Cu pu\u0163in timp \u00eenainte de apari\u0163ia, \u00een 1982, la Minerva, a celei de a doua edi\u0163ii a Istoriei literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, revista Luceaf\u0103rul publica o suit\u0103 de microinterviuri cu editori, librari, bibliotecari, cititori \u015fi cu anticarul Alexandru Enescu, distribuitor al edi\u0163iei din 1941. O bibliotecar\u0103 din Boto\u015fani care depl\u00e2ngea, ca \u015fi al\u0163i colegi ai s\u0103i, lipsa Istoriei lui C\u0103linescu din biblioteci, \u00eentrebat\u0103 ce face c\u00e2nd i se solicit\u0103 cartea, r\u0103spundea: \u201e\u00cei \u00eendrum\u0103m pe solicitan\u0163i la Ia\u015fi, acolo o au\u2026\u201c. Da, pot confirma c\u0103 existau vreo trei exemplare la Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201c, pe care, profesori \u015fi studen\u0163i, ne b\u0103team pentru a o consulta. Vor mai fi existat cu siguran\u0163\u0103 c\u00e2teva \u015fi \u00een biblioteci particulare. Cam at\u00e2t. \u015ei asta tocmai \u00een ora\u015ful \u00een care marea Istorie fusese scris\u0103.
\n\u00centr-o modest\u0103 cas\u0103 cu cerdac, sc\u0103ldat\u0103 \u00een verdea\u0163\u0103, pe o str\u0103du\u0163\u0103 dintr-un vechi cartier al Ia\u015fiului, unde au locuit timp de opt ani chiria\u015fii C\u0103linescu Gheorghe \u015fi C\u0103linescu Elisabeta, cum a r\u0103mas consemnat \u00een \u00eemb\u0103tr\u00e2nita carte de imobil, la finele anilor \u201930 ai secolului trecut, se c\u0103rau \u00eentr-un flux ame\u0163itor saci cu c\u0103r\u0163i din biblioteci publice \u015fi particulare, \u00een primul r\u00e2nd din cea a lui Ibr\u0103ileanu, al c\u0103rui ginere, Gh. Agavriloaiei, era asistentul profesorului C\u0103linescu. Se aduceau de asemenea reviste, ziare, documente de arhiv\u0103, manuscrise, fotografii, afi\u015fe etc. Iar de aici, din casa de pe frontispiciul c\u0103reia o plac\u0103 memorial\u0103 aminte\u015fte ast\u0103zi c\u0103 \u00een ea a locuit \u015fi a lucrat \u00eentre anii 1936-1944 G. C\u0103linescu, plecau la Bucure\u015fti, pe adresa lui Alexandru Rosetti, textele proasp\u0103t redactate, p\u0103r\u0163i importante din iconografie, corecturi, dar \u015fi propunerile, repro\u015furile, temerile, soma\u0163iile genialului autor. Perioada elabor\u0103rii Istoriei este evocat\u0103 memorabil de Ion B\u0103lu \u00een Via\u0163a lui G. C\u0103linescu. \u00cen cronica din Rom\u00e2nia literar\u0103 la aceast\u0103 biografie, Nicolae Manolescu remarca: \u201eUn capitol palpitant mi s-a p\u0103rut acela consacrat scrierii \u015fi tip\u0103ririi marii Istorii a literaturii. Aventura c\u0103r\u0163ii din 1941 \u00eentrece \u00een interes orice aventur\u0103 poli\u0163ist\u0103. C\u00e2teva zeci de pagini, dramatice, \u00eencordate povestesc nu numai lupta lui G. C\u0103linescu cu materia operei sale critice, imensitatea lecturilor, memoria de elefant necesar\u0103, dar \u015fi lupta cu timpul, c\u0103ci evenimentele amenin\u0163au s\u0103 ruineze \u00eentr-o clip\u0103 un efort de mul\u0163i ani. Iat\u0103 un capitol ce ne d\u0103 frisoane, ca \u015fi acela al campaniilor antic\u0103linesciene purtate \u00een 1948 \u00een Flac\u0103ra \u015fi Contemporanul\u201c.
