{"id":197,"date":"2009-12-09T15:19:56","date_gmt":"2009-12-09T13:19:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=197"},"modified":"2015-02-13T14:00:40","modified_gmt":"2015-02-13T12:00:40","slug":"o-intrebare-pentru-kjell-espmark","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-intrebare-pentru-kjell-espmark\/","title":{"rendered":"O \u00eentrebare pentru Kjell Espmark"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Kjell Espmark,\u00a0 poet, eseist, prozator, dramaturg este membru al Academiei auedeze si al Comitetului Nobel pentru Literatura. Intre 1998 si 2005 \u2013 presedinte al Comitetului Nobel pentru Literatura. Din octombrie 2006, este prezent cu regularitate in paginile Culturii pentru a raspunde intrebarilor noastre in cadrul rubricii \u201eAccent\u201c.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><strong>Angela Martin: <em>Domnule Espmark,\u00a0 va propun o discutie despre statutul actual al poeziei, despre capacitatea\u00a0 ei de rezistenta, despre imunitatea ei la agresiunile economiei de piata. C\u00e2t de adaptabil, de\u00a0 ingenios si de inventiv trebuie sa fie astazi un poet pentru ca poezia lui sa mai poata\u00a0 fi considerata ofertanta?<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong>Kjell Espmark:<\/strong> Un subiect pe care l-am atins c\u00e2nd am vorbit despre sumbra profetie a lui Orhan Pamuk, si anume ca poezia n-are niciun viitor. Atentia din ce in ce mai sporadica pe care i-o acorda marile edituri, precum si posibilitatile limitate de distributie ale celor mici, par sa-i confirme spusele. augerasem atunci ca poezia si-a gasit un adapost in cadrul speciei romanului. Dupa cum se stie, mai multe dintre romanele recente au integrat perspectiva si metodele poeziei. Hermann Broch, de exemplu, a mers p\u00e2na acolo inc\u00e2t si-a numit romanul despre moartea lui Virgiliu \u201eo opera lirica\u201c.<br \/>\nCare este statutul poeziei ca atare? Imi repet dubiile legate de o iminenta disparitie a ei. Exprimarea experientei umane intr-o forma concentrata si cu o turnura muzicala continua sa atraga, chiar si in economia de piata, artisti ai limbii inteligenti si sensibili, dupa cum continua sa atraga cititorii. Problema este distributia, in conditiile in care marile edituri ignora genul, iar cele mici au dificultati in gasirea canalelor eficiente de a ajunge la public.<br \/>\nDin acest punct de vedere, internetul ofera posibilitati cu totul noi. Poetul isi poate expune el insusi creatiile, contra unui\u00a0 cost modic, in paralel cu munca pe care o face editura. Ce-i drept, c\u00e2stigul este minor, dar poezia nu are pretentii la c\u00e2stiguri pecuniare majore. In China, internetul a devenit principalul forum al poeziei contemporane. In plus, internetul ofera posibilitati nebanuite pentru poezia limbilor mici. Un poet sloven sau danez are prea putine sanse sa fie publicat de o editura americana, in schimb isi poate posta pe internet operele traduse in limba engleza, evit\u00e2nd astfel obstacolele comerciale. Comoda carte electronica, este un instrument la indem\u00e2na pentru \u201etraficul de poezie\u201c. Pentru cei care nu vor sa renunte la experienta cartii tiparite, noua tehnica va oferi cur\u00e2nd posibilitatea de a printa textul respectiv intr-o librarie sau un alt centru specializat, cu timpul, probabil, chiar la domiciliu.<br \/>\nDificultatea principala va fi deci sa ne orientam in diversitatea fantastica ce va rezulta de aici. Din acest punct de vedere, cred ca poetii se vor ajuta reciproc pentru a atrage atentia asupra poeziei de valoare, indrum\u00e2nd cititorii spre poemele lor preferate, vechi sau noi, si oferind comentarii critice asupra acestora. Veti obiecta probabil ca astfel de poeti nu vor avea un public numeros, dar am motive sa va contrazic. In orice caz, acest public va fi unul calificat. Iar daca cercul de cititori va fi intr-adevar limitat, putem vedea viitorul dialog intre poet si cititor ca pe \u201eo cina de taina\u201c, ceea ce la inceputul Crestinatatii simboliza \u201erezistenta subterana impotriva oricaror forme de autoritate\u201c. Cuvintele ii apartin poetului Gunnar Ekel\u00f6f, care a vazut in asta singura solutie a umanitatii. Vad aceasta masa imaginara a unei \u201ecine de taina\u201c ca pe un loc de int\u00e2lnire pentru poetii si cititorii din lumea intreaga. Si cred ca tainele soptite aici vor iesi treptat la iveala, atrag\u00e2nd din ce in ce mai multi cititori. Noua poezie nici macar nu va mai incerca sa concureze cu tensiunea romanelor politiste sau cu incitatia de moment a povestilor de dragoste care se v\u00e2nd direct din paleti si care domina\u00a0 v\u00e2nzarile pe Internet. Este insa cert faptul ca ea va supravietui si ca-si va transmite formularile concise, stralucitoare si ritmice asupra existentei umane catre un cerc din ce in ce mai larg de cititori.<br \/>\nAcum un sfert de secol am publicat o culegere de versuri care purta chiar titlul acesta, \u201eCina cea de taina\u201c. Volumul se incheia cu c\u00e2teva versuri despre cum poezia incepe sa-mi apartina si sa prinda viata in ciuda uitarii, a s\u00e2rmei ghimpate si a cenzurii, prin intermediul unor fragmente exponentiale:<\/p>\n<blockquote><p>\u201eIn gurile noastre imperfecte<br \/>\nae inghesuie intrebari fara raspuns.<br \/>\nauntem aici cu chiu cu vai<br \/>\n\u00a0ai totusi in noi se vorbeste.<br \/>\n\u00a0Cuvintele ne ard buzele\u201c.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Kjell Espmark,\u00a0 poet, eseist, prozator, dramaturg este membru al Academiei auedeze si al Comitetului Nobel pentru Literatura. Intre 1998 si 2005 \u2013 presedinte al Comitetului Nobel pentru Literatura. Din octombrie 2006, este prezent cu regularitate in paginile Culturii pentru a raspunde intrebarilor noastre in cadrul rubricii \u201eAccent\u201c. \u00a0 Angela Martin: Domnule Espmark,\u00a0 va propun o&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-intrebare-pentru-kjell-espmark\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O \u00eentrebare pentru Kjell Espmark<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[94,95],"class_list":["post-197","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-kjell-espmark","tag-orhan-pamuk"],"views":1863,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/197","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=197"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/197\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=197"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=197"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=197"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}