Pentru Ion Talo\u015f (n\u0103scut la 22 iunie 1934 \u00een Prod\u0103ne\u015fti, jude\u0163ul S\u0103laj) examinarea unor v\u00e2rfuri ale crea\u0163iei orale rom\u00e2ne\u015fti a fost de regul\u0103 monografic\u0103 \u015fi comparat\u0103, a\u015fa cum sunt Me\u015fterul Manole. Contribu\u0163ie la studiul unei teme de folclor comparat (I, 1973, II, 1997), Cununia fra\u0163ilor \u015fi Nunta Soarelui. Incestul z\u0103d\u0103rnicit \u00een folclorul rom\u00e2nesc \u015fi universal (2004) \u015fi cea mai recent\u0103 lucrare de aceast\u0103 factur\u0103, Omul \u015fi Leul. Studiu de antropologie cultural\u0103 (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2013, 646 p.). Aceasta din urm\u0103 a fost anun\u0163at\u0103 de articolele sale Der sieg \u00fcber den L\u00f6wen. Ein Motiv rum\u00e4nischer Colinden, din Fabula (G\u00f6ttingen, 1988) L\u00f6we, din Enzuklop\u00e4die des M\u00e4rchen (Berlin, New York, 1996) \u015fi de conferin\u0163a pe care a \u0163inut-o la Academia Rom\u00e2n\u0103 la 22 mai 2004, tip\u0103rit\u0103 sub titlul Lupta voinicului cu Leul. Studiu de antropologie cultural\u0103 (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2007). Articolele \u015fi conferin\u0163a au fost doar o deschidere a temei, iar lucrarea de acum dep\u0103\u015fe\u015fte toate a\u015ftept\u0103rile, at\u00e2t prin amploarea studiului (274 p.), c\u00e2t \u015fi prin num\u0103rul mare de variante ale colindei (427). \u015ei mai este ceva esen\u0163ial: cartea de acum nu se nume\u015fte, restrictiv, Lupta Voinicului cu Leul, ca \u00een conferin\u0163a amintit\u0103, ci extinde cercetarea la rela\u0163ia omului cu Leul, l\u0103rgind astfel mult orizontul cercet\u0103rii.
\n\u00cen amplul studiu care precede corpusul de texte expune universul culturii leului, al leului ca factor de cultur\u0103 pe baza unei mari diversit\u0103\u0163i de surse cercetate, c\u0103utate \u00een arheologie, \u00een istoria veche, \u00een scrieri sfinte, \u00een apocrife, \u00een legende hagiografice, \u00een zoologia leului, \u00een Antichitate \u015fi \u00een Evul Mediu, \u00een literatura scris\u0103, \u00een iconografia din Ur, Assur, Babilonia, la per\u015fi, egipteni (sfinc\u015fii-fenomen specific egiptean, ca acela din Giza, care-l reprezint\u0103 pe regele Chefren cu corp de leu), la fenicieni, huri\u0163i, cananieni, greci. Continu\u0103 cu poarta leilor din Micene, cu leii pe pl\u0103cu\u0163e de aur (Homer), cu leul \u00een locuri publice \u015fi \u00een sanctuare, cu leii de f\u00e2nt\u00e2n\u0103, cu statui grece\u015fti de lei, cu leul la re\u015fedin\u0163a din Olympia a lui Zeus, cu leul cu func\u0163ie magico-ritual\u0103, cu leul-demon, cu leul-p\u0103zitor de morminte, cu leii de pe ceramica pictat\u0103, leul \u00een arhitectur\u0103, \u00een riturile funerare, Hercule \u015fi uciderea leului din Nemeea, leul etrusc, leul la sci\u0163i, daco-ge\u0163i, leii funerari din Dacia Roman\u0103, fenomenul leului \u00een Peninsula Italiei, \u00een Galoromania, \u00een Peninsula Iberic\u0103. Continu\u0103 cu leii de pe sigilii \u015fi gemele, cu monedele cu lei, cu leii de pe sarcofage, de pe mozaicuri, de pe picturi murale, diptice, cu leii \u00een c\u0103r\u0163ile de t\u0103lm\u0103cire a viselor, cu leii de pe covoarele de la Mus\u00e9e de Cluny, cu imaginile domnitorilor prezenta\u0163i ca lei, cu leul \u00een numele unor regi (Richard Inim\u0103 de Leu \u015f.a.), cu leul \u00een proximitatea unor zei\u0163e, ca Cibele, Dea Syria, Artemis, Hera, Ortheia, Potnia Theron, Athena, a unor zei, precum zeii Mithra.
