{"id":19759,"date":"2014-06-26T10:58:16","date_gmt":"2014-06-26T08:58:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19759"},"modified":"2014-06-26T10:58:16","modified_gmt":"2014-06-26T08:58:16","slug":"criza-irakiana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/criza-irakiana\/","title":{"rendered":"Criza irakian\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Mai complicat\u0103 dec\u00e2t multe dintre revoltele sau revolu\u0163iile din \u201eprim\u0103vara arab\u0103\u201c pare s\u0103 devin\u0103 noua criz\u0103 din Irak. Maniera \u00een care i s-a pus cap\u0103t r\u0103zboiului de acum un deceniu dus \u00eempotriva lui Saddam Hussein nu a l\u0103sat nici un dubiu \u00een privin\u0163a compromiterii \u015fanselor pacific\u0103rii acestui stat tribal, \u0163inut \u00een fr\u00e2u prin mijloace dictatoriale, \u00een plus bogat \u00een petrol \u015fi av\u00e2nd o pozi\u0163ie strategic\u0103 pentru care r\u0103zboiul \u00eensu\u015fi avusese ra\u0163iunea lui. Capturarea lui Saddam Hussein de c\u0103tre armata american\u0103 la 13 decembrie 2003, judecarea \u015fi executarea lui la 30 decembrie 2006 de c\u0103tre noua putere instalat\u0103 la Bagdad pe criterii de revan\u015f\u0103 politic\u0103 au minat planurile instaur\u0103rii \u2013 dac\u0103 asta s-a dorit \u2013 a unui regim democratic. Ast\u0103zi, guvernul central \u015fiit al lui Nouri al-Maliki nu are autoritate pe \u00eentregul teritoriu \u015fi este asaltat de insurgen\u0163ii djihadi\u015fti suni\u0163i, condu\u015fi de ofi\u0163eri din armata lui Saddam, care controleaz\u0103 deja o parte de \u0163ar\u0103 botezat\u0103 \u201estatul islamic \u00een Irak \u015fi \u00een Levant\u201c \u2013 EIIL. \u00cen Nord, kurzii \u015fi-au consolidat autonomia \u015fi sper\u0103 s\u0103-\u015fi ating\u0103 \u00een cur\u00e2nd visul de a avea un stat propriu, independent. Irakul este \u00een pragul imploziei din care ar putea rezulta trei noi state.<\/strong> <\/em><br \/>\n<strong>Ofensiva fundamentali\u015ftilor<\/strong><br \/>\nGuvernul \u015fiit al lui Nouri al-Maliki instalat la Bagdad \u00een 2006 s-a dovedit pu\u0163in folositor sprijinitorilor lui din exterior. Din motive simplu de \u00een\u0163eles \u2013 r\u0103zboiul costisitor pentru petrol \u015fi o bun\u0103 pozi\u0163ionare strategic\u0103 \u00een Orientul Mijlociu \u2013 Statele Unite \u015fi-au dorit un Irak \u00eentreg, nu un stat divizat pe p\u0103m\u00e2ntul c\u0103ruia sunt recrutate \u015fi antrenate re\u0163ele teroriste. Din stat laic unitar sub Saddam, Irakul a devenit stat islamic dezbinat sub \u015fiitul al-Maliki. Grav este \u015fi faptul c\u0103 puterea de la Bagdad s-a \u201eliberat\u201c pe t\u0103cute \u015fi prea mult de sub tutela politic\u0103 protectoare \u015fi a intrat sub influen\u0163a Iranului \u015fiit contribuind la cre\u015fterea rolului acestuia \u00een Orientul Apropiat. Disputele pentru putere dintre \u015fii\u0163i \u015fi suni\u0163i \u015fi ac\u0163iunea tenace a kurzilor de a-\u015fi crea un stat independent au devenit un factor perturbator al echilibrului regional de care Iranul nu este str\u0103in \u015fi, de aceea, nu mai poate fi ignorat. Ofensiva djihadi\u015ftilor militariza\u0163i i-a f\u0103cut pe unii anali\u015fti s\u0103 se \u00eentrebe c\u00e3, dac\u0103 s-ar fi anticipat aceste evolu\u0163ii, ce ar fi fost mai convenabil\u0103, dictatura lui Saddam sau guvernarea fundamentali\u015ftilor islamici.<br \/>\nOfensiva djihadi\u015ftilor urm\u0103re\u015fte impunerea la Bagdad a autorit\u0103\u0163ii \u201estatului islamic din Irak \u015fi Levant\u201c \u2013 EIIL. Din ra\u0163iuni diferite, nici Washingtonul, nici Teheranul nu agreeaz\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 entitate statal\u0103. Situa\u0163ia oblig\u0103 doi rivali, Statele Unite \u015fi Iranul, s\u0103 coopereze pentru distrugerea ei din fa\u015f\u0103. Acum se cunoa\u015fte: \u00een ultima vreme, \u00eentre Washington \u015fi Teheran au existat contacte secrete care au permis m\u0103suri concordante pentru evitarea c\u0103derii Bagdadului \u00een m\u00e2inile djihadului sunit. C\u00e2nd pre\u015fedintele Hassan Rohani a anun\u0163at public c\u0103 nu exclude o cooperare cu Statele Unite \u00eempotriva