{"id":19706,"date":"2014-06-19T11:40:22","date_gmt":"2014-06-19T09:40:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19706"},"modified":"2014-06-19T11:40:22","modified_gmt":"2014-06-19T09:40:22","slug":"viata-ca-scriere-si-rescriere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viata-ca-scriere-si-rescriere\/","title":{"rendered":"Via\u0163a ca scriere \u015fi rescriere"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Doina Rad, Eta Boeriu, Editura Limes, 2005; <em>Via\u0163a ca rescriere \u2013 Cella Serghi,<\/em> Editura Accent, 2010; Dintre oglinzi paralele, Editura Napoca Star, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Din Clujul care fream\u0103t\u0103 de energii creatoare, mo\u015ftenite prin tradi\u0163ie \u015fi \u00eennoite mereu, \u00een pas cu timpul neiert\u0103tor, am primit trei volume, unul mai interesant dec\u00e2t altul. Toate scrise de profesoara Doina Rad (n\u0103scut\u0103 Vlas), care \u015fi-a \u00eenceput cariera didactic\u0103 acum 34 de ani, la aceea\u015fi \u015fcoal\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201c din cartierul istoric M\u0103n\u0103\u015ftur, prefer\u00e2nd unei catedre universitare misiunea nobil\u0103 de a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe ucenicii s\u0103i dragostea de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103.<br \/>\nCitite cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103, \u00een ordinea cronologic\u0103 a apari\u0163iei lor, fiecare dintre cele trei c\u0103r\u0163i atest\u0103 talentul, h\u0103rnicia \u015fi acribia \u015ftiin\u0163ific\u0103 a cercet\u0103toarei, prezen\u0163a sa \u00eendelungat\u0103 \u00een biblioteci publice sau printre colec\u0163ii particulare de documente \u015fi manuscrise, pentru a reliefa adev\u0103rul ascuns \u00een ele, al operei \u015fi al personalit\u0103\u0163ii celor dou\u0103 scriitoare, at\u00e2t de diferite \u00eentre ele: poeta \u015fi traduc\u0103toarea eminent\u0103 Eta Boeriu (profesoara mea de italian\u0103 la Filologia din Cluj) \u015fi cunoscuta prozatoare Cella Serghi. \u015ei cum prima monografie dedicat\u0103 Etei Boeriu reprezint\u0103 dezvoltarea tezei de doctorat a Doinei Rad, fragmentele referatelor de sus\u0163inere, semnate de universitarii Iosif Cheie-Pantea, Ion Pop \u015fi Constantin Cuble\u015fan, reproduse pe coperta a IV-a a volumului, sunt clare \u015fi conving\u0103toare, ca \u015fi prefa\u0163a semnat\u0103 de regretatul critic \u015fi istoric literar clujean Vasile Fanache, mi-ar fi mai comod s\u0103 reproduc opiniile lor, pentru a st\u00e2rni interesul \u015fi curiozitatea cititorilor. O fac doar par\u0163ial, socotindu-le mai obiective \u015fi pertinente dec\u00e2t impresiile mele subiective, determinate de \u00eent\u00e2lnirile mele \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een Grecia cu Eta Boeriu.<br \/>\nA\u015fadar: \u201eCercetarea se dovede\u015fte a fi, \u00een primul r\u00e2nd, una de istorie literar\u0103, de natur\u0103 s\u0103 reabiliteze formula monografiei, \u00eentr-o oper\u0103 ce pare mai pu\u0163in interesat\u0103, din p\u0103cate, de astfel de \u00eentreprinderi\u201c (Ion Pop). \u201eDiscursul critic al exegetei este precis \u015fi mereu la obiect, analitic-demonstrativ, dovedind o siguran\u0163\u0103 deplin\u0103 \u00een judec\u0103\u0163ile de valoare ce se fac \u00eentotdeauna din perspectiva evalu\u0103rii de ansamblu a operei, \u00een dinamica evolu\u0163iei acesteia, de la o etap\u0103 creatoare la alta\u201c (Constantin Cuble\u015fan). \u201ePrezenta carte, ini\u0163ial tez\u0103 de doctorat, semnat\u0103 de doamna Doina Rad, reconstituie un destin literar cu acribie de istoriograf \u015fi voca\u0163ie critic\u0103, ambele subsumate fix\u0103rii locului obiectiv pe care poeta \u015fi traduc\u0103toarea Eta Boeriu \u00eel de\u0163ine \u00een ansamblul literaturii rom\u00e2ne\u201c (Vasile Fanache).