\nCorpusul de texte (427 variante) \u015fi impresionanta bibliografie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103 (764 pozi\u0163ii), examinate riguros, nuan\u0163at, l-au condus pe autor la concluzia c\u0103 cele patru tipuri ale colindei \u00een cauz\u0103 \u201e\u00ee\u015fi au r\u0103d\u0103cinile \u00eentr-o singur\u0103 arie, care nu poate fi alta dec\u00e2t cea din sud-vestul Ardealului, \u015fi c\u0103, dup\u0103 cristalizarea aici a nara\u0163iunii despre voinicul care a adus leul \u00een sat, prin deplas\u0103rile popula\u0163iei spre est s-a produs o diferen\u0163iere \u00een noi tipuri, care au avut apoi o evolu\u0163ie aproape independent\u0103\u201c. Se bazeaz\u0103, \u00een fixarea genezei colindei \u00een spa\u0163iul amintit, pe urm\u0103torii factori: \u201efrecven\u0163a foarte ridicat\u0103 \u015fi diversitatea tipologic\u0103 excep\u0163ional\u0103 a colindei \u00een aceast\u0103 zon\u0103 \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, elementele genetice comune tipurilor\u201c. Examenului critic asupra genezei \u00eei sunt al\u0103turate considera\u0163iile despre valoarea estetic\u0103 \u015fi moral\u0103 a colindului, el excel\u00e2nd prin construirea absolut excep\u0163ional\u0103 a acestui Hercule rom\u00e2n, prin calitatea acestuia de a nu ataca leul adormit, ceea ce dovede\u015fte \u201eb\u0103rb\u0103\u0163ie \u015fi noble\u0163e sufleteasc\u0103 excep\u0163ional\u0103, calitate care nu poate lipsi din psihicul unui adev\u0103rat erou\u201c, prin faptul c\u0103 provoac\u0103 leul la lupt\u0103 \u201e\u00een cel mai pur spirit olimpic\u201c, c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 utilizeze armele \u015fi alege lupta fizic\u0103. Alte momente ale ac\u0163iunii colindului \u00eei sporesc valoarea estetic\u0103, \u00eentre ele scena \u00eentoarcerii \u00een sat a junelui cu Leul. Mai peste tot autorul face trimiteri comparative la basm, la Miori\u0163a, la epica medieval\u0103, la mitologie, la mitul Hercules, la roman\u0163a spaniol\u0103 Lanzarote y el ciervo de pie blanco, la literatura arturic\u0103 a cavalerilor mesei rotunde: Lai de Tyolet, scena evocat\u0103 mai sus amintind, scrie autorul, de \u201eAndroclus \u015fi colegul lui de grot\u0103, trec\u00e2nd pe str\u0103zile Romei, \u00een admira\u0163ia oamenilor\u201c, \u00een fine de \u201e\u00eentoarcerea glorioas\u0103 a lui Ghilgame\u015f \u015fi Enkidu dup\u0103 victoria asupra lui Humbaba, temutul st\u0103p\u00e2n al p\u0103durii de cedri, sau a \u00abtaurului ceresc\u00bb\u201c. Contribuie la valoarea de excep\u0163ie a colindei \u201enota ei b\u0103rb\u0103teasc\u0103, eroic\u0103, \u0163inuta etic\u0103 a protagonistului, tonul optimist, ca \u015fi peisajul, pe alocuri paradisiac, pe care \u00eel sugereaz\u0103\u201c. Pe \u0163inuta etic\u0103 a protagonistului, pe vitejia acestuia \u015fi-au pus amprenta, crede Ion Talo\u015f, epoca roman\u0103, Virtus Romana, Colinda Leului \u201efiind exemplul cel mai conving\u0103tor al mo\u015ftenirii latine \u00een folclorul rom\u00e2nesc; ea poate constitui un argument de net\u0103g\u0103duit al continuit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n \u00een Dacia, izvoarelor arheologice \u015fi istorice ad\u0103ug\u00e2ndu-li-se acum glasul oralit\u0103\u0163ii\u201c.
