{"id":19783,"date":"2014-06-26T11:43:51","date_gmt":"2014-06-26T09:43:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19783"},"modified":"2014-06-26T11:43:51","modified_gmt":"2014-06-26T09:43:51","slug":"speranta-o-tragedie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/speranta-o-tragedie\/","title":{"rendered":"Speran\u0163a: o tragedie"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Shalom Auslander, <em>Speran\u0163a: o tragedie<\/em>, traducere \u015fi note de Carmen Scarlet, Editura Univers, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Speran\u0163a: o tragedie este romanul cu care LuciaT a ales s\u0103 \u00eenceap\u0103 coordonarea (revitalizarea) colec\u0163iei Globus a Editurii Univers. Autorul, Shalom Auslander, nu este cunoscut cititorilor rom\u00e2ni, aceasta fiind prima traducere din opera sa. N\u0103scut \u00een 1970 \u00een America, Auslander a crescut \u00eentr-o familie care i-a oferit o educa\u0163ie religioas\u0103 iudaic\u00e3 strict\u0103, impactul (manifestat mai ales ca defulare, ca atitudine nonconformist\u0103) fiind vizibil \u00een cele trei c\u0103r\u0163i publicate p\u00e2n\u0103 acum: volumul de proz\u0103 scurt\u0103 Beware of God (2006), volumul de memorialistic\u0103 Foreskin\u2019s Lament (2007) \u015fi romanul Hope: A Tragedy (2012). Auslander este perceput \u00een lumea literar\u0103 ca un reprezentant al umorului negru (chiar macabru), ireveren\u0163ios, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t temele abordate sunt dintre cele mai sensibile, viziunea sa asupra evreit\u0103\u0163ii, asupra identit\u0103\u0163ii sau asupra Holocaustului put\u00e2nd fi u\u015for catalogat\u0103 drept ofensiv\u0103 ori vexant\u0103.<br \/>\n\u00cen romanul Speran\u0163a: o tragedie, paradoxurile \u00ee\u015fi nasc o lume a lor, cinismul \u015fi cruzimea altern\u00e2nd rapid, uneori \u00een cadrul aceleia\u015fi fraze, cu scene \u015fi replici amuzante. \u00cen spatele umorului se afl\u0103 \u00eens\u0103 oroarea, realul \u015fi irealul se \u00eentrep\u0103trund, iar tragediile istorice \u00ee\u015fi trimit umbrele \u00eentr-un absurd existen\u0163ial nu mai pu\u0163in crud. Fiecare personaj din aceast\u0103 carte \u00ee\u015fi are propria camer\u0103 de tortur\u0103, \u00eens\u0103 privirea care p\u0103trunde acolo iese \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u015fi cu involuntare hohote de r\u00e2s. Aceast\u0103 tehnic\u0103 a paradoxului \u2013 ce func\u0163ioneaz\u0103 ca for\u0163\u0103 de manifestare irepresibil\u0103 a vie\u0163ii sau ca form\u0103 de camuflare a absurdului \u2013 este resim\u0163it\u0103 \u00eenc\u0103 din titlu, care face trimitere la una dintre obsesiile personajului principal, o idee a unui prieten, aceea c\u0103 cele mai grave forme de manifestare a r\u0103ului sunt provocate de oamenii optimi\u015fti. Exemplul care tot revine \u015fi sus\u0163ine aceast\u0103 ipotez\u0103 este chiar Hitler, lag\u0103rele de exterminare neput\u00e2nd veni de la un pesimist. Speran\u0163a este v\u0103zut\u0103 ca sl\u0103biciune, ea provoac\u0103 insomnii sau hr\u0103ne\u015fte furia, ira\u0163ionalul ei put\u00e2nd \u00eempinge oamenii la e\u015fecuri demoralizatoare. Cu aceast\u0103 idee personajul central nu se poate \u00eemp\u0103ca, totu\u015fi.<br \/>\nProtagonistul, evreul Solomon Kugel, este un doctor nevrotic de patruzeci de ani, obsedat de moarte (de fapt, mai mult de ultimele cuvinte pe care ar trebui s\u0103 le spun\u0103 \u00eenainte de a muri, spre a-i oferi vie\u0163ii un sens, spre a nu o l\u0103sa s\u0103 se termine cu puncte de suspensie). Romanul \u00eei ofer\u0103 cititorului \u015fi o colec\u0163ie de vorbe de pe patul mor\u0163ii ale unora dintre cele mai cunoscute figuri din lumea cultural-istoric\u0103, strecurate imprevizibil \u00een firul narativ. B\u0103rbatul se mut\u0103, \u00een c\u0103utarea lini\u015ftii \u015fi a unui nou \u00eenceput, cu familia \u2013 so\u0163ia, fiul \u015fi mama \u2013 \u00eentr-o cas\u0103 dintr-un or\u0103\u015fel anodin. Misiune imposibil\u0103, \u00een prim\u0103 faz\u0103 din cauza mamei alienate, a c\u0103rei moarte prezis\u0103 \u015fi a\u015fteptat\u0103 \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103, dar \u015fi din cauza unui incendiator necunoscut. \u00cen plus, \u00een pod o g\u0103se\u015fte pe nimeni alta dec\u00e2t pe Anne Frank, b\u0103tr\u00e2n\u0103, nesp\u0103lat\u0103, duhnind a hoit, scheletic\u0103 \u015fi \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103, hr\u0103nindu-se cu resturi \u015fi chiar cu pisica vecinilor. Are \u00eens\u0103 un calculator la care scrie un roman care s\u0103 nu fie mai prejos dec\u00e2t jurnalul v\u00e2ndut \u00een treizeci \u015fi dou\u0103 de milioane de exemplare. Oscil\u00e2nd \u00eentre a o da afar\u0103 (apar mustr\u0103rile de con\u015ftiin\u0163\u0103, tocmai el, un evreu&#8230;) \u015fi a o l\u0103sa \u00een continuare \u00een pod, renun\u0163\u00e2nd la lini\u015ftea de altfel imposibil\u0103 a familiei, Kugel \u00eei va afla mai t\u00e2rziu povestea: Anne Frank era o supravie\u0163uitoare, se pref\u0103cuse moart\u0103 \u015fi evadase, \u00eens\u0103 editorul jurnalului s\u0103u o convinsese s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 moart\u0103 de dragul jurnalului. Pornind de la aceast\u0103 situa\u0163ie, Auslander ridic\u0103 implicit mai multe \u00eentreb\u0103ri: c\u00e2\u0163i dintre noi am ad\u0103posti azi \u00een propria cas\u0103 un supravie\u0163uitor al holocaustului? