\u201eRomancierii deseneaz\u0103 harta
\nexisten\u0163ei, descoperind una sau alta
\ndintre posibilit\u0103\u0163ile umane.\u201c
\nMilan Kundera<\/p>\n
Sub acest generic au avut loc, la Alba Iulia, \u00een zilele de 7 \u015fi 8 iunie, Colocviile romanului rom\u00e2nesc, eveniment care s-a bucurat de o bogat\u0103 \u015fi select\u0103 participare \u2013 scriitori, critici, poe\u0163i \u2013 din \u0163ar\u0103 \u015fi din Italia. Ca \u015fi \u00een al\u0163i ani, la pupitrul de comand\u0103 s-a g\u0103sit Nicolae Manolescu, pre\u015fedintele Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Pentru a da o m\u0103sur\u0103 a valorii participan\u0163ilor, ar fi poate suficient s\u0103-i men\u0163ion\u0103m pe Alexandru Vlad, Radu Aldulescu, Ioan Gro\u015fan, Gabriela Adame\u015fteanu, Doru Mare\u015f, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Gabriel Chifu, Cosmin Ciotlo\u015f, Aurel Pantea, Cornel Nistea etc. Discu\u0163iile, \u00eencheiate cu festivitatea de premiere a celui mai bun roman rom\u00e2nesc pe anul 2013, s-au desf\u0103\u015furat \u00een jurul temei \u201eMiza romanului rom\u00e2nesc de azi\u201d. O relatarea detaliat\u0103 a acestui eveniment va fi g\u0103zduit\u0103, probabil,
\n\u00eentr-un num\u0103r viitor al revistei Discobolul. Subsemnatul a avut o interven\u0163ie care ar putea fi rezumat\u0103 astfel:<\/p>\n
Voi \u00eent\u00e2rzia la propunerea lui Alexandru Vlad de a accepta ca punct de plecare al demersului meu sensul etimologic al termenului \u201emiz\u0103\u201c, a\u015fa cum este definit el de Dic\u0163ionarul explicativ, respectiv \u201eSum\u0103 de bani pe care o depune fiecare dintre participan\u0163ii la un joc de noroc \u015fi care intr\u0103 \u00een posesiunea c\u00e2\u015ftig\u0103torului\u201d. Sugestia prozatorului clujean mi se pare operant\u0103 \u015fi obiectiv\u0103 \u015fi, de aceea, demn\u0103 de considera\u0163ie; oricum, mai atr\u0103g\u0103toare dec\u00e2t o abordare pe linie strict teoretico-literar\u0103, de obicei abstract\u0103 \u015fi greu de aplicat. \u00cen acest sens, contribu\u0163ia lui Milan Kundera la \u00een\u0163elegerea romanului, a\u015fa cum apare ea \u00een Arta Romanului, mi se pare suficient de pilduitoare. Dou\u0103 citate, scurte, menite s\u0103 lumineze menirea\/ miza romanului, deopotriv\u0103 cu a\u015ftept\u0103rile cititorului de la roman. Scrie Kundera: \u201eRomanul nu e o confesiune a autorului, ci o explorare a ceea ce reprezint\u0103 existen\u0163a uman\u0103 \u00een capcana devenit\u0103 lume\u201d. \u015ei mai jos: \u201eRomanul nu examineaz\u0103 realitatea , ci existen\u0163a. Iar existen\u0163a este c\u00e2mpul posibilit\u0103\u0163ilor omene\u015fti, tot ceea ce poate deveni omul, tot ceea ce este el capabil s\u0103 fac\u0103\u201d. Personal, cred c\u0103 orice autor \u00ee\u015fi propune o atare miz\u0103 c\u00e2nd se dedic\u0103 actului creator romanesc, m\u0103sura \u00een care el reu\u015fe\u015fte sau nu, mai bine sau mai pu\u0163in bine, s\u0103 ating\u0103 acest \u0163el, este o alt\u0103 discu\u0163ie \u015fi ea \u0163ine de talentul fiec\u0103ruia \u00een parte. Din acest punct de vedere, romanul rom\u00e2nesc contemporan nu face excep\u0163ie. De ce, totu\u015fi, dac\u0103 lucrurile stau a\u015fa, romanul rom\u00e2nesc nu se bucur\u0103 de o mai bun\u0103 vizibilitate pe plan european \u015fi de o aten\u0163ie sporit\u0103 din partea marilor premii