\nCampaniile nu s-au purtat numai \u00een 1948, iar subiectul lor l-au constituit nu doar Istoria, ci \u015fi biografiile Eminescu \u015fi Creang\u0103, romanele sau publicistica lui C\u0103linescu. Ele, campaniile, au continuat \u00een \u201eobsedantul deceniu\u201c \u015fi mult dup\u0103 el, dar \u015fi \u00een perioada postdecembrist\u0103, fire\u015fte cu alte mize. Campaniile de dinainte de ruptura din decembrie \u201889 sunt documentate riguros \u015fi repovestite \u00een volumul G. C\u0103linescu fa\u0163\u0103 cu totalitarismul. Coment\u00e2nd aici aceast\u0103 carte a reputatului editor \u015fi istoric literar Nicolae Mecu am fost tentat s\u0103 pun cuv\u00e2ntul totalitarism la plural, fiindc\u0103 \u201escriitorul total\u201c C\u0103linescu \u015fi opera sa s-au confruntat cu mai multe totalitarisme de diferite tipuri. Ce s\u0103 ne mai mir\u0103m c\u0103 \u00een \u201eobsedantul deceniu\u201c marea Istorie era trecut\u0103 la index, dac\u0103 \u00een anii \u201840, confund\u00e2ndu-se planurile \u015fi punctele de vedere, etnicul \u015fi ideologicul cu esteticul, fusese judecat\u0103 \u2013 constat\u0103 Nicolae Mecu \u2013 \u201eaproape sub semnul codului penal\u201c \u015fi generase \u201eun scandal public\u201c de propor\u0163ii ce a dep\u0103\u015fit cu mult grani\u0163ele literaturii \u015fi ale culturii. C\u0103linescu \u015fi-a pus \u015fi nici nu se putea s\u0103 nu-\u015fi pun\u0103 \u00eempotriv\u0103 toate dictaturile: a proletariatului, a extremei drepte, a \u201ecorectitudinii politice\u201c, avant le lettre, ca \u015fi dictatura, a\u015f zice ura, dogmaticelor \u015fi violentelor pseudonime, cu eufemisticul termen al lui Ion Brad. \u0163ine de destinul acestei C\u0103r\u0163i a c\u0103r\u0163ilor, unic\u0103 \u00een cultura noastr\u0103 \u015fi nu numai, faptul c\u0103 \u00een ea s-a tras, a\u015fa-zic\u00e2nd, din toate pozi\u0163iile \u015fi sub toate dictaturile. Dar monumentul a r\u0103mas neclintit. \u015ei au fost destui \u201etr\u0103g\u0103tori\u201c de elit\u0103 ca, de pild\u0103, \u015eerban Cioculescu, ale c\u0103rui critici, observa Al. Paleologu \u00eentr-un interviu pe care i-l luam \u00een anii \u201970, \u201c\u2026sunt de o precizie \u015fi de o juste\u0163e f\u0103r\u0103 replic\u0103. Numai c\u0103 \u00een urma acestor critici at\u00e2t de juste opera r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare, pentru c\u0103 ea avea alt\u0103 motiva\u0163ie dec\u00e2t cea pentru care a fost atacat\u0103\u2026 este o oper\u0103 eroic\u0103, extraordinar\u0103, care \u0163ine de genul epic, \u015fi c\u00e2nd spun asta m\u0103 refer la sensul clasic de epopee\u2026 Ea \u00eencepe, de altfel, cu o invoca\u0163ie care s-ar putea asem\u0103na cu \u00abC\u00e2nt\u0103 zei\u0163\u0103\u2026\u00bb. Cam a\u015fa sun\u0103 prefa\u0163a \u015fi \u00eenceputul acestei formidabile c\u0103r\u0163i\u201c.