<br \/>\nFixate, astfel, \u00een mod obiectiv meritele \u015fi virtu\u0163ile monografiei, m\u0103 voi rezuma doar la c\u00e2teva \u00eentoarceri \u00een timp, menite s\u0103 adauge c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi unui portret memorabil conturat al Etei Boeriu. \u00cen anul universitar 1948-49, pe c\u00e2nd ne ap\u0103ruse \u00een sala de curs, t\u00e2n\u0103r\u0103, brunet\u0103, \u00eenalt\u0103, splendid\u0103, numai bun\u0103 de admirat de \u00eenc\u0103 tinerii poe\u0163i necunoscu\u0163i Aurel Gurghianu \u015fi Ion Brad, conferen\u0163iara noastr\u0103 se numea Eta Cianciolo, dup\u0103 primul ei so\u0163 italian, plecat definitiv din Rom\u00e2nia. Nu \u015ftiam c\u0103 avem \u00een fa\u0163\u0103 o poet\u0103 remarcat\u0103 \u015fi pre\u0163uit\u0103 de membrii \u201eCenaclului Literar\u201c de la Sibiu (printre care Cornel Regman, coleg de redac\u0163ie la Almanahul literar, ne preda \u015fi cursuri de literatur\u0103 contemporan\u0103), c\u0103 \u00eenainte se chema Caranica, dintr-o familie de c\u0103rturari macedo-rom\u00e2n\u0103, originar\u0103 din Grecia, ora\u015ful Veria (de-acolo se tr\u0103geau \u015fi familiile lui George Vraca \u015fi Toma Caragiu), nu \u015ftiam c\u0103 era sora lui Nicu Caranica, poetul refugiat \u00een Occident, decedat \u00een 2002 la Paris, nu \u015ftiam c\u0103, \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u00een 1950 de la catedra Universit\u0103\u0163ii, dar r\u0103mas\u0103 \u00een Cluj, se rec\u0103s\u0103tore\u015fte cu doctorul Iuliu Nicolae Boeriu, al c\u0103rui nume avea s\u0103-l poarte, el fiind ocrotitorul ei pretutindeni. \u015ei multe nu mai \u015ftiam despre preocup\u0103rile frumoasei doamne, care ocolea colaborarea la Almanah \u015fi la Steaua, \u00een timp ce \u00eencepuse traducerea m\u0103iestrit\u0103 a Divinei Comedii, publicat\u0103 integral abia \u00een 1965.<br \/>\nDin convorbirea avut\u0103 la Atena, \u015fi din cele ulterioare de la Bucure\u015fti, am aflat, totu\u015fi, foarte pu\u0163in din noianul \u00eenf\u0103ptuirilor sale literare, continuate p\u00e2n\u0103 la moartea sa prematur\u0103, \u00een 1984.<\/p>\n<p>*<br \/>\nO munc\u0103 \u015fi mai mig\u0103loas\u0103, priceperea \u015fi abilitatea dob\u00e2ndite la elaborarea primei sale monografii au ajutat-o pe Doina Rad s\u0103 abordeze \u015fi s\u0103 duc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t o nou\u0103 \u015fi original\u0103 lectur\u0103 a vie\u0163ii \u015fi a operei unei scriitoare din voga anilor interbelici, Cella Serghi, vog\u0103 \u00eentrerupt\u0103 \u015fi reg\u0103sit\u0103, par\u0163ial, dup\u0103 cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd anii \u00eei ajunseser\u0103 la peste 85.