{"id":19810,"date":"2014-06-26T13:07:22","date_gmt":"2014-06-26T11:07:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19810"},"modified":"2026-01-23T20:57:33","modified_gmt":"2026-01-23T18:57:33","slug":"andrei-gruzsniczki-demonstreaza-inca-o-data-ceea-ce-era-de-demonstrat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/andrei-gruzsniczki-demonstreaza-inca-o-data-ceea-ce-era-de-demonstrat\/","title":{"rendered":"Andrei Gruzsniczki demonstreaz\u0103 (\u00eenc\u0103 o dat\u0103) \u201eceea ce era de demonstrat\u201c"},"content":{"rendered":"

De\u015fi spectatorii din str\u0103in\u0103tate au v\u0103zut deja \u00eenc\u0103 din noiembrie 2013 cel mai nou film al lui Andrei Gruzsniczki, Quod erat demonstrandum, cei din \u0163ar\u0103 au fost nevoi\u0163i s\u0103 a\u015ftepte premiera de la Tiff, din data de 4 iunie 2014. Se confirm\u0103 astfel \u00eenc\u0103 o dat\u0103 faptul c\u0103 filmele rom\u00e2ne\u015fti sunt destinate exportului, ca pe vremuri produsele industriei comuniste, \u00eenainte ca firimiturile s\u0103 ajung\u0103 pe masa celor de aici. Avem un cinema destul de interesant (evit deliberat superlativele), \u00eens\u0103 unul pentru festivaluri \u015fi circuite extra-rom\u00e2ne\u015fti, poate ca o reac\u0163ie la \u00eenchistarea na\u0163ionalist\u0103 a produc\u0163iei cinematografice din anii Ceau\u015fescu, sau la lipsa de r\u0103spuns a publicului autohton \u2013 cel mai frecvent lipsind din s\u0103li \u2013 \u00een anii de dup\u0103 1989.<\/p>\n

\"qed<\/a>
\n\u00cen fine, s\u0103 ne concentr\u0103m pe filmul lui Gruzsniczki. E povestea destul de interesant\u0103 a unui asistent la Matematic\u0103, \u00een Rom\u00e2nia anului 1984 (Sorin Leoveanu). Cariera acestuia stagneaz\u0103, din cauza interdic\u0163iei de a publica \u00een str\u0103in\u0103tate, de\u015fi e pe punctul de a face descoperiri revolu\u0163ionare \u00een ceea ce prive\u015fte seriile lui Fourier, cu aplica\u0163ii \u00een domeniul telecomunica\u0163iilor, al opticii \u015fi acusticii sau al inteligen\u0163ei artificiale. Un articol pe care l-a plasat cu ajutorul prietenului s\u0103u Ducu, r\u0103mas \u00een Fran\u0163a dup\u0103 plecarea la o conferin\u0163\u0103, atrage aten\u0163ia Securit\u0103\u0163ii asupra lui, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se str\u0103duie\u015fte s\u0103 mai trimit\u0103 \u00eenc\u0103 o contribu\u0163ie. Cea care ar putea s\u0103 fac\u0103 transportul, anume so\u0163ia lui Ducu \u2013 Elena (Ofelia Popii), scap\u0103 ca prin urechile acului la aeroport, deoarece Sorin \u2013 d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 i-au fost ascultate convorbirile telefonice \u2013 renun\u0163\u0103 la a-\u015fi mai expedia cercet\u0103rile peste hotare.
