{"id":19754,"date":"2014-06-26T10:51:39","date_gmt":"2014-06-26T08:51:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19754"},"modified":"2015-01-15T14:43:44","modified_gmt":"2015-01-15T12:43:44","slug":"un-tezaur-al-romaniei-cultura-vie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-tezaur-al-romaniei-cultura-vie\/","title":{"rendered":"Un tezaur al Rom\u00e2niei:  cultura vie"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Am abordat de mai multe ori, \u00een Cultura, problemele cu care se confrunt\u0103 patrimoniul cultural rom\u00e2nesc, de la absen\u0163a unei strategii na\u0163ionale menit\u0103 s\u0103 \u00eel pun\u0103 \u00een valoare (transform\u00e2ndu-l \u00een atrac\u0163ii turistice) \u015fi p\u00e2n\u0103 la condamnabilul dezinteres al autorit\u0103\u0163ilor locale.<\/strong><\/em><br \/>\nNu mai bun\u0103 este, din p\u0103cate, situa\u0163ia patrimoniului cultural imaterial al Rom\u00e2niei, de la scriitori \u015fi c\u0103r\u0163i \u015fi p\u00e2n\u0103 la festivaluri. De\u015fi avem scriitori de valoare universal\u0103, care scriu c\u0103r\u0163i ce se bucur\u0103 de un meritat succes, literatura rom\u00e2n\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 pu\u0163in cunoscut\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi \u2013 fapt poate \u015fi mai grav \u2013 din ce \u00een ce mai pu\u0163in citit\u0103 acas\u0103. Cu toate c\u0103 exist\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 festivaluri \u015fi manifest\u0103ri culturale de nivel mondial, nimeni nu pare a fi con\u015ftient c\u0103 acestea trebuie sus\u0163inute unanim, de c\u0103tre to\u0163i cei interesa\u0163i, asigur\u00e2ndu-li-se o baz\u0103 material\u0103, logistic\u0103 \u015fi de comunicare \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 le garanteze continuitatea.<br \/>\nPentru c\u0103, de fapt, secretul marilor culturi este continuitatea. Continuitatea celebr\u0103rii mo\u015ftenirii materiale r\u0103mase de la str\u0103mo\u015fi, dar \u015fi continuitatea manifest\u0103rilor \u015fi a institu\u0163iilor vii, cele care r\u0103spund, \u00een realitate, a\u015ftept\u0103rilor \u015fi necesit\u0103\u0163ilor omului contemporan. Iar continuitate nu \u00eenseamn\u0103 o permanent\u0103 goan\u0103 a organizatorilor dup\u0103 sponsori \u015fi fonduri, ci un sprijin constant din partea autorit\u0103\u0163ilor, pe baza unei strategii clare, care s\u0103 recunoasc\u0103 acestor evenimente \u015fi manifest\u0103ri un statut prioritar. Exemplul pe care l-am mai dat aici, al Festivalului \u201eGeorge Enescu\u201c, este elocvent \u00een acest sens.<br \/>\nDar Festivalul \u201eGeorge Enescu\u201c nu este singura manifestare de acest gen. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 \u015fi alte evenimente \u015fi institu\u0163ii de interes european \u015fi mondial care, de\u015fi se bucur\u0103 de o binemeritat\u0103 reputa\u0163ie, ar trebui mai bine promovate \u2013 inclusiv pe canalele publicit\u0103\u0163ii turistice \u2013 \u015fi mai ales finan\u0163ate, spre a putea rivaliza \u015fi la nivel de reprezentare cu cele mai bune festivaluri de gen din lume.<br \/>\nUn prim exemplu este Festivalul Interna\u0163ional de Teatru de la Sibiu, ajuns la cea de-a 21-a edi\u0163ie. Unul dintre cele mai bune 3-4 festivaluri de teatru din lume, care a dep\u0103\u015fit \u00een scurta sa existen\u0163\u0103 alte manifest\u0103ri similare de prestigiu (\u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc aici la celebrul BITEF, organizat de circa cinci decenii la Belgrad), Festivalul Interna\u0163ional de Teatru de la Sibiu a pus, de fapt, frumoasa urbe transilvan\u0103 pe harta cultural\u0103 a lumii. Acestui festival i se datoreaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd succesul candidaturii Sibiului la statutul de Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 \u00een 2007, c\u0103ci \u00eempreun\u0103 cu Muzeul Brukenthal a reprezentat un atu puternic \u00een favoarea europenit\u0103\u0163ii culturale a ora\u015fului. Fac ap\u0103sat aceast\u0103 precizare, pentru c\u0103 exist\u0103 un edil local cu aspira\u0163ii mult mai mari care \u00eencearc\u0103 s\u0103 induc\u0103 opiniei publice impresia c\u0103 are vreun merit \u00een afirmarea european\u0103 a Sibiului, tot a\u015fa cum se \u00eemp\u0103uneaz\u0103 cu merite de Lorenzo di Medici doar pentru c\u0103 a restaurat, cu fonduri de la