literare? La aceast\u0103 \u00eentrebare r\u0103spunde, socot eu, tocmai abordarea propus\u0103 de mine, pe urmele sugestiei f\u0103cute de Alexandru Vlad. Voi \u00eencepe prin relatarea unui fapt anecdotic, f\u0103r\u0103 s\u0103 garantez autenticitatea lui. S\u0103-i re\u0163inem doar aspectul didactic. Se spune, insist, se spune, c\u0103 Ion Caramitru, c\u0103ruia i se repeta mereu c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu marele Robert De Niro, este primit de acesta cu ocazia unei vizite f\u0103cute de compatriotul nostru \u00een Statele Unite. Discu\u0163ia s-a desf\u0103\u015furat, p\u00e2n\u0103 la un moment dat, \u00een pl\u0103cuta surpriz\u0103 a lui Robert de Niro, care avea prilejul s\u0103 cunoasc\u0103 un actor de film rom\u00e2n cu un palmares impresionant, cu roluri principale, \u00een teatru (inclusiv Hamlet, pe scena Teatrului Na\u0163ional) \u015fi \u00een film (inclusiv Luchian etc.). \u015ei, \u00eentreab\u0103, De Niro, c\u00e2t c\u00e2\u015ftigi, domnule, la un film? Cam o sut\u0103 de mii de lei, r\u0103spunde Caramitru. Iart\u0103-m\u0103, eu nu \u015ftiu valoarea monedei rom\u00e2ne\u015fti, ce po\u0163i cump\u0103ra cu banii \u0103\u015ftia? P\u0103i, pot s\u0103-mi cump\u0103r o ma\u015fin\u0103 Dacia, explic\u0103 Ion Caramitru. La auzul acestor explica\u0163ii, discu\u0163ia s-a curmat scurt \u015fi \u00eentrevederea a luat sf\u00e2r\u015fit. Pentru Robert De Niro, Caramitru era un actor f\u0103r\u0103 miz\u0103. Succesele lui nu f\u0103ceau nici c\u00e2t o ceap\u0103 degerat\u0103. Cam \u00een acela\u015fi mod se poate imagina o discu\u0163ie, mutatis mutandis, \u00eentre, s\u0103 zicem, Philip Roth \u2013 sau oricare mare romancier occidental \u2013 \u015fi un autor rom\u00e2n. Indiferent de num\u0103rul titlurilor publicate, al premiilor na\u0163ionale primite, c\u00e2nd vine vorba despre… miz\u0103, lucrurile devin irelevante. Ceea ce vreau s\u0103 spun este c\u0103, atunci c\u00e2nd lu\u0103m \u00een discu\u0163ie un numitor comun de tip capitalist \u2013 banii \u2013, romancierul rom\u00e2n este un p\u00e2rlit. De aceea, mai important, mai relevant \u00een acest moment, mi se pare s\u0103 discut\u0103m despre statutul (concret) al scriitorului \u00een societate dec\u00e2t despre miza (abstract\u0103) romanului. E greu de imaginat cum este posibil ca un autor care st\u0103 aplecat peste coala alb\u0103 \u015fi deseneaz\u0103 cu s\u00e2ngele lui \u201eo hart\u0103 a existen\u0163ei\u201d s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la nivelul unui asistent social. Ce fel de societate este aceea care nu se dovede\u015fte capabil\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 un statut privilegiat sau m\u0103car demn, pur \u015fi simplu, unui explorator al rostului fundamental al omului pe acest p\u0103m\u00e2nt? Fire\u015fte, nu trebuie absolutizat elementul material\/ pecuniar al mizei fiindc\u0103 altfel, Pavel Coru\u0163 ar fi mai bine situat \u00een istoria literar\u0103 dec\u00e2t Nicolae Breban \u2013, dar nici s\u0103-l ignor\u0103m cu suficien\u0163\u0103. Acestui element, desigur, se cuvin ad\u0103ugate criterii de evaluare de natur\u0103 estetic\u0103 \u2013 compozi\u0163ie, personaj, limb\u0103, filozofie etc. \u2013, asupra c\u0103rora nu insist\u0103m, menite s\u0103 completeze imaginea pe care ne-o form\u0103m asupra conceptului de miz\u0103 \u2013 \u00een cazul romanului.