EIIL, au existat voci care au \u00eencercat s\u0103-l tempereze. Potrivit Reuters, Ali Shamkhani, secretarul Consiliului Suprem al Securit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale al Iranului, a respins astfel de ini\u0163iative. De partea cealalt\u0103, republicanii se opun unei cooper\u0103ri cu Iranul indiferent de obiectiv. Totu\u015fi, senatorul Lindsey Graham, \u015fi el opozant \u00eenver\u015funat al Teheranului, este mai tolerant. El motiveaz\u0103 o posibil\u0103 conlucrare trimi\u0163\u00e2nd la alian\u0163a Washingtonului cu Stalin pentru a-l \u00eenvinge pe Hitler. Am dat aceste opinii pentru a se \u00een\u0163elege complica\u0163ia \u015fi imperativele situa\u0163iei.<br \/>\n<strong>Un alt r\u0103zboi?<\/strong><br \/>\nIranul se opune unei interven\u0163ii militare terestre \u00een Irak \u015fi a manifestat \u00eengrijorare la apari\u0163ia \u00een Golf a unui portavion american. Dar Teheranul este la fel de \u00eengrijorat \u015fi de eventuala sl\u0103bire a rolului dominant al majorit\u0103\u0163ii \u015fiite \u00een conducerea Irakului \u015fi de rec\u0103derea acestui stat sub suni\u0163i, pe care \u00eei consider\u0103 eretici. Scopurile strategice \u015fi economice ale conflictului nu trebuie demonstrate, dar merit\u0103 s\u0103 se precizeze c\u0103 acestea sunt complicate de r\u0103zboiul secular religios \u00eentre suni\u0163i \u015fi \u015fii\u0163i. Decenii de-a r\u00e2ndul s-a vorbit doar de conflictele \u00eentre arabi \u015fi evrei, \u00eentre palestinieni \u015fi israelieni \u015fi s-a uitat c\u0103 \u00een Orientul Apropiat disputa \u00eentre lumea persan\u0103 \u015fi cea arab\u0103 a fost la fel de s\u00e2ngeroas\u0103.<br \/>\nPe c\u00e2t este (\u00eenc\u0103) de paradoxal\u0103, noua situa\u0163ie de interferen\u0163\u0103 americano-iranian\u0103 \u00een Irak poate fi func\u0163ional\u0103 numai dac\u0103 se respect\u0103 o \u00een\u0163elegere a limitelor. Prima este asigurarea garan\u0163iilor pentru Washington c\u0103 iranienii vor pl\u0103ti pentru atacul din 4 noiembrie 1979 asupra Ambasadei Statelor Unite la Teheran \u015fi \u0163inerea ca ostatici a diploma\u0163ilor americani de c\u0103tre revolu\u0163ionarii islamici p\u00e2n\u0103 la 20 ianuarie 1981. Acest contencios nu se stinge de la sine. A doua limit\u0103 o d\u0103 imposibilitatea unei cooper\u0103ri militare \u00eentre cele dou\u0103 state. Liniile de ac\u0163iune pot fi, \u00eens\u0103, paralele. Washington urm\u0103re\u015fte stabilitatea \u00een Irak \u015fi existen\u0163a unui guvern care s\u0103 nu-i pun\u0103 \u00een discu\u0163ie prezen\u0163a \u015fi interesele. \u015eiitul Maleki a fost o astfel de solu\u0163ie p\u00e2n\u0103 acum. El a c\u0103zut, \u00eens\u0103, \u00een mrejele Teheranului (\u00een exil, el a tr\u0103it acolo) \u015fi este socotit o marionet\u0103 a \u015fii\u0163ilor iranieni. Iranul, cel mai apropiat aliat al lui Maleki, a promis s\u0103 lupte \u201e\u00eempotriva terorismului\u201c, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin aceasta lupta \u00eempotriva suni\u0163ilor. St\u00e2rpirea terorismului, de orice sorginte, este \u015fi obiectivul Washingtonului. \u00cen interiorului cercului \u00een care intr\u0103 aceste obiective se pot \u00eent\u00e2lni interese proprii, nu \u015fi scopuri comune. Pentru stoparea ofensivei djihadiste, at\u00e2t pre\u015fedintele Barack Obama, c\u00e2t \u015fi secretarul de stat John Kerry au admis ideea unor atacuri aeriene \u00een Irak. Exper\u0163ii studiaz\u0103 cele mai convenabile solu\u0163ii. Nu este exclus\u0103 accelerarea livr\u0103rilor de armament c\u0103tre armata irakian\u0103. Iranul \u015fiit a sprijinit actualul guvern irakian \u015fi ar fi dispus s\u0103 o fac\u0103 \u015fi mai consistent dac\u0103 nu s-ar opune Occidentul \u015fi Arabia Saudit\u0103 nu ar fi preg\u0103tit\u0103 s\u0103 \u00eel anihileze. \u201eNoi putem s\u0103 conlucr\u0103m cu americanii pentru a pune cap\u0103t insurec\u0163iei \u00een Orientul Apropiat; suntem foarte influen\u0163i \u00een Irak, \u00een Siria \u015fi \u00een numeroase alte state\u201c, a declarat Agen\u0163iei Reuters un demnitar iranian. Calificarea ca situa\u0163ie paradoxal\u0103 \u00een care