\nSuple\u0163ei demersului critic i se adaug\u0103, cum am mai spus, bog\u0103\u0163ia informa\u0163iei, cea interna\u0163ional\u0103 fiind dob\u00e2ndit\u0103 de autor c\u00e2nd a fost bursier al Funda\u0163iei \u201eAlexander von Humboldt\u201c, c\u00e2nd s-a specializat \u00een folclor european comparat la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg i.Br. (1967, 1971), c\u00e2nd \u00eentre 1978 \u015fi 1983 a fost lector de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din K\u00f6ln, c\u00e2nd a \u0163inut cursuri de literaturi populare romanice la amintita universitate (1986\u20131993), unde a dob\u00e2ndit titlurile de Umhabilitient (1993), Privatdozent \u015fi apoi de profesor (1993\u20132000).
\nPropensiunea lui Ion Talo\u015f c\u0103tre cercetarea monografic\u0103 este v\u0103dit\u0103 \u015fi de alte lucr\u0103ri ale sale, cum este G\u00e2ndirea magico-religioas\u0103 la rom\u00e2ni. Dic\u0163ionar (Editura Enciclopedic\u0103, 2001).
\nAm amintit mai sus c\u0103 dou\u0103 studii ale sale despre Colinda Leului au ap\u0103rut \u00een publica\u0163ii str\u0103ine, \u00eens\u0103 preocuparea sa de a face cunoscute cercet\u0103torilor str\u0103ini valori ale spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti este mai ampl\u0103, un exemplu \u00een acest sens fiind \u015fi Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine, tradus de Anneliese \u015fi Claude Lecouteux (ELLUG, Universit\u00e9 Stendhal, Grenoble, 2002).
\nCartea are o dedica\u0163ie: \u201eIn memoriam Artur Greive\u201c. Romanist german (1936-2009), acesta este mai pu\u0163in cunoscut la noi, un portret al s\u0103u f\u0103c\u00e2ndu-l acad. Marius Sala \u00een cartea sa Portrete \u015fi evoc\u0103ri (David Press Print, Timi\u015foara, 2013, pp. 157-160).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru Ion Talo\u015f (n\u0103scut la 22 iunie 1934 \u00een Prod\u0103ne\u015fti, jude\u0163ul S\u0103laj) examinarea unor v\u00e2rfuri ale crea\u0163iei orale rom\u00e2ne\u015fti a fost de regul\u0103 monografic\u0103 \u015fi comparat\u0103, a\u015fa cum sunt Me\u015fterul Manole. Contribu\u0163ie la studiul unei teme de folclor comparat (I, 1973, II, 1997), Cununia fra\u0163ilor \u015fi Nunta Soarelui. Incestul z\u0103d\u0103rnicit \u00een folclorul rom\u00e2nesc \u015fi universal… Cite\u0219te mai mult »Ion Talo\u015f, la 80 de ani<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11222],"class_list":["post-19728","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-ion-talos"],"views":1429,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19728","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19728"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19728\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19728"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19728"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19728"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}