A devenit aproape un truism afirma\u0163ia c\u0103 tot ce iese de sub pana vr\u0103jit\u0103 a lui Iordan Datcu poart\u0103 girul seriozit\u0103\u0163ii, al disciplinei, al adev\u0103rului, al definitivului. Iar cine a avut norocul s\u0103 intre \u00een cercul nu str\u00e2mt, dar selectiv al \u201efavori\u0163ilor\u201d s-a asigurat de cea mai bun\u0103 protec\u0163ie \u00een calea uit\u0103rii \u015fi a deprecierii. Este \u015fi cazul unuia dintre cei mai importan\u0163i cercet\u0103tori ai folclorului rom\u00e2nesc din a doua jum\u0103tate a secolului trecut, al XX-lea, l-am numit pe Adrian Fochi (1920-1985), a c\u0103rui oper\u0103 a fost \u00eenso\u0163it\u0103, de-a lungul vie\u0163ii \u015fi dup\u0103 trecerea \u00een nefiin\u0163\u0103, de protec\u0163ia binevoitoare \u015fi binef\u0103c\u0103toare a domnului Iordan Datcu.
\nAcesta a fost redactor de carte la \u015fase dintre cele \u015fapte volume publicate de Fochi la Editura Minerva: George Co\u015fbuc \u015fi crea\u0163ia popular\u0103 (1971), Datini \u015fi eresuri populare de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea: r\u0103spunsurile la Chestionarele lui Nicolae Densu\u015fianu (1976), Estetica oralit\u0103\u0163ii (1980), Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice (1984) \u2013 dintre antume, plus Valori ale culturii populare rom\u00e2ne\u015fti, vol. 1 (1987) \u015fi vol. 2 (1988) \u2013 dintre postumele \u00eengrijite de Rodica Fochi, so\u0163ia reputatului folclorist, \u015fi \u00eenso\u0163ite de un succint \u201eStudiu introductiv\u201d semnat de Iordan Datcu. Al \u015faptelea, tot la Minerva, Miori\u0163a (texte poetice alese) (1980), are un alt redactor de carte. La acestea trebuie ad\u0103ugat\u0103 recuperarea aproape miraculoas\u0103 a celui de al doilea volum din Bibliografia general\u0103 a etnografiei \u015fi folclorului rom\u00e2nesc (1892-1904), edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163\u0103 de I.D., Editura Saeculum I.O., 2002, refuzat\u0103 de la publicare de un redactor prea zelos.
\nCelelalte scrieri ale lui Fochi au ap\u0103rut la Editura Academiei: Miori\u0163a. Tipologie, circula\u0163ie, genez\u0103, texte, 1964, 1.106
\npagini (!); Doine \u015fi strig\u0103turi din Ardeal, 1968; Coordonate sud-est europene ale baladei rom\u00e2ne\u015fti, 1975, la Editura pentru Literatur\u0103, Bibliografia general\u0103 a etnografiei \u015fi folclorului rom\u00e2nesc, I, 1968, la Editura Univers, Femeia lui Putiphar (K 2111), 1982, la Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, C\u00e2ntecul epic tradi\u0163ional al rom\u00e2nilor, 1985. (Lista complet\u0103 a tuturor scrierilor lui Adrian Fochi, \u00een volumul din 2014, editat de Iordan Datcu, pp. 317-364).
\nAmplul articol consacrat lui Adrian Fochi \u00een Dic\u0163ionarul etnologilor rom\u00e2ni, edi\u0163ia a III-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi mult ad\u0103ugit\u0103, 2006, s.v., \u015fapte coloane, constituie osatura \u201eIntroducerii\u201d la volumul Adrian Fochi. Receptarea critic\u0103 a operei \u015fi bibliografie, RCR Editorial, 2014, 383 p., volum \u00een care Datcu \u00eenregistreaz\u0103 cu acribia sa proverbial\u0103 (aproape) toate cronicile, recenziile, lu\u0103rile de pozi\u0163ie exprimate \u00een scris, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu c\u0103r\u0163ile \u015fi chiar cu studiile, cu articolele publicate \u00een periodice de marele folclorist.
