{"id":19795,"date":"2014-06-26T11:52:59","date_gmt":"2014-06-26T09:52:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19795"},"modified":"2014-06-26T11:52:59","modified_gmt":"2014-06-26T09:52:59","slug":"cannes-2014-in-asteptarea-unui-nou-val-romanesc-la-tarmul-mediteranei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cannes-2014-in-asteptarea-unui-nou-val-romanesc-la-tarmul-mediteranei\/","title":{"rendered":"Cannes 2014. \u00cen a\u015fteptarea unui nou val rom\u00e2nesc la \u0163\u0103rmul Mediteranei"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Festivalul are legile lui ne\u015ftiute ca un organism ce se autoregleaz\u0103. Un fel de flux-reflux cinematografic a\u015faz\u0103 \u00eentr-o gril\u0103 produc\u0163iile de-a lungul anilor. Dificil s\u0103 p\u0103trunzi resorturile intime ale acestui mecanism care nu este, totu\u015fi, unul autarhic, fiind determinat, desigur, \u015fi de dinamica vie\u0163ii planetare. C\u00e2t de departe suntem, iat\u0103, de acea prim\u0103 edi\u0163ie din 1946 c\u00e2nd, sub amprenta unei armonii cvasigenerale, postbelice, erau aduse la Cannes produc\u0163ii din mai toate \u0163\u0103rile europene, f\u0103r\u0103 o competi\u0163ie \u00een toat\u0103 regula, cont\u00e2nd doar prezen\u0163a. Au urmat anii postbeligeran\u0163i, cu tematica lor populist\u0103 \u015fi pacifist\u0103, ca apoi, de la perioad\u0103 la perioad\u0103, diversificarea s\u0103 se produc\u0103 \u00een teme \u015fi stiluri, \u00een formulele narative \u015fi de interpretare. \u00cen timp, rom\u00e2nii au stat mereu bine. Au c\u00e2\u015ftigat premii \u015fi \u00een vremurile vechi, precum \u015fi \u00een cele noi. Au participat cu filme de mare montare, premiate (P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor, 1965), cu briliante de anima\u0163ie remarcate la cel mai \u00eenalt nivel (Scurt\u0103 istorie, 1957), au intrat pe poarta principal\u0103 cu scurtmetraje \u00eencununate cu Palme d\u2019Or (Trafic, 2004), au deschis o nou\u0103 serie cucerind primul loc al sec\u0163iunii Quinzaine des R\u00e9alisateurs (Moartea domnului L\u0103z\u0103rescu, 2005), au luat pentru prima dat\u0103 Camera d\u2019Or (A fost sau n-a fost?, 2006), au atins performan\u0163a suprem\u0103 cu un lungmetraj artistic (Palme d\u2019Or pentru 4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi 2 zile, 2007). S-au impus valori care au cunoscut consacrarea interna\u0163ional\u0103: Ion Popescu-Gopo, Liviu Ciulei,\u00a0 Lucian Pintilie, Mircea Veroiu, Dan Pi\u0163a, Radu Gabrea, Nae Caranfil, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, C\u0103t\u0103lin Mitulescu.<\/strong><\/em><br \/>\nIat\u0103 de ce nu trebuie s\u0103 intr\u0103m \u00een panic\u0103 dac\u0103 la un moment dat listele diverselor sec\u0163iuni nu sunt ca alt\u0103dat\u0103, foarte bogate \u00een titluri rom\u00e2ne\u015fti. Un an p\u0103r\u00e2nd lipsit de spectaculozitate poate anun\u0163a o nou\u0103 recolt\u0103 la edi\u0163iile viitoare. Nu m\u0103 \u00eencumet s\u0103 fac supozi\u0163ii, s\u0103 avansez nume de cinea\u015fti, de\u015fi aproape c\u0103 sunt gata s\u0103 mizez pe c\u00e2teva. Nu voi merge mai departe spre a le \u015fi transcrie. Spun doar c\u0103 ele sunt \u00eenc\u0103 la etajele de jos ale festivalului, acolo unde apele fac deocamdat\u0103 v\u0103lurele, spre a porni c\u00e2t mai repede \u00eentr-o ofensiv\u0103 incontestabil\u0103.<br \/>\nUn lucru este sigur. Nu avem voie s\u0103 le l\u0103s\u0103m neobservate. Nu din principiul str\u0103vechi potrivit c\u0103ruia niciodat\u0103 nu se \u015ftie de unde sare iepurele, ci pur \u015fi simplu pentru c\u0103, de fapt, cum iar\u0103\u015fi se spune pe la noi, iepurele se afl\u0103 deja pe strat, gata s-o zbugheasc\u0103 (spre palmares, evident).