\n\u015ei ceea ce Nicolae Manolescu numea aventura elabor\u0103rii Istoriei, dar \u015fi destinul ei dramatic dup\u0103 ce a fost tip\u0103rit\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163esc cuv\u00e2ntul pronun\u0163at de Paleologu: epopee, ca \u015fi pe cel de odisee, folosit de Nicolae Mecu. Coresponden\u0163a lui C\u0103linescu cu marele s\u0103u editor Alexandru Rosetti d\u0103 seam\u0103 de modul cum au tr\u0103it cei doi c\u0103rturari aventura spiritual\u0103 a edific\u0103rii unei inegalabile opere. \u00centruc\u00e2t \u201eargumentele nu creeaz\u0103 valoare\u201c, Istoria era conceput\u0103 de C\u0103linescu ca o grandioas\u0103 punere \u00een scen\u0103: \u201eCu cli\u015fee c\u00e2t mai numeroase, cartea trebuie s\u0103 fie feeric\u0103\u2026 Vreau s\u0103 pun o mic\u0103 hart\u0103 cu geografie literar\u0103, distribuind ca \u00een filologie autorii pe sol. \u00cens\u0103 harta pur\u0103 e inelegant\u0103. Eu desenez destul de sprinten, totu\u015fi a\u015f vrea o hart\u0103 de pictor, ca periplele, mic\u0103, cu valuri stilizate la mare, burguri proiectate, mun\u0163i \u00een proiec\u0163ie \u015fi nume proprii de \u00eenalt\u0103 caligrafie pictural\u0103, distribuite printre aceste elemente. Crezi c\u0103 e nimerit. Ar avea cine s-o fac\u0103? Ar fi izbitoare pentru cititorul str\u0103in\u201c.
\nAp\u0103rut\u0103 \u00een 1982, cu ad\u0103ugirile autorului, dup\u0103 o edi\u0163ie-copie scoas\u0103 de Iosif Constantin Dr\u0103gan, la Roma, Istoria lui C\u0103linescu a avut un ecou f\u0103r\u0103 egal \u00een spa\u0163iul culturii noastre. Primul tiraj s-a v\u00e2ndut literalmente pe sub m\u00e2n\u0103 \u015fi, de\u015fi considerabil, s-a dovedit cu totul nesatisf\u0103c\u0103tor. Am intrat atunci, ca jurnalist cultural, \u00een multe libr\u0103rii. Am putut constata \u015fi consemna date privind cota incredibil\u0103 a interesului pentru marea Istorie. Era \u00eenc\u0103 un aspect care p\u0103rea s\u0103 confirme ceea ce afirmase \u00eengrijitorul devotat al noii edi\u0163ii, Al. Piru, \u015fi anume c\u0103 o astfel de carte \u201ese scrie o singur\u0103 dat\u0103 \u00eentr-o cultur\u0103 \u015fi face m\u00e2ndria unui popor, m\u00e2ndria poporului rom\u00e2n\u201c. Cit\u00e2nd aceast\u0103 fraz\u0103, vreau s\u0103 spun \u015fi c\u0103 impactul reedit\u0103rii Istoriei lui C\u0103linescu \u00een urm\u0103 cu 32 de ani dep\u0103\u015fea cu mult, dar \u00eentr-un alt sens dec\u00e2t cel de la apari\u0163ia primei edi\u0163ii, cadrul literar, el fiind resim\u0163it puternic \u00een masa larg\u0103 a cititorilor de cele mai diverse profesii \u015fi preocup\u0103ri, ca \u015fi de clasa politic\u0103 \u015fi de ideologii vremii. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd a surprins, ca s\u0103 nu zic a \u015focat, fermec\u0103toarea prospe\u0163ime a Istoriei lui C\u0103linescu, de\u015fi trecuser\u0103 peste ea 41 de ani. Cei ce nu o cunoscuser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, ci doar auziser\u0103 la \u015fcoal\u0103 sau citiser\u0103 c\u00e2te ceva despre ea s-au trezit \u00een fa\u0163a unei c\u0103r\u0163i care parc\u0103 fusese scris\u0103 azi. Altora li s-a confirmat pe deplin c\u0103 Istoria lui C\u0103linescu este \u015fi o carte-mam\u0103 a unei str\u0103lucite genera\u0163ii de critici, istorici literari \u015fi esei\u015fti, cel pu\u0163in \u00een ce prive\u015fte limbajul critic \u015fi perspectiva estetic\u0103. O carte-mam\u0103 mai ales pentru cei care s-au \u00eendep\u0103rtat de C\u0103linescu, urm\u00e2ndu-i sfatul: se apropie de mine cine se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de mine! (citez din memorie). Paradoxal, de fapt numai aparent paradoxal, tocmai unii dintre ace\u015ftia s-au dovedit a fi (mai mult sau mai pu\u0163in, dup\u0103 posibilit\u0103\u0163i!) c\u0103linescieni. \u015fi asta pentru c\u0103 s-au \u00eendep\u0103rtat, dar nu s-au desp\u0103r\u0163it de C\u0103linescu. Erau, s\u0103 ne aducem aminte, oarecum la mod\u0103 \u00een anii \u201880 \u201edesp\u0103r\u0163irile\u201c, dup\u0103 modelul desp\u00e3r\u0162irilor de Goethe \u015fi de Noica. Altceva \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 \u00eendep\u0103rtarea de C\u0103linescu. Ea implic\u0103 profund ideea imposibilei desp\u0103r\u0163iri.
