Locuitorii oric\u0103rui stat nu se \u00eensumeaz\u0103 doar \u00eentr-o cifr\u0103 seac\u0103, ci ei reprezint\u0103 \u00een ansamblu o entitate \u00een sine, cu tr\u0103s\u0103turi specifice. Fiec\u0103rui stat \u015fi respectiv fiec\u0103rei societ\u0103\u0163i le revine s\u0103 contribuie la \u00eenzestrarea acestei entit\u0103\u0163i care le reprezint\u0103. Este lipsit de \u00eendoial\u0103 c\u0103 o mas\u0103 de oameni nedefinit\u0103, care nu are o con\u015ftiin\u0163\u0103 a dependen\u0163ei sale fa\u0163\u0103 de un trecut propriu \u015fi a rezult\u0103rii sale dintr-un proces evolutiv, nu contribuie dec\u00e2t \u00een slab\u0103 m\u0103sur\u0103 la mersul \u00eenainte al progresului \u00een statul \u00een cauz\u0103. Con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei este esen\u0163ial\u0103 pentru a motiva ac\u0163iunile \u015fi un firesc ata\u015fament, pentru a lega o popula\u0163ie de un teritoriu cu sentimentul c\u0103 este al ei, sentiment at\u00e2t de necesar pentru ca mersul \u00eenainte s\u0103 fie rezultatul implic\u0103rii \u015fi conlucr\u0103rii tuturor.
\nCet\u0103\u0163enii con\u015ftien\u0163i nu sunt rezultatul spontan al fiin\u0163\u0103rii unei societ\u0103\u0163i. Ei trebuie forma\u0163i \u015fi educa\u0163i. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor denumirile de Minister al Instruc\u0163iunii Publice sau al \u00cenv\u0103\u0163am\u00e2ntului se confund\u0103 cu cel de Minister al Educa\u0163iei. Utiliz\u00e2nd cu prioritate serviciile acestei mari entit\u0103\u0163i administrative, statului \u00eei revine r\u0103spunderea principal\u0103 de a contribui la \u00eenzestrarea societ\u0103\u0163ii cu cet\u0103\u0163eni, \u015fi nu doar de a le transmite cuno\u015ftin\u0163e copiilor \u015fi tinerilor. Fiecare cet\u0103\u0163ean trebuie s\u0103 poat\u0103 contribui la progresul comun, dar totodat\u0103 ata\u015famentul s\u0103u fa\u0163\u0103 de solul natal trebuie s\u0103 fie o caracteristic\u0103 dominant\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale \u015fi s\u0103 rezulte \u015fi dintr-un proces educativ.
\nFamiliei \u015fi societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblu le revine \u00eens\u0103 integrarea \u00een acest proces comun de \u201e\u00eencet\u0103\u0163enire\u201d, care s\u0103 aib\u0103 totodat\u0103 o component\u0103 esen\u0163ial\u0103, cea de a forma la copii \u015fi apoi la tineri un comportament civilizat fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. De asemenea, \u00een procesul general de educare nu trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 respectul pe care trebuie s\u0103-l aib\u0103 fiecare fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, respingerea oric\u0103rui sim\u0163\u0103m\u00e2nt de neacceptare a unei alte rase, etnii, categorii sociale, religii sau confesiuni. Cu toat\u0103 continua \u201emodernizare\u201d a vie\u0163ii, familia p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 o func\u0163ie esen\u0163ial\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u015fi ea poate contribui \u00een mare m\u0103sur\u0103 la preg\u0103tirea noilor genera\u0163ii.
\nCei \u201e\u015fapte ani de acas\u0103\u201d, de\u015fi num\u0103rul lor s-a mai redus, au rol formativ major. Se pune \u00eens\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 este vorba totdeauna despre o formare \u00eentr-un sens pozitiv? Din p\u0103cate, \u00een nu pu\u0163ine r\u00e2nduri, asist\u0103m la comportamente nefire\u015fti \u015fi potrivnice unei bune educa\u0163ii. \u201eR\u0103spl\u0103tirea\u201d e\u015fecurilor prin daruri de compensa\u0163ie \u00een loc de sanc\u0163ion\u0103ri, \u00eentre\u0163inerea \u201elaudei de sine\u201d, inculcarea dispre\u0163ului fa\u0163\u0103 de al\u0163ii pornindu-se de la criterii nedrepte sau nedemocratice, dar \u015fi refuzul de a se cultiva la copii \u015fi tineri \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele dragostei \u015fi ale datoriei fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, ale patriotismului, sunt tot at\u00e2tea ac\u0163iuni cu totul potrivnice form\u0103rii bunului cet\u0103\u0163ean.