\nNu am fost, precum C. Eretescu, un apropiat al lui Adrian Fochi, nu m-am bucurat de gestul tragerii de nasturele de la jiletc\u0103 \u00een timpul convorbirilor pe strad\u0103 sau pe holurile Institutului de Folclor, nu am \u00een biblioteca mea nici o carte cu autograful lui Adrian Fochi (cele dou\u0103 volume postume, \u00eengrijite de Rodica Fochi, le-am primit de la aceasta, cu \u00eenscrisul \u201e\u00cen amintirea autorului\u201d, iar volumul al doilea din Bibliografie, de la Iordan Datcu, \u201ecu aleasa pre\u0163uire a editorului\u201d), dar nu cred c\u0103 mi-a sc\u0103pat vreuna (Miori\u0163a. Tipologie, circula\u0163ie, genez\u0103, texte a ap\u0103rut \u00een vara lui \u201964, c\u00e2nd efectuam serviciul militar la Boto\u015fani \u015fi am rugat o fost\u0103 coleg\u0103 de facultate s\u0103 mi-o procure, fiind, dac\u0103 se poate zice a\u015fa, \u00eenceputul, \u201ec\u0103r\u0103mida\u201d de la temelia bibliotecii mele de folclor. \u015ei chiar ar merita s\u0103 ne amintim c\u0103 anul acesta se \u00eemplinesc 50 de ani de la apari\u0163ia \u015fi a altor pre\u0163ioase lucr\u0103ri de folclor: sinteza Folclorul literar rom\u00e2nesc din Istoria literaturii rom\u00e2ne, vol. I, Editura Academiei, sub redac\u0163ia lui G. C\u0103linescu, \u00een care Fochi semneaz\u0103 capitolele despre Miori\u0163a \u015fi despre legend\u0103, Balade populare rom\u00e2ne\u015fti, trei volume, de Al.I. Amzulescu \u015fi prima antologie de colinde laice, La luncile soarelui de Monica Br\u0103tulescu).
\nAdrian Fochi este, incontestabil, una dintre stelele cele mai str\u0103lucitoare ale \u201eCarului Mare\u201d al folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti de dup\u0103 R\u0103zboi, anii 1950-2000: Al.I. Amzulescu, Ovidiu B\u00eerlea, Adrian Fochi, Mihai Pop, la care ar putea fi ad\u0103uga\u0163i, cu deplin\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire, \u015fi Gheorghe Vrabie, Ovidiu Papadima, Emilia Comi\u015fel, Romulus Vulc\u0103nescu, Tiberiu Alexandru, ca s\u0103 d\u0103m doar c\u00e2teva exemple. Dar cei patru, cu toate animozit\u0103\u0163ile, ne\u00een\u0163elegerile, r\u00e2cile care le-au \u00eennegurat existen\u0163ele, au marcat decisiv o etap\u0103 important\u0103 a folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti, etapa deplinei sale maturit\u0103\u0163i \u015fi modernit\u0103\u0163i. Iar ceea ce \u00eei caracterizeaz\u0103 pe to\u0163i \u015fi cu asupra de m\u0103sur\u0103 pe Adrian Fochi este sentimentul cov\u00e2r\u015fitor al solidit\u0103\u0163ii, al durabilit\u0103\u0163ii, al des\u0103v\u00e2r\u015fitului, al definitivului, remarcat cu puterea de observa\u0163ie a etnologului \u015fi notat cu for\u0163a de expresie a scriitorului de Constantin Eretescu: \u201e\u015fAdrian Fochi\u0163 Un om cu o putere de munc\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun \u015f\u2026\u0163 \u00ce\u015fi limita produc\u0163ia zilnic\u0103 la dou\u0103 pagini. Nici un r\u00e2nd mai mult, nici un singur cuv\u00e2nt mai mult. \u015f\u2026\u0163 Dar cele dou\u0103 pagini ale zilei erau definitive\u201d.
\nAm spus c\u0103 Iordan Datcu a \u00eenregistrat cu acribia sa proverbial\u0103 aproape toate cronicile, recenziile, lu\u0103rile de pozi\u0163ie exprimate \u00een scris, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu c\u0103r\u0163ile \u015fi chiar cu studiile, cu articolele publicate \u00een periodice de marele folclorist Adrian Fochi \u2013 pentru c\u0103 lui Datcu \u015fi Rodic\u0103i Fochi le-a sc\u0103pat o cronic\u0103 a mea la un volum al lui Fochi, ap\u0103rut\u0103 \u00een revista Arge\u015f, anul IV, nr. 6 (37), iunie 1969, pe care o inserez aici.
