{"id":19730,"date":"2014-06-19T12:00:17","date_gmt":"2014-06-19T10:00:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19730"},"modified":"2014-06-19T12:00:17","modified_gmt":"2014-06-19T10:00:17","slug":"in-intimitatea-secolului-al-xx-lea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-intimitatea-secolului-al-xx-lea\/","title":{"rendered":"\u00cen intimitatea secolului al XX-lea"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Natalia Manoilescu-Dinu, <em>M\u0103rturia unei vie\u0163i. Memorii,<\/em> Editura Spandugino, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Trecutul are mereu \u015fansa de a captiva, de a atrage prin oferta de via\u0163\u0103 pe care ne-o face. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een societ\u0103\u0163ile \u00eenchise, de tip concentra\u0163ionar, epocile anterioare (\u015fi adverse) regimului la putere sunt scrise \u00een cheie ideologic\u0103, cu cerneluri mistificatoare \u015fi veninuri capabile s\u0103 otr\u0103veasc\u0103 min\u0163ile neatente sau ne\u015ftiutoare. Recuperarea memoriei, a secven\u0163elor de istorie cenzurat\u0103 sau deformat\u0103 a constituit unul dintre principalele impulsuri editoriale postdecembriste. Ea s-a \u00eenso\u0163it de o nest\u0103vilit\u0103 foame de modele umane, de trasee existen\u0163iale verticale, menite s\u0103 reechilibreze peisajul unei umanit\u0103\u0163i cenu\u015fii din punct de vedere moral \u015fi pu\u0163in dospite la c\u0103ldura intelectului. Rafturile memorialisticii rom\u00e2ne\u015fti s-au aglomerat, \u00een ultimele decenii, cu paginile scrise, decup\u00e2ndu-se figurile reprezentan\u0163ilor elitelor politice \u015fi culturale interbelice, \u0163esute adesea din firul \u00eens\u00e2ngerat al anilor de recluziune.<br \/>\nDin tu\u015fe delicate, gr\u0103bite, \u00eengro\u015fate sau obsesive a fost creat\u0103 fizionomia unui timp, d\u00e2ndu-ne posibilitatea s\u0103 tr\u0103im \u201eprin procur\u0103\u201d epoci care nu ne-au apar\u0163inut sau pe care le-am str\u0103b\u0103tut pe f\u0103ga\u015fe diferite. Statutul de martor al unor vremuri disp\u0103rute pare a pune \u00eentre paranteze problema scriiturii acestor volume (de\u015fi majoritatea sunt seduc\u0103toare \u015fi sub aspect stilistic), miz\u00e2nd pe dimensiunea sincerit\u0103\u0163ii dezv\u0103luirilor, a autenticit\u0103\u0163ii nota\u0163iilor. C\u0103l\u0103torind al\u0103turi de semnatarii memoriilor, p\u0103trundem \u00een intimitatea secolului al XX-lea, dup\u0103 cum Ioana P\u00e2rvulescu a ridicat cortina peste scena veacului al XIX-lea, chem\u00e2nd la ramp\u0103 literatura subiectiv\u0103 a epocii (memorii, jurnale, coresponden\u0163\u0103) \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-ni-i, \u00een tonuri pastelate sau \u00een culori puternice, pe ei, pe ele \u015fi pe copiii lor.<br \/>\nM\u0103rturia unei vie\u0163i<br \/>\nLa o viitoare edi\u0163ie a c\u0103r\u0163ii sale, Castelul, biblioteca, pu\u015fc\u0103ria. Trei v\u0103mi ale feminit\u0103\u0163ii exemplare (Humanitas, 2013), Dan C. Mih\u0103ilescu ar putea lua \u00een considerare includerea unui capitol dedicat unui personaj feminin care traverseaz\u0103, cu elegan\u0163\u0103 \u015fi demnitate, toate cele trei niveluri men\u0163ionate \u00een titlu. Natalia Manoilescu-Dinu (n\u0103scut\u0103 \u00een 1920, \u00een familia cunoscutului savant \u015fi om politic Mihail Manoilescu \u015fi a so\u0163iei sale, Elena Vellan-Manoilescu) se bucur\u0103 de o copil\u0103rie cu iriza\u0163ii aulice, p\u0103\u015find adesea \u00een castel, pentru a se juca (\u00eempreun\u0103 cu fratele ei, Alexandru) al\u0103turi de Voievodul Mihai, fiul Regelui Carol al II-lea, readus pe tronul \u0163\u0103rii cu sprijinul tat\u0103lui ei. Biblioteca este un companion nelipsit din via\u0163a acestei \u00eenzestrate doamne, una dintre foarte rarele prezen\u0163e feminine \u00een aula teologilor