\nLa r\u00e2ndul ei, \u015fcoala este ast\u0103zi departe de ceea ce ar trebui s\u0103 fie \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Educa\u0163ia nu mai ocup\u0103 \u00een general o pozi\u0163ie corespunz\u0103toare func\u0163iilor \u015fi necesit\u0103\u0163ii ei. Importan\u0163a care i se acord\u0103 s-a diminuat, este adev\u0103rat, \u015fi sub presiunea aglomer\u0103rii materiilor \u015fi a progresului necontenit. Pentru profesori pe primul plan se impune deseori predarea eficient\u0103 a disciplinelor lor, educa\u0163ia r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe un plan secund. Este \u00eens\u0103 cert c\u0103 \u015fcoala trebuie s\u0103-\u015fi accentueze o prezen\u0163\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 pentru a corespunde pe deplin sarcinilor sale, c\u0103ci este necesar ca \u015ftiin\u0163ei, cuno\u015ftin\u0163elor de baz\u0103 s\u0103 li se adauge componenta form\u0103rii elevului ca cet\u0103\u0163ean \u015fi totodat\u0103 ca acesta s\u0103 fie \u00eenzestrat cu \u00eensu\u015firile unui om capabil de a se comporta corect, corespunz\u0103tor \u015fi util pentru comunitate \u00een societate.
\nRespectul fa\u0163\u0103 de sine pe care trebuie s\u0103-l aib\u0103 fiecare om se cl\u0103de\u015fte \u015fi pe integrarea sa \u00een via\u0163a social\u0103, pe rela\u0163ia sa cu ceilal\u0163i, pe sim\u0163\u0103m\u00e2ntul fundamental c\u0103 apar\u0163ine unei comunit\u0103\u0163i, c\u0103 aceasta \u00eei este solidar\u0103 \u015fi c\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, el este dator s\u0103 contribuie la buna ei vie\u0163uire. Este necesar ca fiecare viitor cet\u0103\u0163ean s\u0103 se simt\u0103 legat de \u0163ara sa, indiferent de locul s\u0103u de vie\u0163uire, \u015fi s\u0103 contribuie nu doar la propriul s\u0103u mers \u00eenainte, ci \u015fi la cel al Rom\u00e2niei, a\u015fa cum se comport\u0103 un cet\u0103\u0163ean al Statelor Unite sau unul francez fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile lor. Ata\u015famentul acesta trebuie cultivat \u015fi \u00eentre\u0163inut \u00een beneficiul fiec\u0103ruia, dar \u015fi al celui comun, \u015fi aceasta este o datorie a familiei \u015fi a societ\u0103\u0163ii \u015fi, evident, \u015fi a \u015fcolii. Este o datorie a oric\u0103rui om adev\u0103rat.
\nNu putem dep\u0103\u015fi greut\u0103\u0163ile dec\u00e2t prin conlucrare solidar\u0103, iar sim\u0163\u0103mintele dragostei fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103 trebuie s\u0103 fie arma noastr\u0103 comun\u0103, a tuturor, mai important\u0103 dec\u00e2t opiniile politice sau de alt\u0103 natur\u0103. \u00cemi amintesc cum a reac\u0163ionat \u2013 cu ani \u00een urm\u0103 \u2013 omul politic francez Giscard d\u2019Estaing c\u00e2nd a fost scufundat un vas la organiza\u0163iei Greenpeace \u015fi c\u00e2nd, \u00een opozi\u0163ie fiind, a refuzat s\u0103 se implice \u00eentr-o luare de pozi\u0163ie de condamnare a celor de la guvernare, c\u0103ci implicit ar fi fost o condamnare a Fran\u0163ei! A fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o atitudine patriotic\u0103, \u00een care patria a trecut \u00eenaintea intereselor de partid. Dar lucrul acesta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Fran\u0163a!
\nDar, revenind la educa\u0163ie, trebuie s\u0103 constat\u0103m c\u0103 ea se afl\u0103 \u00een general pe o pozi\u0163ie nefireasc\u0103. Tinerii au ajuns s\u0103 nu-\u015fi cunoasc\u0103 momentele \u00eensemnate ale lungului \u015fi complicatului proces de devenire a neamului lor. Istoria nu numai c\u0103 a c\u0103p\u0103tat o pozi\u0163ie marginal\u0103, dar noua modalitate a ei de predare, o succesiune a\u015fa-zis problematic\u0103 \u00een dauna celei cronologice, a \u00eendep\u0103rtat-o de elev \u015fi a transformat-o \u00eentr-o materie neatractiv\u0103. Procesul de succesiune \u2013 logic \u015fi care explic\u0103 \u015fi legitimeaz\u0103 o evolu\u0163ie \u2013 nu se imprim\u0103 \u00een mintea copilului \u015fi a t\u00e2n\u0103rului. Istoria \u00eens\u0103\u015fi a devenirii \u0163\u0103rii nu poate fi asimilat\u0103 \u00een realele ei dimensiuni.