\nDefini\u0163ia propus\u0103 de Alexandru Vlad se dovede\u015fte util\u0103 \u015fi ne scoate din capcanele unei teoretiz\u0103ri sterile, fapt dovedit \u015fi de aplicarea ei de c\u0103tre apropia\u0163ii artei moderne, a\u015fa cum ne demonstreaz\u0103 Will Gompertz \u00een studiul s\u0103u O istorie a artei moderne. \u00cen ultimul capitol, intitulat \u201eArta de azi: Celebritate \u015fi bani 1988-2008 \u2013 prezent\u201d, opera de art\u0103 nu doar c\u0103 nu este disociat\u0103 de miza financiar\u0103, ci este privit\u0103 definitoriu prin prisma valorii ei de pia\u0163\u0103: cu c\u00e2t se vinde mai bine o oper\u0103 de art\u0103 cu at\u00e2t are o valoare mai mare. Din acest punct de vedere, aventura artistic\u0103 a unei m\u00e2ini de tineri n\u0103scu\u0163i \u00een anii 1960-1980 \u2013 Gary Hume, Michael Lucas, Damien Hirst, Tracy Emin et all. \u2013 este mai mult dec\u00e2t revelatoare. Ce-i une\u015fte pe ace\u015fti tineri arti\u015fti\/ lupi britanici este dorin\u0163a lor de succes\/ celebritate, bazat\u0103 pe o puternic\u0103 doz\u0103 de originalitate, \u015fi \u00eencununat\u0103 cu surprinz\u0103toare reu\u015fit\u0103 financiar\u0103. Doar un singur exemplu: Tracey Emin \u201ea lipit pe un cort numele tuturor celor care i-au fost iubi\u0163i \u2026 \u015fi \u015fi-a dezgolit \u00een mod repetat trupul \u015fi sufletul \u00een numele artei \u015fi al publicit\u0103\u0163ii\u201d. Rezultatul? A fost a doua femeie care a reprezentat Marea Britanie la Bienala de la Vene\u0163ia, iar lucr\u0103rile ei se reg\u0103sesc \u00een colec\u0163ii dintre cele mai celebre: Tate, MoMA, Pompidou. A\u015fadar, care este numitorul comun \u00eentre un Rembrandt \u015fi Tracey? Valoarea? Asta o va decide timpul. Pentru moment, faptul c\u0103 lucr\u0103ri ale ambilor arti\u015fti se v\u00e2nd la peste un milion de lire.
