{"id":19708,"date":"2014-06-19T11:41:39","date_gmt":"2014-06-19T09:41:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19708"},"modified":"2014-06-19T11:41:52","modified_gmt":"2014-06-19T09:41:52","slug":"paul-cornea-interpretare-si-armonizare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/paul-cornea-interpretare-si-armonizare\/","title":{"rendered":"Paul Cornea: interpretare \u015fi armonizare"},"content":{"rendered":"<p>Adeseori, profesorul ia locul teoreticianului: distan\u0163a pe care Paul Cornea o arog\u0103 pentru a consemna teorii \u2013 \u00eencerc\u00e2nd a le \u00eemp\u0103ca, select\u00e2nd toate referin\u0163ele \u015fi explic\u00e2nd pentru fiecare capacitatea demonstrativ\u0103 \u2013 este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t singurul punct de reper va r\u0103m\u00e2ne cel personal. Cum altfel, vorbind despre evolu\u0163iile media \u015fi era culturii de substitu\u0163ie (decimat\u0103 la \u201emuzic\u0103 rock, jocuri electronice, filme \u015fi, desigur, mai presus de toate, pe TV\u201c), teoreticianul departelui \u015fi aproapelui putea implica un prospect catastrofal la nivel uman? (\u201e\u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, e clar c\u0103 sl\u0103birea motiva\u0163iei pentru lectur\u0103, nici ea comb\u0103tut\u0103 prin mijloace adecvate, poate avea consecin\u0163e din cele mai d\u0103un\u0103toare\u201c). Reflexul de catedr\u0103 este jucat aici de dorin\u0163a de a imprima o judecat\u0103 peste istoria \u00een plin\u0103 transformare: nivelul de \u015fcolarizare, timpul pierdut \u00een fa\u0163a calculatorului, muzica rock devin avataruri ale distragerii de la lectur\u0103. Or, e riscant ca teoria literar\u0103 s\u0103 se implice afectiv \u015fi participativ \u2013 mai ales din prisma unui pozitivism modern, statistic \u00een centrul teoriei, nu sensibil-senten\u0163ios.<br \/>\n<strong>Angajamente contextuale \u2013 problema ierarhiz\u0103rii artelor<\/strong><br \/>\nDeseori \u00eent\u00e2lnim \u00eens\u0103 lu\u0103ri de pozi\u0163ie \u2013 dison\u00e2nd puternic cu prezent\u0103rile exhaustive \u2013 \u015fi \u00een afara acestor mici \u00eengrijor\u0103ri peste istorie. Acestea sunt calit\u0103\u0163ile teoreticianului sadea: \u00eentr-un studiu despre Lectorul virtual \u015fi lectorul empiric, Cornea \u00eel atac\u0103 direct pe Iser \u00een virtutea unei gre\u015feli de definire \u015fi stabilire a premiselor lecturii. Astfel, teoretiz\u00e2nd pe marginea ideilor lui Jauss sau Eco, discu\u0163iile despre tipuri de lectur\u0103 (nivel de lectur\u0103, orizonturi de a\u015fteptare, proiect auctorial etc.) nu scap\u0103 niciodat\u0103 de corectura implicit\u0103 a punerii \u00een context: \u201eOper\u00e2nd cu un concept reductiv, savantul german vrea s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem c\u0103 interesul lecturii este stimulat doar de dezv\u0103luirea sensului ascuns (ceea ce ar face din thrillers operele cele mai bune ale literaturii). El pare a subestima c\u0103, dincolo de decodificare, \u00een\u0163eleas\u0103 ca descifrare, lectura literar\u0103 presupune un proces \u00een acela\u015fi timp afectiv \u015fi proiectiv, declan\u015fat de spectacolul limbajului\u201c. Sceptic, atent asupra perspectivelor \u015fi \u00een acela\u015fi timp detractor al argumentelor sofistice sau tautologice, al iner\u0163iilor teoretice, Cornea \u00ee\u015fi instruie\u015fte de fapt cititorii pentru a deveni ei \u00een\u015fi\u015fi corectori. Pentru c\u0103, altfel, pu\u015fi \u00een fa\u0163a unei atitudini teoretice total ecumeniste, ace\u015ftia se vor vedea imediat datori s\u0103 se \u00eentrebe: din moment ce \u201enu exist\u0103 certitudine \u00een cercetare\u201c, cui bono toate aceste contrarii armonizate? R\u0103spunsul lui Cornea este mai mult o plasare a importan\u0163ei studiului (ast\u0103zi personalizat \u015fi subiectiv) \u00eenaintea importan\u0163ei preten\u0163iilor de autoritate: \u201eNicio mirare, a\u015fadar, c\u0103 \u00een atmosfera