\nCominterni\u015ftii mutan\u0163i postdecembri\u015fti s-au opintit \u015fi \u00een monumentala Istorie c\u0103linescian\u0103. R\u0103zboi prea mare pentru ni\u015fte mititei ca ei. \u00centre altele, nu le convin, lor \u015fi comanditorilor lor, faimoasa \u201ePrefa\u0163\u0103\u201c \u015fi mai ales eseul final despre \u201eSpecificul na\u0163ional\u201c. Ca entit\u0103\u0163i incerte \u015fi de nic\u0103ieri sau de pretutindeni, ubi bene, ibi patria, cominterni\u015ftii fac alergie la specificul na\u0163ional. \u015ei cum ar putea s\u0103 le convin\u0103 lor, apostoli ai destr\u0103m\u0103rilor, faptul c\u0103 un geniu ca
\nG. C\u0103linescu proclam\u0103 \u015fi demonstreaz\u0103 c\u0103 literatura este legitima\u0163ia unit\u0103\u0163ii de neam, de teritoriu \u015fi de limb\u0103 a unui popor, a poporului rom\u00e2n?! Fapt e c\u0103 lui C\u0103linescu i-a fost dat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 creeze \u00eentr-o istorie zbuciumat\u0103, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u015fi \u00eentr-o cultur\u0103 aflate sub zodia provizoratului, a fragmentarului, cum zicea Cioran, f\u0103r\u0103 voca\u0163ia monumentalului, care la el era devoratoare. \u00cen fine, spiritul c\u0103linescian a c\u0103zut pe un teren nepreg\u0103tit cultural, moral \u015fi ostil politic. Probabil c\u0103 \u201eomul universal\u201c C\u0103linescu, despre care vorbea fascinat Adrian Marino, aderent \u015fi el apoi la tagma detractorilor, a venit prea devreme sau poate prea t\u00e2rziu \u00een cultura noastr\u0103. Dar a construit o oper\u0103 care transcende grani\u0163ele istorice \u015fi de mentalitate. Acel prezent din titlul marii Istorii este un prezent continuu. Genialul ei autor avea dreptate s\u0103-l asigure, \u00eentr-o scrisoare, pe Alexandru Rosetti: \u201e\u2026totul formeaz\u0103 o nara\u0163iune unic\u0103, pe o idee, ce se va vedea mai t\u00e2rziu\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu pu\u0163in timp \u00eenainte de apari\u0163ia, \u00een 1982, la Minerva, a celei de a doua edi\u0163ii a Istoriei literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, revista Luceaf\u0103rul publica o suit\u0103 de microinterviuri cu editori, librari, bibliotecari, cititori \u015fi cu anticarul Alexandru Enescu, distribuitor al edi\u0163iei din 1941. O bibliotecar\u0103 din Boto\u015fani care depl\u00e2ngea, ca… Cite\u0219te mai mult »O carte care se scrie o singur\u0103 dat\u0103 \u00eentr-o cultur\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11527,30],"class_list":["post-19695","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alexandru-enescu","tag-g-calinescu"],"views":2246,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19695","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19695"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19695\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19695"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19695"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19695"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}