\nAceast\u0103 poveste, cu o doz\u0103 bun\u0103 de suspans, este uneori narat\u0103 \u00eentr-un ritm prea lent. Exist\u0103 parc\u0103 o ruptur\u0103 \u00eentre tensiunea situa\u0163iilor \u015fi modul \u00een care avanseaz\u0103 intriga. Am sim\u0163it pe tot parcursul vizion\u0103rii c\u0103 e ceva care nu se leag\u0103, de\u015fi nu pot spune c\u0103 m-am plictisit, filmul \u0163in\u00e2ndu-m\u0103 \u00een priz\u0103 destul de bine. A contribuit f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 la aten\u0163ie picturalitatea deosebit\u0103 a cadrelor, perfect st\u0103p\u00e2nit\u0103 de operatorul Vivi Dr\u0103gan Vasile, care a decis s\u0103 nu filmeze pe pelicul\u0103 color, reconvertit\u0103 ulterior \u00een post-produc\u0163ie, ci direct pe foarte scumpa \u015fi rara pelicul\u0103 alb-negru. Iriz\u0103ri de griuri, jocuri de contraste, efecte ale profunzimii de c\u00e2mp au creat o atmosfer\u0103 lipsit\u0103 de patetisme, \u00een care esen\u0163ialul este \u00eentotdeauna \u00een nuan\u0163\u0103, \u00eentr-o alunecare aproape insensibil\u0103 de la o stare la alta, \u015fi c\u0103reia culoarea prea crud\u0103 i-ar fi d\u0103unat.
\nImportan\u0163a nuan\u0163elor \u00een compozi\u0163ia vizual\u0103 reverbereaz\u0103 \u015fi \u00een jocul actoricesc. Nu avem de-a face cu o lume maniheist\u0103 de c\u0103l\u0103i \u015fi victime, cu violen\u0163\u0103 explicit\u0103, de\u015fi Securitatea \u00eei cam \u201efreac\u0103\u201c pe protagoni\u015fti, dup\u0103 cum se exprim\u0103 plastic tat\u0103l Elenei, jucat magistral de Virgil Og\u0103\u015fanu. Emo\u0163iile trebuiesc cenzurate, personajele se supravegheaz\u0103 \u015ftiind c\u0103 pot fi tr\u0103date oric\u00e2nd, \u00eens\u0103 fiecare mai p\u0103streaz\u0103 mici zone de refugiu, unde politicul nu are acces. Este oarecum de mirare c\u0103 Sorin Leoveanu \u015fi Ofelia Popii, doi actori de teatru de mare anvergur\u0103, n-au aici nimic teatral \u2013 \u00een sensul negativ al termenului. Sunt echilibra\u0163i \u015fi preci\u015fi \u00een mi\u015fcare sau gesturi, stabilesc o sinergie de bun augur cu spa\u0163iul \u015fi locuiesc echidistant \u00een cadru, \u00eentr-o performan\u0163\u0103 care aliaz\u0103 \u015ftiin\u0163a instinctiv\u0103 a jocului \u015fi buna diriguire din partea regizorului. A fost o pl\u0103cere s-o reg\u0103sesc pe Tora Vasilescu, \u00een form\u0103 bun\u0103 \u00een rolul mamei lui Sorin, de\u015fi glumeam cu un amic v\u0103z\u00e2ndu-i numele pe generic: \u201eTrebuie c\u0103 are vreo sut\u0103 de ani…\u201c
\nPartea cea mai rezistent\u0103 a filmului, care-l a\u015faz\u0103 al\u0103turi de 4, 3, 2\u2026 este o foarte precis\u0103 evocare a epocii comuniste. \u015eirurile de ma\u015fini \u00eempinse la interminabilele cozi de la benzin\u0103rie, ra\u0163iile stricte de alimente, retorica vid\u0103 a membrilor de partid, micile angajamente menite s\u0103 fac\u0103 via\u0163a mai u\u015foar\u0103 constituie un fundal perfect articulat. Sigur c\u0103 scenografia de un mare rafinament a lui Cristian Niculescu contribuie la efectul de veridicitate. Chiar m-am \u00eentrebat \u00een timpul proiec\u0163iei: \u201eDe unde-or fi g\u0103sit \u0103\u015ftia, dom\u2019le, at\u00e2tea Dacii 1310, ba chiar \u015fi un Trabant, pentru turnarea \u00een exterior?\u201c Alb-negrul poate \u00een fond s\u0103 fie \u015fi o trimitere la programele de televiziune din anii \u201980 (de altfel, Sorin comenteaz\u0103 ironic la adresa unei vecine care \u015fi-a luat televizor color, spun\u00e2nd c\u0103 e \u201etot aia\u201c).