\nDoine \u015fi strig\u0103turi din Ardeal de
\nI.U. Jarn\u00edk \u015fi A. B\u00e2rseanu
\nIstoria folcloristicii, ca \u015fi istoria literar\u0103 de altfel, se centreaz\u0103 \u00een jurul unor momente de maxim\u0103 importan\u0163\u0103, sinteze ale unor etape premerg\u0103toare, puncte de plecare pentru ceea ce va urma. Un astfel de moment l-a constituit apari\u0163ia colec\u0163iei Doine \u015fi strig\u0103turi din Ardeal de Ioan Urban Jarn\u00edk \u015fi Andrei B\u00e2rseanu. \u00cen acela\u015fi an \u2013 1885 \u2013 ap\u0103rea o alt\u0103 culegere monumental\u0103: Poezii populare rom\u00e2ne de
\nG. Dem. Teodorescu.
\nSub un anumit unghi, semnifica\u0163iile celor dou\u0103 colec\u0163ii sunt convergente, marc\u00e2nd \u00eenceputul culegerii \u015fi public\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice, sistematice, a textelor poeziei noastre populare, ambele fiind rodul muncii unor oameni care ad\u0103ugau sim\u0163\u0103m\u00e2ntului patriotic, ce-l animase pe Alecsandri \u00een alc\u0103tuirea colec\u0163iei sale, o preg\u0103tire temeinic\u0103 istoric\u0103 \u015fi filologic\u0103. Pe de alt\u0103 parte, colec\u0163ia editat\u0103 de Jarn\u00edk \u015fi B\u00e2rseanu aduce un plus prin caracterul antologic al pieselor, prin preferin\u0163a aproape exclusiv\u0103 pentru liric\u0103, prin accentul pe care \u00eel punea, din perspectiva crea\u0163iei populare, asupra unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor de dincolo \u015fi de dincoace de Carpa\u0163i.
\nToate aceste aspecte sunt subliniate \u015fi amplu documentate de Adrian Fochi, autorul recentei edi\u0163ii a Doinelor \u015fi strig\u0103turilor din Ardeal (Editura Academiei R.S.R., 1968). Primul capitol din cuprinz\u0103torul \u201eStudiu introductiv\u201d este consacrat \u201eC\u0103r\u0163ii \u015fi Oamenilor\u201d \u015fi dezbate o interesant\u0103 problem\u0103 de paternitate a operei. Este \u015ftiut c\u0103 autorii \u00eenscri\u015fi pe coperta c\u0103r\u0163ii \u015fap\u0103rute \u00een 1885\u0163 sunt dr. I.U. Jarn\u00edk \u2013 profesor la Universitatea din Praga \u015fi profesorul bra\u015fovean A. B\u00e2rseanu, dar \u00een prefa\u0163a pe care acesta din urm\u0103 o semneaz\u0103 la prima edi\u0163ie, afirm\u0103 c\u0103: \u201eMeritul de c\u0103petenie pentru adunarea poeziilor populare cuprinse \u00een colec\u0163iunea de fa\u0163\u0103 \u00eel are zelosul \u015fi eruditul canonic mitropolitan din Blaj dl. Ioan M.\u015ficu\u0163 Moldovan\u201d. Editorul stabile\u015fte, azi, cu precizie, rolul \u015fi contribu\u0163ia fiec\u0103ruia din cei trei coautori la realizarea c\u0103r\u0163ii \u00een discu\u0163ie, adun\u00e2nd \u015fi dezvolt\u00e2nd datele oferite de \u00eentinsa coresponden\u0163\u0103 dintre ace\u015ftia, de manuscrisele, notele \u015fi \u00eensemn\u0103rile lor. Dezlegarea \u201emisterului\u201d \u00eei face, se vede, pl\u0103cere cercet\u0103torului, care nu scap\u0103 am\u0103nuntele, nu evit\u0103 neclarit\u0103\u0163ile sau controversele, emite ipoteze pe care le demonstreaz\u0103 savant \u015fi conving\u0103tor. Totodat\u0103, navig\u00e2nd prin mul\u0163imea de date, note, citate, trimiteri, care ar putea face loc aridit\u0103\u0163ii, editorul g\u0103se\u015fte resurse \u015fi pentru \u00eenchegarea unor frumoase portrete morale ale celor trei coautori, subliniind modestia \u015fi generozitatea lui I.M. Moldovanu, \u201epatriotismul s\u0103u lucid \u015fi practic\u201d (p. 14), erudi\u0163ia savantului ceh I.U. Jarn\u00edk, admirator al crea\u0163iei noastre populare, prieten statornic al poporului rom\u00e2n, discre\u0163ia muncii de o via\u0163\u0103 a profesorului bra\u015fovean A. B\u00e2rseanu pentru ridicarea cultural\u0103 a poporului s\u0103u. Remarcabil\u0103 ni se pare, de asemenea, acuitatea cu care zbuciumata istorie a c\u0103r\u0163ii \u00een discu\u0163ie este raportat\u0103 la contextul cultural al epocii, implic\u00e2nd numele prestigioase ale unui T. Maiorescu,
\nAl. Odobescu, I. Bianu, P. Ispirescu \u015fi al\u0163ii.