<br \/>\nC\u00e2nd Radu Jude intra \u00een 2009 \u00een programul de la ACID, o sec\u0163iune paralel\u0103 a Cannes-ului, destinat\u0103 filmelor de art\u0103, la fel de important\u0103 ca toate celelalte ale marelui festival, unde nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, era de a\u015fteptat ca ecoul filmului de atunci, Cea mai fericit\u0103 fat\u0103 din lume, s\u0103 se resimt\u0103 peste ani. Cineastul a revenit pe Croazet\u0103, cu scurtmetraje, fiind doi ani la r\u00e2nd prezent la Quinzaine des R\u00e9alisateurs, cu O umbr\u0103 de nor (2013) \u015fi anul acesta cu Trece \u015fi prin perete, titlu remarcat \u015fi apreciat prin acordarea unei men\u0163iuni a sec\u0163iunii.<br \/>\nNoul film, Trece \u015fi prin perete, adapteaz\u0103 pentru marele ecran o povestire de A.P. Cehov (\u00cen magazie) aduc\u00e2nd-o pe sol rom\u00e2nesc, \u00eentr-o actualitate aproape imediat\u0103. Se vorbe\u015fte, de pild\u0103, despre marmura lui Videanu, ca localizarea s\u0103 nu mai mire pe nimeni. L\u0103sat\u0103 de mama ei la bunic, Sofia (\u00een interpretarea, deja memorabil\u0103, a Sofiei Nicolaescu, cea multpremiat\u0103 pentru rolul din Toat\u0103 lumea din familia noastr\u0103, acum participant\u0103 la gala de la Th\u00e9atre Croisette, unde a \u00eenc\u00e2ntat nu doar prin farmec, ci \u015fi prin siguran\u0163a de sine, ca o veritabil\u0103 mic\u0103 vedet\u0103), se cam sperie din pricina vocilor ce vin din camera al\u0103turat\u0103 ori de niciunde. Domnul Pan\u0103, b\u0103tr\u00e2nul (Ion Arcudeanu), le aude sau nu, iar dac\u0103 da, le ignor\u0103, ca \u015fi obi\u015fnuitul lui oaspete de sear\u0103 (Gabriel Spahiu) cu care joac\u0103 table. Vocile cap\u0103t\u0103 apoi o nou\u0103 consisten\u0163\u0103 \u015fi datorit\u0103 convorbirii celor doi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modalitatea de a \u00eenmorm\u00e2nta un sinuciga\u015f. Totul se alc\u0103tuie\u015fte la vedere, \u00eentr-un unic plan-secven\u0163\u0103, iar acest curaj estetic al autorului ne reaminte\u015fte c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui talent robust, de la care a\u015ftept\u0103m, desigur, mult mai mult, \u015fi alte premii importante, dac\u0103 se poate chiar aici, la Cannes. Un prim prilej ar fi terminarea noului s\u0103u proiect, Inimi cicatrizate, c\u00e2\u015ftig\u0103tor al ultimului concurs de la CNC, a c\u0103rui intrare la Cannes \u00een 2015 o dorim cu to\u0163ii.<br \/>\nDac\u0103 e s\u0103 facem aici o parantez\u0103, nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m bogata produc\u0163ie ce se anun\u0163\u0103 pentru edi\u0163ia viitoare. \u00cen eventualitatea c\u0103 filmele vor fi terminate spre a putea ajunge la preselec\u0163ie, am \u00eent\u00e2lni pe afi\u015ful viitoarei edi\u0163ii c\u00e2teva nume grele: Cristian Mungiu (RMN), Cristi Puiu (Sierra Nevada), Corneliu Porumboiu (Comoara), C\u0103t\u0103lin Mitulescu (Fata mun\u0163ilor).<br \/>\nRevenind pe Croazet\u0103, e de remarcat prezen\u0163a altui rom\u00e2n \u00een cadrul Atelierului, inclus \u00een porogramul Cin\u00e9fondation. Unui num\u0103r de cincisprezece tineri autori afla\u0163i la \u00eenceput de drum li s-a oferit posibilitatea de a-\u015fi preg\u0103ti intrarea \u00een produc\u0163ie prin antrenarea de noi colabor\u0103ri \u00een vederea realiz\u0103rii proiectelor lor. Din Rom\u00e2nia a fost prezent, la Village International Panteiro, Bogdan Miric\u0103. Proiectul lui se intituleaz\u0103 C\u00e2inii \u015fi este plasat \u00een lumea satelor dobrogene. O disput\u0103 criminal\u0103 \u00eentre doi localnici, un conflict ancestral, cum