\nExist\u0103 voci care sus\u0163in c\u0103 via\u0163a comercial\u0103 a unei opere de art\u0103 difer\u0103 de cea a unei opere literare: dealeri, saloane, case de licita\u0163ii etc. Adev\u0103rul este c\u0103 \u015fi \u00een cazul c\u0103r\u0163ilor exist\u0103 \u2013 nu la noi, desigur \u2013, o infrastructur\u0103 \u015fi un tip de marketing care pot ridica \u201emiza\u201d unui roman. Din p\u0103cate, editorii (cu excep\u0163ii notabile) \u015fi librarii \u2013 c\u00e2nd nu sunt aceea\u015fi \u2013 \u00ee\u015fi dau m\u00e2na pentru a lua pielea de pe un autor. Editorii \u0163in tirajele \u2013 tirajele secunde etc. \u2013 secrete chiar fa\u0163\u0103 de autori; librarii, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, nu se folosesc \u2013 \u00een beneficiul cititorului \u2013 de acel instrument at\u00e2t de comun \u00een Occident de tatonare a v\u00e2nz\u0103rilor (topul celor mai bine v\u00e2ndute c\u0103r\u0163i etc.), iar agentul literar a refuzat s\u0103 fie \u00eenfiin\u0163at. Marketing-ul literar lipse\u015fte aproape cu des\u0103v\u00e2r\u015fire: lans\u0103rile de carte se fac cu cheltuieli minime sau, dac\u0103 se fac, se fac, de obicei la sediu, tururile marilor ora\u015fe cu autorii pentru autografe etc. sunt practic absente (din motive, chipurile, de lips\u0103 a finan\u0163elor), c\u0103r\u0163ile care beneficiaz\u0103 de premii literare nu sunt prezentate \u00een libr\u0103rii drept c\u00e2\u015ftig\u0103toare etc., pe scurt, autorul \u2013 produc\u0103torul!! \u2013 este l\u0103sat singur \u00een b\u0103taia v\u00e2nturilor. Dac\u0103 la aceste elemente ad\u0103ug\u0103m starea tot mai jalnic\u0103 a bibliotecilor \u2013 foarte multe dintre ele desfiin\u0163ate \u2013 absen\u0163a unui personal calificat \u00een industria c\u0103r\u0163ii, sc\u0103derea interesului fa\u0163\u0103 de lectur\u0103, faptul c\u0103 autorii sunt prosti\u0163i s\u0103 se angajeze \u00een propagand\u0103 ideologic\u0103, faptul c\u0103 revistele cultural\/ literare nu-\u015fi pot permite s\u0103-\u015fi remunereze colaboratorii etc. etc…. \u00cen aceste condi\u0163ii, a discuta \u2013 savant, elaborat, subtil \u2013 despre \u201emiza romanului rom\u00e2nesc contemporan\u201d mi se pare pur \u015fi simplu o imens\u0103 ironie.
\nLa toate astea, a\u015f ad\u0103uga un element total descurajant pentru scriitor: unii \u2013 nu pu\u0163ini \u2013 dintre factorii de conducere ai vie\u0163ii literare de la noi sunt dep\u0103\u015fi\u0163i de situa\u0163ie (sunt anacronici), se complac \u00een dulcea companie a unor tabuuri \u015fi comandamente estetice din alte vremuri, sunt ignoran\u0163i ai comenzilor pie\u0163ii, dispre\u0163uitori fa\u0163\u0103 de mersul lucrurile \u00een lume, nu ostenesc s\u0103 v\u00e2nture cu o superioritate p\u0103guboas\u0103 ideea c\u0103, de pild\u0103, num\u0103rul cititorilor nu este important, c\u0103, a\u015fa cum zicea… Camil Petrescu, dac\u0103 ai 3-5-6 cititori buni, trebuie s\u0103 fii fericit. De acord, este un punct de vedere, dar, atunci s\u0103 nu ne mai mire mica, infima vizibilitate pe care o are literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een lume. Este greu s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 un editor str\u0103in \u2013 indiferent din ce \u0163ar\u0103 occidental\u0103 \u2013 se va ar\u0103tat interesat s\u0103 publice un autor rom\u00e2n ale c\u0103rui tiraje nu dep\u0103\u015fesc o mie de exemplare! A\u015fa ceva este de neconceput.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eRomancierii deseneaz\u0103 harta existen\u0163ei, descoperind una sau alta dintre posibilit\u0103\u0163ile umane.\u201c Milan Kundera Sub acest generic au avut loc, la Alba Iulia, \u00een zilele de 7 \u015fi 8 iunie, Colocviile romanului rom\u00e2nesc, eveniment care s-a bucurat de o bogat\u0103 \u015fi select\u0103 participare \u2013 scriitori, critici, poe\u0163i \u2013 din \u0163ar\u0103 \u015fi din Italia. Ca \u015fi \u00een… Cite\u0219te mai mult »Miza romanului rom\u00e2nesc<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[],"class_list":["post-19799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate"],"views":1286,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19799"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19799\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}