\nAsist\u0103m, \u00een fond, la o lupt\u0103 pentru supravie\u0163uire (\u00een discursul personajelor revine, sub form\u0103 de maxim\u0103 sau zicere emblematic\u0103: \u201eFiecare pentru el!\u201c). To\u0163i jinduiesc la \u201etampoane igienice\u201c, la \u0163ig\u0103ri sau cafea din Occident, se str\u0103duiesc s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe un apartament mai mare, iar compromisurile pe care sunt sili\u0163i s\u0103 le fac\u0103 \u2013 ar\u0103tate direct sau fin sugerate \u2013 fac parte din \u00eens\u0103\u015fi textura realit\u0103\u0163ii. \u00cens\u0103 nu penuria material\u0103 este cea pe care personajul principal o resimte cel mai dureros (el chiar locuie\u015fte, \u00eempreun\u0103 cu mama lui, \u00eentr-o cas\u0103 burghez\u0103, cu od\u0103i \u00eenalte, unde are la dispozi\u0163ie mult spa\u0163iu pentru lucru), ci lipsa de acces la publica\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice din str\u0103in\u0103tate. O discu\u0163ie \u00een casa unui \u201eprieten\u201c (de fapt informator la Secu) arat\u0103 limpede c\u0103 doar unii puneau m\u00e2na pe c\u0103r\u0163i publicate \u201eafar\u0103\u201c \u015fi c\u0103 era nevoie de o \u00eentreag\u0103 re\u0163ea de \u201epile, cuno\u015ftin\u0163e, rela\u0163ii\u201c pentru a deschide accesul la un simplu studiu matematic, chiar neprimejdios din punct de vedere ideologic.
\nCe demonstreaz\u0103, a\u015fadar, Andrei Gruzsniczki? Numai ceea ce era de demonstrat, f\u0103r\u0103 prea mari surprize. Adic\u0103, dup\u0103 Cealalt\u0103 Irina (2009), c\u0103 este un cineast demn de luat \u00een considerare. Dar \u015fi c\u0103 sistemul comunist a fost un mare \u015fi ustur\u0103tor e\u015fec istoric, de\u015fi a avut \u015fi \u201ep\u0103r\u0163ile\u201c lui… \u00cemi treceau mereu prin minte, \u00een timpul vizion\u0103rii filmului, fr\u00e2nturi din discu\u0163iile pe care le am cu un prieten marxist-leninist. Suntem convergen\u0163i c\u00e2nd vine vorba despre injusti\u0163ie, despre monstruozitatea corpora\u0163iilor, despre capitalism \u015fi ruptura dintre social \u015fi economic, despre critica na\u0163ionalismelor… \u00cens\u0103, din partea mea, c\u00e2nd el m\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103-i punem iar \u00een practic\u0103 pe Marx \u015fi Lenin, ale c\u0103ror doctrine ar fi fost \u2013 chipurile \u2013 prost aplicate, discu\u0163iile se \u00eencheie ireversibil cu: \u201eNu-mi plac nici na\u0163ionalismele, nici capitalismul, \u00eens\u0103 nu m-a\u015f \u00eentoarce \u00een ruptul capului la comunism\u201c. Quod erat demonstrandum…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De\u015fi spectatorii din str\u0103in\u0103tate au v\u0103zut deja \u00eenc\u0103 din noiembrie 2013 cel mai nou film al lui Andrei Gruzsniczki, Quod erat demonstrandum, cei din \u0163ar\u0103 au fost nevoi\u0163i s\u0103 a\u015ftepte premiera de la Tiff, din data de 4 iunie 2014. Se confirm\u0103 astfel \u00eenc\u0103 o dat\u0103 faptul c\u0103 filmele rom\u00e2ne\u015fti sunt destinate exportului, ca pe… Cite\u0219te mai mult »Andrei Gruzsniczki demonstreaz\u0103 (\u00eenc\u0103 o dat\u0103) \u201eceea ce era de demonstrat\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[11598,11599,11543],"class_list":["post-19810","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-film-andrei-gruzsniczki","tag-quod-erat-demonstrandum","tag-tiff-2014"],"views":2712,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19810","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19810"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19810\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28186,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19810\/revisions\/28186"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19810"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19810"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19810"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}