\nFiecare popor are zestrea sa de mituri, care aproape toate au la temei o realitate istoric\u0103. Negarea \u00een bloc a acestora, \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea istoriei na\u0163ionale cu accente critice \u015fi c\u00e2nd se cuvine, \u015fi c\u00e2nd nu, pot provoca o confuzie \u015fi chiar o imagine fals\u0103 a trecutului \u00een numele unei a\u015fa-zise obiectivit\u0103\u0163i, iar pentru mintea t\u00e2n\u0103r\u0103 c\u0103reia i se prezint\u0103 astfel trecutul acesta cap\u0103t\u0103 dimensiuni incerte, neatractive \u015fi chiar demne de dispre\u0163. Paradoxal, de\u015fi istoria rom\u00e2nilor cuprinde firesc \u015fi aspecte negative, acestea se constat\u0103 \u00eentr-o propor\u0163ie mai redus\u0103 fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia existent\u0103 la multe alte popoare, \u015fi, cu toate acestea, \u00een alte \u0163\u0103ri imaginea propriei istorii este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 cu tr\u0103s\u0103turi pozitive accentuate, \u00een compara\u0163ie cu ceea ce apare \u00een programa \u015fi implicit \u00een manualele noastre. Este lipsit de \u00eendoial\u0103 c\u0103 un manual trebuie s\u0103 prezinte faptele istorice cum au fost, f\u0103r\u0103 \u00eenflorituri, dar \u00een orice caz nu cu str\u0103duin\u0163a de a reliefa pe c\u00e2t se poate negativul!
\n\u015ei mai are o lips\u0103 fundamental\u0103 educa\u0163ia care le este transmis\u0103 elevilor. Nu este cultivat comportamentul civic, purtarea pe care trebuie s-o aib\u0103 ei fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i, mai ales fa\u0163\u0103 de cei lipsi\u0163i, fa\u0163\u0103 de bolnavi sau deficitari \u00een s\u0103n\u0103tate, solidaritatea uman\u0103 de care trebuie s\u0103 dea dovad\u0103, buna cre\u015ftere. Egoismului trebuie s\u0103 i se opun\u0103 sentimentele de compasiune, cu g\u00e2ndul fiec\u0103ruia c\u0103 oricui \u00eei poate veni, la un moment dat, r\u00e2ndul de a avea nevoie de sprijinul ori cel pu\u0163in de \u00een\u0163elegerea \u015fi de sentimentele solidare ale celorlal\u0163i.
\nDe educa\u0163ie depinde viitorul Rom\u00e2niei. De departe, ea nu este o chestiune minor\u0103, ci, dimpotriv\u0103, este o component\u0103 fundamental\u0103 a fiin\u0163\u0103rii noastre. Progresul \u015fi prosperitatea nu pot fi dec\u00e2t efectul conlucr\u0103rii generale \u015fi a dorin\u0163ei tuturor ca \u0163ara aceasta s\u0103 se afirme, ceea ce \u00eei poate asigura fiec\u0103ruia un viitor mai bun \u00eentr-o lume a incertitudinilor. Or, educa\u0163ia este cheia transform\u0103rii noilor genera\u0163ii \u00een componente ale unei na\u0163iuni care se integreaz\u0103 progresiv pe toate planurile Europei \u015fi ale lumii \u015fi care \u00ee\u015fi va dob\u00e2ndi un loc pe m\u0103sura num\u0103rului, a capacit\u0103\u0163ilor, dar \u015fi a propriei solidarit\u0103\u0163i, a puterii de a se afirma. Familie \u015fi stat, dar \u015fi fiecare dintre noi putem \u015fi trebuie s\u0103 contribuim la preg\u0103tirea cet\u0103\u0163enilor no\u015ftri \u015fi s\u0103 contribuim la ridicarea \u0163\u0103rii \u015fi, implicit, \u015fi a noastr\u0103!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Locuitorii oric\u0103rui stat nu se \u00eensumeaz\u0103 doar \u00eentr-o cifr\u0103 seac\u0103, ci ei reprezint\u0103 \u00een ansamblu o entitate \u00een sine, cu tr\u0103s\u0103turi specifice. Fiec\u0103rui stat \u015fi respectiv fiec\u0103rei societ\u0103\u0163i le revine s\u0103 contribuie la \u00eenzestrarea acestei entit\u0103\u0163i care le reprezint\u0103. Este lipsit de \u00eendoial\u0103 c\u0103 o mas\u0103 de oameni nedefinit\u0103, care nu are o con\u015ftiin\u0163\u0103 a… Cite\u0219te mai mult »Din nou despre educa\u0163ie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11293],"class_list":["post-19763","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-despre-educatie"],"views":1109,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19763","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19763"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19763\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19763"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19763"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19763"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}