rom\u00e2ni, care \u015fi-a g\u0103sit refugiul, chiar \u015fi \u00een cele mai complicate momente existen\u0163iale, \u00een cercetarea lucr\u0103rilor unor autori de prim rang filosofic sau teologic. C\u00e2t despre \u00eenchisoare, chiar dac\u0103 nu i-a trecut personal pragul, a tr\u0103it-o intens dureros, v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi tat\u0103l \u00een mai multe r\u00e2nduri \u00eentemni\u0163at (\u015fi, \u00een final, mort \u00een deten\u0163ia de la Sighet) \u015fi so\u0163ul adorat \u00eencarcerat timp de c\u00e2teva luni. Castelul, biblioteca, pu\u015fc\u0103ria \u00ee\u015fi au partea lor de via\u0163\u0103 luminoas\u0103 sau \u00eennegurat\u0103 \u00een m\u0103rturiile Nataliei Manoilescu-Dinu, ap\u0103rute anul acesta \u00eentr-un elegant volum, ilustrat cu fotografii din arhiva familiei, la Editura Spandugino (dup\u0103 ce o parte dintre amintiri v\u0103zuser\u0103 lumina tiparului \u00eenc\u0103 din 2007, la Editura Rena\u015fterea). Cititorul va descoperi astfel secven\u0163e din via\u0163a privat\u0103 a unei familii de elit\u0103, prin ocheanul c\u0103rora pot fi \u00een\u0163elese gusturi, tradi\u0163ii, mentalit\u0103\u0163i, uzan\u0163e, atitudini \u015fi comportamente ale rom\u00e2nilor apar\u0163in\u00e2nd unei aristocra\u0163ii a neamului, dar mai ales a spiritului, din perioada cuprins\u0103 \u00eentre 1920 \u015fi 1950.<br \/>\nAtent\u0103 la detalii, \u00eenzestrat\u0103 cu un rafinat spirit de observa\u0163ie \u015fi cu un talent deosebit pentru descrierile capabile s\u0103 recreeze \u00een mintea cititorului contextul \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat, m\u00e2nuind condeiul deopotriv\u0103 cu umor \u015fi cu gravitate, Natalia Manoilescu-Dinu \u00ee\u015fi spune povestea ca pentru ai s\u0103i. Sinceritatea pare uneori dezarmant\u0103, autoarea dovedindu-se intransigent\u0103 cu propria persoan\u0103, analiz\u00e2ndu-\u015fi cu scrupulozitate comportamentul \u015fi scrut\u00e2ndu-\u015fi, \u00een cheie cre\u015ftin\u0103, con\u015ftiin\u0163a \u00eenc\u0103 din adolescen\u0163\u0103. R\u00e2ndurile ei ne deschid ferestre c\u0103tre v\u00e2rste (\u015fi preocup\u0103rile adiacente), oameni (apropia\u0163i sau cu care doar s-a intersectat la un moment dat), \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi locuri din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare, pe care le str\u0103bate cu bucuria unui neobosit c\u0103ut\u0103tor de frumos. De\u015fi relatarea \u00eembrac\u0103 preponderent ve\u015fm\u00e2ntul cronologic, scriitoarea simte c\u00e2teodat\u0103 nevoia s\u0103 anticipeze sau s\u0103 revin\u0103, anacroniile narative (analepsele \u015fi prolepsele) cre\u00e2nd pun\u0163i subtile \u00eentre lumea de-atunci \u015fi cea din prezentul scriiturii. Elementul de continuitate r\u0103m\u00e2n oamenii prezenta\u0163i, ale c\u0103ror destine, spectaculoase sau tragice, se arcuiesc nea\u015fteptat pentru cititor at\u00e2t \u00een paginile textului propriu-zis, c\u00e2t \u015fi \u00een epilogul redactat de Mihai Dinu, pentru a-i \u00eenso\u0163i pe protagoni\u015fti p\u00e2n\u0103 la finalul vie\u0163ii.<br \/>\nAutoarea ne face p\u0103rta\u015fii unei copil\u0103rii idilice, tr\u0103ite \u00een atmosfera de poveste a unei familii exemplare, \u00een care nu duce lips\u0103 de nimic sub toate aspectele \u2013 material, intelectual, afectiv (1920-1934). Adolescen\u0163a cu tente mondene (1934-1938) este urmat\u0103 de un furtunos \u015fi romantic episod al \u00eendr\u0103gostirii, soldat cu o nunt\u0103 \u015fi, mai ales, un voiaj post-marital ce pare desprins nu din irealitatea imediat\u0103, ci din irealitatea basmelor. Primii ani de c\u0103s\u0103torie (1939-1943), \u00een pofida momentelor tensionate pricinuite de r\u0103zboi, sunt tr\u0103i\u0163i \u00eentr-o atmosfer\u0103 relativ senin\u0103, marcat\u0103 \u015fi de bucuria apari\u0163iei