<br \/>\n\u00centr-un amplu \u015fi incitant \u201eArgument\u201c cu care \u00ee\u015fi \u00eent\u00e2mpin\u0103 cititorii, Doina Rad \u00eel citeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i pe Ilarie Chendi, cu articolul \u201eDa\u0163i-ne monografiile scriitorilor no\u015ftri\u201c, scris la \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00een care acesta spunea: \u201e\u2026\u00cen loc de a face prea mult zgomot \u00eemprejurul nostru, al celor de ast\u0103zi \u015fi al \u00eentregului aparat de laude reciproce, am prefera s\u0103-i vedem pe cei ini\u0163ia\u0163i bine \u00een tainele trecutului adun\u00e2nd, cu munc\u0103 grea, date cu date, adev\u0103ruri cu adev\u0103ruri, manuscris l\u00e2ng\u0103 manuscris \u015fi f\u0103urind, cu tot talentul de care sunt capabili, acea galerie de figuri monumentale de care avem trebuin\u0163\u0103 sufleteasc\u0103\u201c. \u00censu\u015findu-\u015fi o asemenea recomandare \u015fi av\u00e2nd talentul necesar s-o \u00eemplineasc\u0103, Doina Rad ne m\u0103rturise\u015fte, la r\u00e2ndul s\u0103u: \u201e\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 alc\u0103tuim o lucrare c\u00e2t mai detailat\u0103 dedicat\u0103 Cellei Serghi, am constatat c\u0103 nu exist\u0103 structuri prestabilite pentru o monografie, c\u0103 aceasta poate fi abordat\u0103 diferit de la un scriitor la altul.\u201c<br \/>\nProced\u00e2nd astfel \u015fi plec\u00e2nd de la prea pu\u0163inele referin\u0163e obiective, de la documente disparate, fragmentare, autoarea \u015fi-a \u0163esut ampla fresc\u0103 monografic\u0103 mai ales \u00een paginile memorialistice, din coresponden\u0163a \u015fi interviurile Cellei Serghi. O vedem, astfel, a\u015fezat\u0103 \u00een rama larg\u0103 a unei \u201egenera\u0163ii de aur\u201c \u2013 cum i s-a spus celei alc\u0103tuite de Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Henriette Yvonne Stahl, Ioana Postelnicu, Lucia Demetrius \u015f.a.<br \/>\nFiecare dintre cele treisprezece capitole sunt pe deplin revelatoare, \u00eencep\u00e2nd cu familia \u015fi copil\u0103ria dobrogean\u0103 a prozatoarei, continu\u00e2nd cu \u201e\u00abSerghioaica\u00bb \u00eentre prieteni \u015fi du\u015fmani\u201c, cu m\u0103rturisirea \u201eAm scris ca s\u0103 m\u0103 salvez\u201c \u2013 unde avem biografia \u201ecapodoperei\u201c sale P\u00e2nza de p\u0103ianjen, ca \u015fi a bBldungsroman-ului Gen\u0163iane \u2013 p\u00e2n\u0103 la \u201eBucuria povestirii\u201c, \u201eIluzia realit\u0103\u0163ii ca libertate\u201c, \u201eSub zodia proletcultismului\u201c, \u201eActivitatea publicistic\u0103\u201c, \u201eConfesiunea prin interviuri\u201c, \u201eVoca\u0163ia epistolar\u0103\u201c (Ani\u015foara Odeanu, Camil Petrescu, George Macovescu \u015f.a.), \u201eTraducerile\u201c, ca s\u0103 \u00eencheiem cu \u201eCella Serghi \u00een arhiva CNSAS\u201c. Un agent secret cu numele \u201eLeonard\u201c o considera periculoas\u0103 fiindc\u0103 poart\u0103 coresponden\u0163\u0103 cu persoane din Italia \u015fi Danemarca, fiind suspect\u0103 de spionaj.<br \/>\nDin ultimul interviu, acordat de Cella Serghi, \u00een aprilie 1992, Doinei \u015fi lui Ilie Rad, desprind doar aceste afirma\u0163ii, devenite subtitluri: \u201eC\u0103linescu era un mare orgolios \u015fi n-a putut s\u0103 m\u0103 ierte c\u0103 nu i-am trimis cartea cu dedica\u0163ie\u201c; \u201eCamil Petrescu m-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 scrisul \u00eenseamn\u0103 munc\u0103, munc\u0103 grea, amar\u0103, disperat\u0103\u201c; \u201eSadoveanu r\u0103m\u00e2ne un mare scriitor, dar ca om a fost un mare egoist\u201c.