buget, ceea ce str\u0103mo\u015fii s\u0103i sa\u015fi construiser\u0103 cu secole \u00een urm\u0103&#8230;<br \/>\nA\u015fadar, Festivalul Interna\u0163ional de Teatru de la Sibiu a \u00eenceput ca un experiment \u00een care entuziasmul \u015fi valoarea artistic\u0103 a colectivului teatral local au \u0163inut loc de experien\u0163\u0103 \u015fi resurse. Actualul director, actorul Constantin Chiriac (cunoscut pentru mai multe roluri de anvergur\u0103, \u00eentre altele \u015fi \u00een pelicula clasic\u0103 Morome\u0163ii a regizorului Stere Gulea), s-a zb\u0103tut an de an, nu cu dificult\u0103\u0163ile de a selecta spectacole \u015fi invita\u0163i, nici cu cea de a convinge mari ansambluri s\u0103 vin\u0103 s\u0103 joace pe scenele festivalului. Ci cu adev\u0103rate mizerii, \u00eencep\u00e2nd cu eterna \u00eentrebare: de unde facem rost de bani? Chiar dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile centrale \u015fi locale au mai dat, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, bani pentru ca FITS s\u0103 poat\u0103 fi organizat, c\u00e2teodat\u0103 chiar sume consistente, festivalul nu a fost nici p\u00e2n\u0103 acum declarat manifestare de interes cultural strategic. Pentru simplul fapt c\u0103 o asemenea strategie, solicitat\u0103 de peste un deceniu, nu exist\u0103 nici azi, nici la nivelul Ministerului Culturii, nici la cel al Administra\u0163iei Fondului Cultural Na\u0163ional.<br \/>\nLa fel, Transilvania International Film Festival de la Cluj-Napoca. Sau TIFF, a\u015fa cum este cunoscut de toat\u0103 lumea, ajuns \u015fi el la a 13-a edi\u0163ie. Unul dintre cele mai bune, dac\u0103 nu cumva cel mai bun festival european de film t\u00e2n\u0103r \u015fi inovator, \u00een care exist\u0103 deja o adev\u0103rat\u0103 tradi\u0163ie a proiect\u0103rii de filme experimentale, neconven\u0163ionale \u015fi a unor evenimente colaterale menite a impulsiona inova\u0163ia cinematografic\u0103. De asemenea, un neobosit promotor al ideii de cinematografie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi, totodat\u0103, al imperativului men\u0163inerii \u015fi dezvolt\u0103rii re\u0163elei na\u0163ionale de cinematografe, al culturii cinematografice \u00een \u00eentregul s\u0103u. Nici TIFF nu a fost considerat demn ca, al\u0103turi de Festivalul \u201eGeorge Enescu\u201c \u015fi de Festivalul Interna\u0163ional de Teatru de la Sibiu, s\u0103-i impulsioneze pe administratorii Ministerului Culturii s\u0103 elaboreze acea strategie cultural\u0103 na\u0163ional\u0103 care s\u0103 \u00eendrepte resurse spre cele mai importante institu\u0163ii de patrimoniu imaterial, spre cultura vie.<br \/>\nAm folosit de c\u00e2teva ori vocabula \u201ena\u0163ional\u201c \u015fi m\u0103 gr\u0103besc s\u0103 resping suspiciunile de na\u0163ionalism. Nu doar c\u0103 normele europene au stipulat clar \u015fi neechivoc faptul c\u0103 politicile \u00een materie de cultur\u0103 sunt de resortul statelor na\u0163ionale, certific\u00e2nd astfel caracterul na\u0163ional al culturilor care alc\u0103tuiesc \u0163es\u0103tura Europei. Cultura rom\u00e2n\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, este o cultur\u0103 european\u0103 \u015fi sus\u0163inerea ei \u00eenseamn\u0103, implicit, sus\u0163inerea \u015fi cultivarea spiritului european.<br \/>\nSprijinirea prioritar\u0103 a culturii vii \u2013 cartea \u015fi tip\u0103riturile, artele plastice, teatrul \u015fi filmul, dansul \u015fi artele neconven\u0163ionale \u2013 nu e un moft. Creativitatea artistic\u0103 a unui popor nu se m\u0103soar\u0103 \u00een amploarea \u015fi calitatea restaur\u0103rii patrimoniului material, chiar dac\u0103 aceasta din urm\u0103 depune m\u0103rturie despre gradul de civiliza\u0163ie al poporului respectiv. Noi trebuie, \u00eens\u0103, s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i c\u0103, din cauza vicisitudinilor istorice, am mo\u015ftenit un patrimoniu arheologic \u015fi arhitectural modest \u00een raport cu cele ale \u0163\u0103rilor din Occident, c\u0103 timp de aproape dou\u0103 secole nu am f\u0103cut mare lucru pentru a-l restaura \u015fi pentru a-l pune \u00een valoare, iar acum pia\u0163a turismului cultural este concuren\u0163ial\u0103 p\u00e2n\u0103 la extrem. Sunt \u015fanse mici ca Histria s\u0103 concureze vreodat\u0103 cu Acropolele de la Atena sau ca micul castel de la Hunedoara s\u0103 \u201eia fa\u0163a\u201c marilor castele italiene, spaniole sau germane.