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 o carte devine celebr\u0103 datorit\u0103 condi\u0163iilor tragice \u00een care a fost scris\u0103 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 mai conteaz\u0103 cu adev\u0103rat persoana fizic\u0103 a scriitorului \u00een fa\u0163a cifrelor de v\u00e2nz\u0103ri? Ideea supravie\u0163uirii Annei Frank nu este \u00eens\u0103 inedit\u0103, ea ap\u0103r\u00e2nd pentru prima dat\u0103 la Philiph Roth, \u00een The Ghost Writer (1979), identitatea acesteia fiind \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een aceea\u015fi aur\u0103 a incertitudinii, puse \u00een discu\u0163ie fiind, de asemenea, chestiuni ce privesc rela\u0163ia dintre via\u0163\u0103 \u015fi literatur\u0103 ori identitatea evreiasc\u0103. Stilul \u00eens\u0103 este altul, ca \u015fi efectele asupra cititorului.<br \/>\nUna dintre reu\u015fitele romanului o reprezint\u0103 construirea scenelor prin care autorul incrimineaz\u0103 exploatarea sentimentului de vin\u0103 colectiv\u0103, atitudine vizibil\u0103 \u00een special \u00een mentalitatea mamei. Aceasta tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o lume imaginar\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu rude victime ale holocaustului care, \u00een realitate, nu aveau nici \u00een clin nici \u00een m\u00e2nec\u0103 cu tragedia. \u00cen numele acestei dureri cere respect \u015fi comp\u0103timire. Se na\u015fte astfel o subtil\u0103 critic\u0103 la adresa celor care se folosesc de istorie, inventeaz\u0103 traume, ignor\u00e2nd astfel realul prezentului, responsabilit\u0103\u0163ile cotidiene. Paginile romanului con\u0163in o descriere necru\u0163\u0103toare a mamei, dar \u015fi a sentimentelor fiului care a\u015fteapt\u0103 eliberarea adus\u0103 de moartea acesteia. Auslander recurge la simboluri sacre ale memoriei holocaustului \u2013 lampadarul \u015fi s\u0103punul (care ar con\u0163ine ca materie prim\u0103 p\u0103r\u0163i din corpul victimelor) \u2013 \u00een scene de un umor \u00eentunecat, menit s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre realitatea memoriei \u015fi manipularea acesteia. Satira la adresa celor care \u00eencearc\u0103 s\u0103 capete legitimare \u015fi autoritate public\u0103 prin tragedia tr\u0103it\u0103 de \u00eenainta\u015fi este una cu impact. Cine are mai mul\u0163i mor\u0163i \u00een holocaust?! \u2013 asta ar fi \u00eentrebarea esen\u0163ial\u0103 pentru via\u0163a unora incapabili s\u0103 se defineasc\u0103 altfel dec\u00e2t prin asocierea cu o istorie la care nu au luat parte.<br \/>\nSimbolistica fotografiei soldatului care z\u00e2mbe\u015fte \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, iluzia speran\u0163ei din spatele mor\u0163ii puiului de c\u0103prioar\u0103, cump\u0103rarea \u015fi a\u015fezarea regulat\u0103 de c\u0103tre doctor a legumelor \u00een gr\u0103dina din care urma s\u0103 le \u201eculeag\u0103\u201c constant mama sa, ca rod al semin\u0163elor plantate de ea \u2013 sunt o parte dintre scenele cu poten\u0163ial de semnifica\u0163ie. Pe de alt\u0103 parte, o oarecare exagerare resim\u0163it\u0103 \u00een repetarea unor scene sau \u00een surplusul de cinism al unor glume, precum \u015fi previzibilul personajelor, care devin de la un punct schematice \u00een paranoia lor, afecteaz\u0103 valoarea romanului, f\u0103r\u0103 a-i r\u0103pi meritul de a fi o carte tulbur\u0103toare, sp\u0103rg\u0103toare de icoane, bazat\u0103 pe efectul absurdului comico-sarcastic \u015fi al distan\u0163ei critice pe care o implic\u0103 acesta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Shalom Auslander, Speran\u0163a: o tragedie, traducere \u015fi note de Carmen Scarlet, Editura Univers, 2014 &nbsp; Speran\u0163a: o tragedie este romanul cu care LuciaT a ales s\u0103 \u00eenceap\u0103 coordonarea (revitalizarea) colec\u0163iei Globus a Editurii Univers. Autorul, Shalom Auslander, nu este cunoscut cititorilor rom\u00e2ni, aceasta fiind prima traducere din opera sa. N\u0103scut \u00een 1970 \u00een America, Auslander&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/speranta-o-tragedie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Speran\u0163a: o tragedie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[11584,11585,11586],"class_list":["post-19783","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-shalom-auslander","tag-speranta-o-tragedie","tag-traducere"],"views":2238,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19783","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19783"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19783\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}