intr\u0103, conjunctural, rela\u0163iile Washingtonului cu Teheranul nu este gratuit\u0103. \u00cenl\u0103tur\u00e2ndu-l \u00een 2003 pe Saddam Hussein, americanii au favorizat Teheranul elimin\u00e2nd din regiune adversarul cel mai de temut al Iranului. Amintirea r\u0103zboiului de opt ani dus de Saddam Hussein \u00een anii \u201980 \u00eempotriva Iranului nu este \u015ftears\u0103. Atunci, liderul Partidului baasist sunit a fost sus\u0163inut de cea mai mare parte a ceea ce se nume\u015fte azi \u201ecomunitatea interna\u0163ional\u0103\u201c pentru simplul motiv c\u0103 lupta \u00eempotriva Republicii islamice abia n\u0103scute prin \u201erevolu\u0163ia verde\u201c a \u015fii\u0163ilor din Iran. Cum situa\u0163ia din Irak s-a complicat puternic, mini\u015ftrii de externe ai statelor membre ale Ligii Arabe s-au reunit de urgen\u0163\u0103 la Viena. Solu\u0163iile lor sunt acceptabile, nu \u015fi suficiente. Este greu de g\u0103sit o linie comun\u0103 de ac\u0163iune \u00een aceast\u0103 organiza\u0163ie \u00eentruc\u00e2t arabii sunt diviza\u0163i, au interese politice \u015fi economice diferite \u015fi nici religia nu-i adun\u0103 \u00eentr-un front comun. Mirosul de praf de pu\u015fc\u0103 st\u0103ruie \u00een aer. Statele Unite au trimis \u00een Irak 275 de solda\u0163i pentru a \u00eent\u0103ri protec\u0163ia cet\u0103\u0163enilor americani \u015fi a Ambasadei de la Bagdad.<br \/>\n<strong>Sunt posibile noi alian\u0163e<\/strong><br \/>\nA\u015fezat p\u00e2n\u0103 mai ieri de Washington pe \u201eaxa r\u0103ului\u201c, pentru programul militar nuclear \u015fi ostilitatea declarat\u0103 fa\u0163\u0103 de statul evreu, Teheranul intr\u0103 fortuit \u00een calculele unei noi strategii de lupt\u0103 \u00eempotriva fundamentalismului islamic. De aici \u015fi specula\u0163iile pentru posibile noi alian\u0163e \u00een Orientul Mijlociu. Este avansat\u0103 necesitatea unei alian\u0163e \u00eentre Iran \u015fi Occident care nu doar c\u0103 ar bara mar\u015ful djihadului fundamentalist, ci \u015fi ar crea alternativa contracar\u0103rii influen\u0163ei Rusiei \u00een regiune. Iranul poate s\u0103 joace un alt rol, diferit de cel de adversar \u00een care s-a pozi\u0163ionat dup\u0103 \u201erevolu\u0163ia verde islamic\u0103\u201c. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 fie pus\u0103 sub control politica sa nuclear\u0103, iar pentru aceasta negocierile de la Viena de p\u00e2n\u0103 acum \u00een format 5+1 (Statele Unite, Fran\u0163a, Germania, Marea Britanie, Rusia \u015fi Iranul), finalizate cu un acord interimar, s-au dovedit promi\u0163\u0103toare. Bine informata publica\u0163ie Wall Street Journal a dat ca posibil\u0103 semnarea unui acord definitiv la 20 iulie care s\u0103 reglementeze ferm programul nuclear al Iranului.<br \/>\n\u015ei a mai dezv\u0103luit c\u0103 \u00eentre iranieni \u015fi americani au avut loc discu\u0163ii informale secrete pe aceast\u0103 tem\u0103. Semnarea acestui acord, dup\u0103 unii, ar contribui la o re-apropiere a Iranului de Occident. De aici \u015fi avansarea ideii unei posibile refaceri a sistemului de alian\u0163e \u00een Orientul Apropiat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mai complicat\u0103 dec\u00e2t multe dintre revoltele sau revolu\u0163iile din \u201eprim\u0103vara arab\u0103\u201c pare s\u0103 devin\u0103 noua criz\u0103 din Irak. Maniera \u00een care i s-a pus cap\u0103t r\u0103zboiului de acum un deceniu dus \u00eempotriva lui Saddam Hussein nu a l\u0103sat nici un dubiu \u00een privin\u0163a compromiterii \u015fanselor pacific\u0103rii acestui stat tribal, \u0163inut \u00een fr\u00e2u prin mijloace dictatoriale,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/criza-irakiana\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Criza irakian\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[11573,11574,2980],"class_list":["post-19759","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza-irakiana","tag-ofensiva-fundamentalistilor","tag-orientul-apropiat"],"views":1323,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19759","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19759"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19759\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}