celor doi copii, Anca \u015fi Mihai. Din prim\u0103vara anului 1944, situa\u0163ia \u00ee\u015fi schimb\u0103 radical cursul, \u00eencheindu-se, dup\u0103 cum noteaz\u0103 cu luciditate, \u201ezilele de alt\u0103dat\u0103, cu ritmul lor regulat \u015fi mai ales cu lipsa de griji\u201d (p. 384). Etapele existen\u0163iale sunt circumscrise \u015fi prin descrierea locurilor \u00een care a tr\u0103it sau prin care a c\u0103l\u0103torit. Casele familiei Manoilescu din Bucure\u015fti, re\u015fedin\u0163ele de la munte (la Bu\u015fteni) \u015fi de la mare (la Mangalia) devin, la r\u00e2ndul lor, fundalul prezent\u0103rii oamenilor de excep\u0163ie care le-au trecut pragul. Plimb\u0103rile cu tr\u0103sura de la Bu\u015fteni la Sinaia sau la Predeal, vizitele la castelul Alexandrinei Cantacuzino din Zamora, zilele petrecute la mo\u015fia bunicii materne de la Cioru\u015felu sau vacan\u0163ele de la Mangalia \u2013 acolo unde se intersectau cu diverse familii (Iorga, Teodoreanu, Moisil, Ag\u00e2rbiceanu \u015f.a.) apar\u0163in\u00e2nd elitelor sociale \u015fi intelectuale rom\u00e2ne\u015fti \u2013 par decupate dintr-un album de epoc\u0103, \u00een care defileaz\u0103 prin fa\u0163a ochilor no\u015ftri vestimenta\u0163ii, convorbiri, jocuri, maniere pe care nu le mai reg\u0103sim dec\u00e2t \u00een c\u0103r\u0163i.<br \/>\nCorabia marii iubiri<br \/>\n\u00cendr\u0103gostit\u0103 de c\u0103l\u0103torii \u015fi dornic\u0103 s\u0103 surprind\u0103 aerul specific al fiec\u0103rui teritoriu, Natalia Manoilescu-Dinu nu pierde nici un prilej de a ne propune o evadare dintre fruntariile cunoscutului. Constantinopolul (loc al fascina\u0163iei absolute pentru feti\u0163a de 12 ani, va fi perceput dureros la maturitate, odat\u0103 cu con\u015ftientizarea dezastrului c\u0103derii capitalei ortodoxiei sub st\u0103p\u00e2nirea musulman\u0103), Budapesta, Viena, Vene\u0163ia (cu micu\u0163a insul\u0103 Torcello), Verona (cu \u201epelerinajul sentimental\u201d la presupusul morm\u00e2nt al lui Romeo \u015fi al Julietei), Polonia (unde \u00ee\u015fi \u00eenso\u0163e\u015fte tat\u0103l cu prilejul Congresului Inginerilor Rom\u00e2ni) \u2013 reprezint\u0103 c\u00e2teva dintre spa\u0163iile descoperite, \u00een adolescen\u0163\u0103, al\u0103turi de p\u0103rin\u0163i. La acestea se adaug\u0103 fabulosul voiaj de nunt\u0103 (prin mai multe ora\u015fe din Germania, Sco\u0163ia \u015fi cu vaporul p\u00e2n\u0103 la Capul Nord), \u00eenlesnit de v\u00e2nzarea unuia dintre cele dou\u0103 automobile de\u0163inute, la vremea respectiv\u0103, de familia Manoilescu.<br \/>\nDragostea pentru c\u0103l\u0103torii este alimentat\u0103 de reala pasiune pentru art\u0103, sub toate \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rile ei. \u00cen acest sens, partea a doua a memoriilor, intitulat\u0103 Monumente, muzee, priveli\u015fti franceze, ne familiarizeaz\u0103 cu un privitor \u00eenzestrat cu vaste cuno\u015ftin\u0163e de istoria artei, capabil s\u0103 propun\u0103 modalit\u0103\u0163i inedite pentru \u00een\u0163elegerea particularit\u0103\u0163ilor anumitor curente sau arti\u015fti. C\u0103l\u0103torind al\u0103turi de autoare prin muzeele pariziene, prin palatele \u015fi castelele din proximitatea capitalei franceze, r\u0103t\u0103cind prin or\u0103\u015felele istorice (Chartres, Senlis, Verneuil sau Dreux) sau prin sta\u0163iunile de pe Coasta de Azur, chipurile schimb\u0103toare ale istoriei \u015fi volutele artei sunt luminate de farmecul naturii, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat mereu cu nedisimulat\u0103 voluptate.<br \/>\nDin epilog, afl\u0103m c\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a vie\u0163ii autoarea memoriilor a avut bucuria s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103, singur\u0103 sau \u00een compania so\u0163ului, \u00een diverse \u0163\u0103ri din Europa (Fran\u0163a, Germania, Elve\u0163ia) \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 \u00een America, pentru a-\u015fi revedea fiica \u015fi nepoatele, prilej, printre altele, pentru a vizita (de \u015fapte ori!) Muzeul Metropolitan din New York.