\nO perspectiv\u0103 cu totul nou\u0103 asupra colec\u0163iei, asupra modului de elaborare o deschide descoperirea, de c\u0103tre autorul edi\u0163iei, a manuscriselor care au stat la baza ei. A. Fochi \u00eentreprinde o mig\u0103loas\u0103, dar util\u0103 munc\u0103 de descriere, descifrare, clasificare, repartizare pe culeg\u0103tori, pe zone sau localit\u0103\u0163i \u015fi pe genuri a materialului cuprins \u00een manuscrise, pe care le compar\u0103 cu textele colec\u0163iei din 1885.
\nLaborioasa activitate a editorului scoate la lumin\u0103 numele celor care au cules efectiv \u2013 elevii bl\u0103jeni ai lui I.M. Moldovanu, stabile\u015fte perioada culegerii \u2013 \u00eentre anii 1863-1874 \u2013 deci cu peste zece ani \u00eenainte de publicare, ceea ce confer\u0103 antologiei un plus de valoare, stabile\u015fte sensul autenticit\u0103\u0163ii textelor publicate, cum, c\u00e2t \u015fi unde a operat condeiul primilor editori.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, de mare importan\u0163\u0103 este publicarea materialului inedit, bogat, divers \u015fi \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 cu nimic inferior pieselor antologate \u00een edi\u0163ia din 1885.
\n\u00cen stadiul actual al folcloristicii noastre, publicarea \u00een edi\u0163ii critice definitive a marilor colec\u0163ii clasice de folclor este o necesitate, c\u0103ci multe dintre ele devin din ce \u00een ce mai greu accesibile; pe de alt\u0103 parte, chiar dac\u0103 unele colec\u0163ii au fost republicate, ele au purtat pecetea edi\u0163iilor de popularizare, fiind fragmentare \u015fi lipsite total de \u0163inuta \u015ftiin\u0163ific\u0103 cerut\u0103.
\nCalit\u0103\u0163ile pe care Adrian Fochi le v\u0103dise \u00een volumul consacrat Miori\u0163ei <1964> \u2013 pasionat\u0103 \u015fi profund\u0103 cunoa\u015ftere a produc\u0163iilor populare, excelent\u0103 informa\u0163ie, des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a lucrului cu textele \u2013 fac ca edi\u0163ia definitiv\u0103 a Doinelor \u015fi strig\u0103turilor din Ardeal de Ioan Urban Jarn\u00edk \u015fi Andrei B\u00e2rseanu s\u0103 constituie o reu\u015fit\u0103 editorial\u0103, un model \u015fi un punct de plecare pentru alte edi\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A devenit aproape un truism afirma\u0163ia c\u0103 tot ce iese de sub pana vr\u0103jit\u0103 a lui Iordan Datcu poart\u0103 girul seriozit\u0103\u0163ii, al disciplinei, al adev\u0103rului, al definitivului. Iar cine a avut norocul s\u0103 intre \u00een cercul nu str\u00e2mt, dar selectiv al \u201efavori\u0163ilor\u201d s-a asigurat de cea mai bun\u0103 protec\u0163ie \u00een calea uit\u0103rii \u015fi a deprecierii.… Cite\u0219te mai mult »Sub semnul definitivului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11546],"class_list":["post-19726","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adrian-fochi"],"views":2254,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19726","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19726"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19726\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19726"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19726"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19726"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}