intelectual\u0103 de azi \u2013 sceptic\u0103, permisiv\u0103, cucerit\u0103 de ideea pluralismului interpretativ \u2013 cititorului i se recunoa\u015fte, \u00een numele diferen\u0163ei, dreptul de a uza de text dup\u0103 bunul s\u0103u plac\u201c (Delimit\u0103ri \u015fi ipoteze). Astfel, rolul lui Paul Cornea \u00een istoria teoriei literare rom\u00e2ne\u015fti (fiind unul dintre primii \u015fi cei mai buni cunosc\u0103tori ai teoriei literare occidentale) este acela al stabilirii unui fond comun, necesar \u015fi actual. Cititorul are dreptul de a utiliza textul dup\u0103 bunul s\u0103u plac, recul al deconstructivismelor, \u00een genere, \u00eens\u0103 con\u015ftientizarea acestui lucru face ca relativismul s\u0103 fie doar un alt studiu de caz.<br \/>\nDesigur, fiind la curent cu teorii constructiviste \u015fi deconstructiviste, materialisme \u015fi idealisme, Paul Cornea \u00ee\u015fi face serviciul mai mult dec\u00e2t \u201edatoria\u201c: dac\u0103 arta \u201emoare\u201c pentru Danto, literatura \u201emoare\u201c pentru Barthes \u015fi Kernan, teoria \u015fi critica pentru Eagleton \u015fi filosofia pentru Rorty \u015fi Thomas-Fogiel, intr\u00e2nd toate \u00eentr-o er\u0103 a prefixelor \u201epost\u201c \u015fi \u201eafter\u201c, atitudinea lui Paul Cornea pare s\u0103 descompun\u0103 aceste tendin\u0163e pentru a explica cititorilor (sinecdoc\u0103 pentru mediile intelectuale academice) de ce grandoarea \u015fi maximalismul g\u00e2ndirii occidentale au ajuns \u00een declin (sau criz\u0103). Aceast\u0103 explicare \u00eens\u0103 este f\u0103cut\u0103 printr-un mecanism care nu oblig\u0103 sau racoleaz\u0103 cititorul: \u201eCascada acestor \u00eentreb\u0103ri nu trebuie s\u0103 intimideze\u201c, \u201eConcluzia acestor r\u00e2nduri nu poate fi tran\u015fant\u0103\u201c. Este vorba, desigur, de o acceptare la superlativ a diferen\u0163elor \u015fi divergen\u0163elor. Aplatizarea acestora prin epuizare argumentativ\u0103, inventarierea lor pentru extragerea concluziilor nu poate rezulta dec\u00e2t \u00eentr-o activare a gustului pentru filatelie teoretic\u0103. Or, punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a centrismelor \u015fi, totodat\u0103, grija fa\u0163\u0103 de relativisme (\u00een fond, la asta se rezum\u0103 lupta \u00eempotriva unilateralit\u0103\u0163ii) na\u015fte c\u00e2teva probleme: neafl\u00e2ndu-se nici \u00een tab\u0103ra teoriei reac\u0163ionare, nici \u00een cea conservatoare (c\u0103ci \u201eprea-cunoa\u015fterea\u201c \u00eei impune mereu s\u0103 nu fac\u0103 partizanate), singurele momente de eliberare de sub ecumenisme sunt reac\u0163ii de mirare, lu\u0103ri de pozi\u0163ie prin teorii ale ierarhiilor artistice. Exemplele cele mai bune vin tot la intersectarea (sau concuren\u0163a?) literaturii cu artele vizuale: \u201eDar propozi\u0163ia \u00abNe oprir\u0103m ca \u00eentr-un fel de farmec \u015fi uimire\u00bb? \u00cen ce chip e descriptibil\u0103 fotografic o asemenea stare de spirit, prin excelen\u0163\u0103 aproximativ\u0103, inefabil\u0103, ambigu\u0103? Procedeul scriitorului este deci de a folosi raccourci-uri simbolice \u015fi metafore delicate spre a-l solicita pe cititor s\u0103-\u015fi fabrice o reprezentare mental\u0103 \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 (&#8230;) A\u015fadar, cititorul nu e un simplu aparat de \u00eenregistrare, ci un colaborator, care t\u0103lm\u0103ce\u015fte \u00abinstruc\u0163iunile\u00bb autorului, \u00abconstruie\u015fte\u00bb \u00een spiritul lor \u015fi contribuie cu un supliment de informa\u0163ii. Aici, riscul este major: teoria lecturii poate deveni u\u015for o teorie exclusivist\u0103 care, de\u015fi pretinde c\u0103 \u0163ine cont de \u00eemp\u0103r\u0163iri \u015fi autonomii, de diferen\u0163e de mijloace \u015fi structuri \u00eentre arte, le ierarhizeaz\u0103. \u015ei mai periculos este, \u00een acest exemplu concret, faptul c\u0103 teoria \u00abt\u0103lm\u0103cirii\u00bb \u015fi a \u00abconstruirii \u00een spiritul lor\u00bb \u2013 