blaga, orice mare poet rom\u00e2n exist\u0103 \u00een Eminescu. \u00centr-o sugestie, \u00eentr-o eufonie, \u00eentr-o imagine&#8230; Sunt uluitoare coresponden\u0163ele. Ia, te rog, Od\u0103 (\u00een metru antic) \u015fi Zodia cumpenei a lui Lucian Blaga. La senectute, Blaga a vrut \u015fi el s\u0103 scrie Oda lui \u00een metru antic. A scris un poem genial: Zodia cumpenei. Nu-l copiaz\u0103 pe Eminescu, nici nu-l repet\u0103, e cu totul altceva. Dar a luat o structur\u0103 pe care i-a oferit-o Eminescu. Limba rom\u00e2n\u0103 din Od\u00e3 (\u00een metru antic) este etern\u0103&#8230; E ca \u015fi cum ar fi scris\u0103 \u00een greaca veche sau \u00een latin\u0103. Cu acest sentiment o ascult\u0103m!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Coinciden\u0163e care, repetate, risc\u0103 s\u0103 ne fac\u0103 supersti\u0163io\u015fi: anivers\u0103rile \u015fi comemor\u0103rile Eminescu prea nimeresc \u00een ani electorali. Asta \u015fi pentru c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce trece vremea \u015fi ne ad\u00e2ncim, nu-i a\u015fa, \u00een democra\u0163ie, anii electorali sunt din ce \u00een ce mai mul\u0163i. Din p\u0103cate, alegem mereu, dar nu culegem nimic. Mi-am rev\u0103zut \u00eensemn\u0103rile de jurnalist&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/limba-romana-din-oda-in-metru-antic-este-eterna\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eLimba rom\u00e2n\u0103 din  Od\u0103 (\u00een metru antic) este etern\u0103\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11602],"class_list":["post-19820","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-oda-in-metru-antic"],"views":1463,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19820","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19820"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19820\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}