<br \/>\nC\u0103l\u0103toria Nataliei Manoilescu-Dinu prin via\u0163\u0103 a atins numeroase insule de frumuse\u0163e, naratoarea prezent\u00e2nd cu sinceritate \u015fi c\u0103r\u0103rile mai abrupte ale acestora. \u00cen spa\u0163iul teologiei (c\u0103ci a urmat cursurile facult\u0103\u0163ii de profil \u00eentre 1945 \u015fi 1949) a resim\u0163it mereu distan\u0163a nejustificat\u0103 \u015fi d\u0103un\u0103toare dintre voca\u0163ia intelectual\u0103 \u015fi cea religioas\u0103. Tr\u0103itoare \u00een duh, \u00eenzestrat\u0103 cu darul lacrimilor \u00een timpul rug\u0103ciunii, problematiz\u00e2nd pe cont propriu credin\u0163a de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, nu s-a sfiit s\u0103 contureze din tu\u015fe realiste portretele profesorilor s\u0103i sau s\u0103-\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 triste\u0163ea de a nu fi \u00eent\u00e2lnit un autentic director de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00een persoana duhovnicilor pe care i-a avut.<br \/>\nUn lucru r\u0103m\u00e2ne ne\u015ftirbit de-a lungul tuturor \u00eencerc\u0103rilor \u015fi dificult\u0103\u0163ilor acestui periplu, conferind stabilitate \u015fi o permanent\u0103 emo\u0163ie revigorant\u0103 personajului-narator: dragostea pentru partenerul de via\u0163\u0103. Frumuse\u0163ea scenei s\u0103rutului din fa\u0163a altarului bisericii Alb\u0103 Post\u0103vari, din povestea de dragoste dintre Cornelia \u015fi Dinu Pillat, nu este egalat\u0103 dec\u00e2t de romantica purtare \u00een bra\u0163e a Nataliei de c\u0103tre Valeriu Dinu prin s\u0103lile vene\u0163ianului Palat al Dogilor. Din acel moment, \u00eendr\u0103gosti\u0163ii nu au mai p\u0103r\u0103sit corabia marii iubiri (dup\u0103 cum inspirat a numit-o Valeriu), navig\u00e2nd pe puntea ei prin apele \u00eenvolburate sau limpezi ale timpului ce li s-a dat. \u00cen acest sens, toate fa\u0163etele volumului de fa\u0163\u0103 (Bildungsroman, carte de memorii, jurnal al unui teolog sau al unui istoric de art\u0103) se topesc \u00een textura unui r\u0103v\u0103\u015fitor roman de dragoste, capabil s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 invidii sau nostalgii. Condimentate cu acest miraculos ingredient, numeroasele pagini ale volumului de fa\u0163\u0103 (peste 600, f\u0103r\u0103 epilog) se citesc u\u015for, cu fluiditatea pe care le-o confer\u0103 o scriitur\u0103 clar\u0103, izvor\u00e2t\u0103 dintr-o minte bine mobilat\u0103 \u015fi o inim\u0103 deschis\u0103 c\u0103tre bucuria \u00eent\u00e2lnirii cu Dumnezeu \u015fi cu semenii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Natalia Manoilescu-Dinu, M\u0103rturia unei vie\u0163i. Memorii, Editura Spandugino, 2014 &nbsp; Trecutul are mereu \u015fansa de a captiva, de a atrage prin oferta de via\u0163\u0103 pe care ne-o face. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een societ\u0103\u0163ile \u00eenchise, de tip concentra\u0163ionar, epocile anterioare (\u015fi adverse) regimului la putere sunt scrise \u00een cheie ideologic\u0103, cu cerneluri mistificatoare&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-intimitatea-secolului-al-xx-lea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen intimitatea secolului al XX-lea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[11548,11547],"class_list":["post-19730","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-marturia-unei-vieti-memorii","tag-natalia-manoilescu-dinu"],"views":1414,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19730","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19730"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19730\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}