prezent\u0103 exclusiv \u00een lectura textului scris \u2013 porne\u015fte de la o idee, dac\u0103 nu gre\u015fit\u0103, cel pu\u0163in propus\u0103 ciudat: \u00abNici m\u0103car un mare maestru al descrierii peisajiste, de talia lui Sadoveanu, nu poate rivaliza \u00een bog\u0103\u0163ie de detalii, autenticitate, prospe\u0163ime a coloritului cu un operator de film, fie \u015fi el mediocru\u00bb\u201c (Introducere \u00een teoria lecturii). Leg\u0103tura dintre aceast\u0103 aser\u0163iune (prezent\u0103 \u00een prima prefa\u0163\u0103 la Introducere \u00een teoria lecturii) \u015fi cea care problematiza \u201ecultura \u015fi informa\u0163ia\u201c (cu referire la TV \u015fi media) este destul de clar\u0103: literatura pierde \u00een fa\u0163a celorlalte arte chiar dac\u0103 le este \u201esuperioar\u0103\u201c. De asemenea, problemele pe care le \u00eentrevede Paul Cornea pentru viitorul cercet\u0103rii \u0163in de o anume vulgarizare a p\u0103rerilor, adic\u0103 relativizarea. Aproapele, astfel, tinde s\u0103 exclud\u0103 departele. Or, teoria acestor distan\u0163e de angajare \u00een interpretare nu sugera alternarea lor \u2013 sau c\u0103 o perspectiv\u0103 poate s\u0103 o domine pe alta \u2013, ci coabitarea lor consensual\u0103. C\u00e2nd aceast\u0103 regul\u0103 este \u00eenc\u0103lcat\u0103, previziunile teoreticianului sunt demoralizatoare: \u201eVedem peste tot o diminuare accelerat\u0103 a autorit\u0103\u0163ii exper\u0163ilor: ei sunt tot mai pu\u0163in asculta\u0163i, mai pu\u0163in urma\u0163i. De aici rezult\u0103, pe de o parte, zdruncinarea fundamentului istoric al cuno\u015ftin\u0163elor acceptate de vulgata critic\u0103 \u015fi, pe de alta, amenin\u0163area de a transforma subiectivismul arbitrar al unei practici personale \u00eentr-o interpretare preluat\u0103 de ansamblul social. Din acest punct de vedere, nu \u00eemi prea fac iluzii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mileniul ce va veni\u201c (Interpretare \u015fi ra\u0163ionalitate).<br \/>\nTotu\u015fi, \u00eengrijorarea nu-\u015fi are locul aici: decesul artelor a fost preg\u0103tit deja de at\u00e2tea ori, c\u0103 mimarea tensiunii de finish e doar o consecin\u0163\u0103 a privirii prea de aproape. Iar transformarea lor, vulgarizarea \u015fi democratizarea lor, trebuie tratat\u0103 ca o consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a actualit\u0103\u0163ii at\u00e2t de relativiste. Paul Cornea r\u0103m\u00e2ne unul din cei mai importan\u0163i teoreticieni rom\u00e2ni (un fel de a nu spune unul din singurii): dar nu de inova\u0163ie, c\u0103ci neangajarea \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fie un teoretician de deschidere de concepte, ci de coagulare \u015fi compendiu. Acumularea referin\u0163elor, interpretarea \u015fi armonizarea lor sunt lucruri absolut necesare pentru o literatur\u0103 predominant autoreflexiv\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Adeseori, profesorul ia locul teoreticianului: distan\u0163a pe care Paul Cornea o arog\u0103 pentru a consemna teorii \u2013 \u00eencerc\u00e2nd a le \u00eemp\u0103ca, select\u00e2nd toate referin\u0163ele \u015fi explic\u00e2nd pentru fiecare capacitatea demonstrativ\u0103 \u2013 este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t singurul punct de reper va r\u0103m\u00e2ne cel personal. Cum altfel, vorbind despre evolu\u0163iile media \u015fi era culturii de substitu\u0163ie&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/paul-cornea-interpretare-si-armonizare\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Paul Cornea: interpretare \u015fi armonizare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10028],"class_list":["post-19708","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-paul-cornea"],"views":3049,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19708","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19708"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19708\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}