men\u0163ioneaz\u0103 notele de inten\u0163ie ale autorului. Omul contra omului sau, dup\u0103 vechiul proverb latin, Homo homini lupus. O tem\u0103 universal\u0103 pe care se poate miza. Proiectul a ie\u015fit c\u00e2\u015ftig\u0103tor la recentul concurs de la CNC. Nu \u015ftim prea multe despre autor, dar ceea ce \u015ftim e destul de edificator. A f\u0103cut studii de comunicare \u015fi jurnalistic\u0103 la Bucure\u015fti, dup\u0103 care s-a specializat \u00eentr-un master cinematografic \u00een Anglia, semn\u00e2nd \u015fi c\u00e2teva scurtmetraje. Destul s\u0103 ne facem o p\u0103rere despre anvergura preg\u0103tirii sale.<br \/>\nDevansarea cu o zi a programului pe sec\u0163iuni \u2013 ceea ce nu este o idee rea \u2013, i-a luat prin surprindere pe critici. De\u015fi \u00eemi preg\u0103tisem m\u0103suri prealabile, interes\u00e2ndu-m\u0103, de pild\u0103, chiar de la Bucure\u015fti, apoi disec\u00e2ndu-l \u00een avionul c\u0103tre Nisa, de programul de la Short Waves, cel de la subsolul palatului festivalier, rezerv\u00e2ndu-mi mai mult timp \u00een ultima s\u00e2mb\u0103t\u0103 (c\u00e2nd, altminteri, ai de meandrat prin \u015firul proiec\u0163iilor reluate \u00een diverse s\u0103li ale imensei cl\u0103diri), am constatat c\u0103 totul se \u00eencheiase mai devreme. La ora de mine programat\u0103, echipa de dezafectare str\u00e2ngea de zor mese, monitoare, cataloage. Apucasem s\u0103 v\u0103d c\u00e2te ceva \u00een zilele precedente, dar aici e\u015fti mereu \u00eentr-o continu\u0103 lupt\u0103 cu timpul. Oric\u00e2t de bine crezi c\u0103 \u0163i-ai a\u015fezat \u0163intarul proiec\u0163iilor, te treze\u015fti c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 apare o necunoscut\u0103 \u015fi ratezi intrarea \u00een sal\u0103. Dac\u0103 nu chiar \u00eentreaga derulare a unei zile (cazul meu la Short Film Corner din acest an, unde eram interesat s\u0103 v\u0103d mult mai mult, nu totul, fiind vorba de sute de filme din toat\u0103 lumea). Nu degeaba se spune c\u0103 pentru a vedea tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici de-a lungul unei singure zile ar fi nevoie ca \u00een aceasta s\u0103 \u00eencap\u0103 m\u0103car orele pentru alte dou\u0103. Cum s\u0103 vezi \u00eentr-o zi \u015fi o noapte c\u00e2t \u00een trei luate la un loc?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Festivalul are legile lui ne\u015ftiute ca un organism ce se autoregleaz\u0103. Un fel de flux-reflux cinematografic a\u015faz\u0103 \u00eentr-o gril\u0103 produc\u0163iile de-a lungul anilor. Dificil s\u0103 p\u0103trunzi resorturile intime ale acestui mecanism care nu este, totu\u015fi, unul autarhic, fiind determinat, desigur, \u015fi de dinamica vie\u0163ii planetare. C\u00e2t de departe suntem, iat\u0103, de acea prim\u0103 edi\u0163ie din&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cannes-2014-in-asteptarea-unui-nou-val-romanesc-la-tarmul-mediteranei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cannes 2014. \u00cen a\u015fteptarea unui nou val rom\u00e2nesc la \u0163\u0103rmul Mediteranei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[11591,7799],"class_list":["post-19795","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-film-romanesc-de-festival","tag-film-romanesc-la-cannes"],"views":1254,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19795","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19795"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19795\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19795"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19795"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19795"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}