<br \/>\n\u00cen schimb, creativitatea rom\u00e2neasc\u0103 se manifest\u0103 \u00een cultura vie, cea care se produce acum \u015fi care poate atrage un alt tip de turism cultural dec\u00e2t cel bazat pe antichit\u0103\u0163i. Imaginea Rom\u00e2niei, despre care tot vorbim de-at\u00e2ta amar de vreme, s-ar putea schimba decisiv dac\u0103, printr-o strategie \u00een\u0163eleapt\u0103, care s\u0103 valorizeze manifest\u0103rile de genul celor amintite anterior, Rom\u00e2nia ar deveni o destina\u0163ie cultural\u0103 proasp\u0103t\u0103, care s\u0103 \u00eei atrag\u0103 pe cei tineri \u015fi pe oamenii cu un oarecare nivel de cultur\u0103.<br \/>\nO investi\u0163ie \u00een cultura vie nici n-ar fi, de fapt, at\u00e2t de costisitoare. Pe urmele Fran\u0163ei \u2013 care a \u015focat, nu de mult, Europa, dezv\u0103luind c\u0103 aproape 20% din PIB-ul s\u0103u uria\u015f provine din cultur\u0103 \u2013, s-a f\u0103cut \u015fi la noi o cercetare. Care a dezv\u0103luit c\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 prime\u015fte doar 0,20% din PIB (de aproape 10 ani \u00eencoace), cultura aduce circa 5% din PIB. O investi\u0163ie minim\u0103, care s\u0103 dubleze m\u0103car procentul ru\u015finos acordat \u00een buget culturii \u2013 de c\u00e2teva ori mai mic dec\u00e2t cel din \u0163\u0103ri ca Nigeria sau Uzbekistan \u2013, ar putea aduce \u015fi o cre\u015ftere substan\u0163ial\u0103 a procentului din PIB produs de cultur\u0103.<br \/>\nSunt \u015fi alte ra\u0163iuni dec\u00e2t cele economice care ar trebui s\u0103 ne determine s\u0103 su\u0163inem crea\u0163ia \u015fi cultura vie, inclusiv manifest\u0103ri care, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 relevan\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103, sunt importante pentru cultura rom\u00e2n\u0103. Poten\u0163ialul educa\u0163ional al culturii este \u00een continuare ridicat, mai ales de c\u00e2nd mass-media a ales calea dezangaj\u0103rii culturale, promov\u00e2nd divertismentul ieftin \u015fi manelizarea ca stil. Tinerii au nevoie de educa\u0163ie, de modele, de oameni al c\u0103ror succes \u015fi recunoa\u015ftere public\u0103 s\u0103 le transmit\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u015fi alte c\u0103i \u00een via\u0163\u0103 dec\u00e2t cel de femeie \u00eentre\u0163inut\u0103 sau de fotbalist mediocru.<br \/>\nDator\u0103m aceast\u0103 lec\u0163ie at\u00e2t copiilor pe care \u00eei aducem pe lume, c\u00e2t \u015fi Europei \u00een care am intrat \u015fi care are realmente nevoie de diversitate \u015fi de afirmarea identit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale care, \u00eempreun\u0103, alc\u0103tuiesc spa\u0163iul de civiliza\u0163ie al B\u0103tr\u00e2nului Continent. Afirmarea Rom\u00e2niei nu se poate face numai prin succesul unor programe de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 sau prin rezisten\u0163a \u00een fa\u0163a v\u00e2nturilor reci care bat dinspre Est, ci \u015fi prin crea\u0163ie, cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am abordat de mai multe ori, \u00een Cultura, problemele cu care se confrunt\u0103 patrimoniul cultural rom\u00e2nesc, de la absen\u0163a unei strategii na\u0163ionale menit\u0103 s\u0103 \u00eel pun\u0103 \u00een valoare (transform\u00e2ndu-l \u00een atrac\u0163ii turistice) \u015fi p\u00e2n\u0103 la condamnabilul dezinteres al autorit\u0103\u0163ilor locale. Nu mai bun\u0103 este, din p\u0103cate, situa\u0163ia patrimoniului cultural imaterial al Rom\u00e2niei, de la scriitori&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-tezaur-al-romaniei-cultura-vie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un tezaur al Rom\u00e2niei:  cultura vie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,11570,11568,11569],"class_list":["post-19754","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-festivalul-international-de-teatru-sibiu","tag-patrimoniu-cultura-vie","tag-patrimoniu-cultural-imaterial"],"views":2044,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19754","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19754"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19754\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19754"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19754"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19754"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}