<br \/>\nEmo\u0163ionant\u0103, aceast\u0103 m\u0103rturisire final\u0103: \u201e\u00cen general, via\u0163a mea, din perspectiva celor 85 de ani, mi se pare c\u0103 a fost frumoas\u0103, cu toate c\u0103 mi-a fost greu, uneori foarte greu. Am realizat totu\u015fi c\u00e2teva lucruri, chiar \u015fi recent, care m\u0103 consoleaz\u0103 pentru toate ne\u00eemplinirile\u2026 Sunt mul\u0163umit\u0103 c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 fac o dona\u0163ie important\u0103 de tablouri Muzeului de Art\u0103 din Constan\u0163a\u2026 De asemenea, am cedat Bibliotecii Centrale Universitare, care a ars la Revolu\u0163ie, 350 de exemplare dintre c\u0103r\u0163ile pe care le-am adunat \u00eentr-o via\u0163\u0103, cele mai multe legate (cu sacrificii) sau primite cu dedica\u0163ie. \u00cen afar\u0103 de asta, sunt mul\u0163umit\u0103 c\u0103 am putut oferi Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne c\u00e2teva scrisori, care mi s-au p\u0103rut mie mai importante. Pentru mine am p\u0103strat sunetul m\u0103rii \u015fi amintirile copil\u0103riei \u00eentr-o carte, ca \u00een valvele unei scoici. Arghezi spunea c\u0103, dac\u0103 ne r\u0103m\u00e2ne o jum\u0103tate de ochi, s\u0103 privim cerul, lumina \u015fi s\u0103 citim o carte, trebuie s\u0103 fim ferici\u0163i\u2026\u201c.<br \/>\n\u00centr-un portret color din 1941, al Magdalenei R\u0103dulescu, ca \u015fi \u00een fotografia din Balcic \u015fi \u00een toate celelalte, p\u00e2n\u0103 la chipul din 1990, Cella Serghi cea frumoas\u0103, la toate v\u00e2rstele, ne z\u00e2mbe\u015fte tuturor, cu o senin\u0103tate tulbur\u0103toare.<\/p>\n<p>*<br \/>\nDespre cea de-a treia monografie, inspirat numit\u0103 Dintre oglinzi paralele, neav\u00e2nd spa\u0163iul necesar de analizat \u00een pagina de fa\u0163\u0103, voi reveni mai pe larg alt\u0103dat\u0103. L\u0103ud\u00e2ndu-i, din nou, reu\u015fita excelent\u0103 \u015fi modestia de a recunoa\u015fte \u015fi de a mul\u0163umi colegilor pentru munca lor de pionierat, re\u0163in faptul c\u0103: \u201e\u015fcoala \u00abIon Creang\u0103\u00bb este una dintre rarele \u015fcoli generale care au avut, \u00een corpul profesoral, cercet\u0103tori, autori de c\u0103r\u0163i serioase, editori sau \u00abcorectori de edituri\u00bb, poe\u0163i, esei\u015fti, critici \u015fi istorici literari, ca s\u0103 nu vorbim de nici mai mult, nici mai pu\u0163in de \u015fase persoane cu titlul de Doctor \u00een specialitate\u201c. Se poate m\u00e2ndri, a\u015fadar, Clujul meu de alt\u0103dat\u0103 cu asemenea \u00eenf\u0103ptuiri spirituale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Doina Rad, Eta Boeriu, Editura Limes, 2005; Via\u0163a ca rescriere \u2013 Cella Serghi, Editura Accent, 2010; Dintre oglinzi paralele, Editura Napoca Star, 2012 &nbsp; Din Clujul care fream\u0103t\u0103 de energii creatoare, mo\u015ftenite prin tradi\u0163ie \u015fi \u00eennoite mereu, \u00een pas cu timpul neiert\u0103tor, am primit trei volume, unul mai interesant dec\u00e2t altul. Toate scrise de profesoara&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viata-ca-scriere-si-rescriere\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Via\u0163a ca scriere \u015fi rescriere<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11538,11536,3466,11537],"class_list":["post-19706","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-2005-viata-ca-rescriere-cella-serghi","tag-doina-rad","tag-editura-limes","tag-eta-boeriu"],"views":1429,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19706","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19706"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19706\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}