{"id":19693,"date":"2014-06-19T11:27:29","date_gmt":"2014-06-19T09:27:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19693"},"modified":"2014-06-19T11:27:29","modified_gmt":"2014-06-19T09:27:29","slug":"poetul-pune-masca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/poetul-pune-masca\/","title":{"rendered":"\u201ePoetul pune masca\u201c"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Defini\u0163iile cele mai larg acceptate ale fractalilor re\u0163in iregularitatea drept principala lor caracteristic\u0103. Praful lui Cantor, curba lui von Koch sau curba lui Peano reprezint\u0103 abateri de la regulile geometriei tradi\u0163ionale \u015fi moderne, euclidiene \u015fi ne-euclidiene \u00een timp ce lan\u0163urile muntoase, cursurile \u015fi c\u0103derile de ap\u0103, arborii, norii, fulgii de z\u0103pad\u0103 etc. prezint\u0103 forme neregulate care, \u00een universul \u00eenconjur\u0103tor, constituie regula, nu excep\u0163ia. Modelarea lor nu este posibil\u0103 utiliz\u00e2nd doar linia dreapt\u0103, curba cu derivat\u0103, cercul ori sfera. Nu altfel ne apar diverse fenomene din natur\u0103 \u015fi societate \u2013 mersul vremii \u015fi schimb\u0103rile climatice, evolu\u0163ia popula\u0163iilor de animale sau oameni, cre\u015fterea \u015fi descre\u015fterea ac\u0163iunilor bursiere, etc. \u2013 , ca \u015fi numeroase procese tehnologice cum sunt depunerile electrolitice, frontul de percola\u0163ie, mi\u015fcarea brownian\u0103 etc.<\/strong><\/em><br \/>\nOr, \u00een crea\u0163ia eminescian\u0103 abaterea de la regul\u0103 o \u00eent\u00e2lnim \u00eencep\u00e2nd cu Toma Nour \u015fi termin\u00e2nd cu Luceaf\u0103rul.<br \/>\n\u00cen ansamblul proteic al liricii eminesciene o categorie distinct\u0103 o reprezint\u0103 ceea ce generic s-ar putea reuni sub o titulatur\u0103 aparte: poeme cu m\u0103\u015fti. M\u0103\u015ftile pe care \u015fi le pune poetul sunt, prin excelen\u0163\u0103, ilustr\u0103ri ale abaterii de la regul\u0103 ca expresie peremptorie a iregularit\u0103\u0163ii proprii g\u00e2ndirii genuin fractalice a lui Eminescu.<br \/>\nPentru Alexandru Melian (Mihai Eminescu \u2013 Poezia invoca\u0163iei, Bucure\u015fti, Editura Atos, 1999), m\u0103\u015ftile sunt \u201etravestiuri\u201c: al\u0103turi de \u201eeul liric nedisimulat care se confeseaz\u0103, evoc\u0103, invoc\u0103 \u015fi neag\u0103, detectabil \u00een cea mai mare parte a operei, de la Memento mori \u015fi sonete p\u00e2n\u0103 la elegii \u015fi Scrisori\u201c, \u00een poezia eminescian\u0103 \u201eg\u0103sim numeroase travestiuri ale eului liric\u201c. \u201ePrimul dintre ele este \u2013 consider\u0103 autorul citat \u2013 Luceaf\u0103rul-Hyperion\u201c, celelalte, trecute \u00een revist\u0103 \u201e\u00eentr-o ordine relativ cronologic\u0103\u201c, fiind: \u201eAndrei Mure\u015fanu (poemul cu acela\u015fi nume), Dionis (Cuget\u0103rile s\u0103rmanului Dionis), Demonul (\u00cenger \u015fi demon), Feciorul de \u00eemp\u0103rat f\u0103r\u0103 de stea (poemul cu acela\u015fi nume), Miron (Miron \u015fi frumoasa f\u0103r\u0103 corp), C\u0103lin (C\u0103lin \u2013 File din poveste), Cavalerul (Diamantul Nordului), Dacul (Rug\u0103ciunea unui dac), Mu\u015fat (Mu\u015fat \u015fi ursitorile), Edgar (Ca o f\u0103clie), b\u0103tr\u00e2nul Dasc\u0103l (Scrisoarea I), Sarmis (Gemenii).\u201c<br \/>\nO clasificare a m\u0103\u015ftilor eminesciene propune George Gan\u0103 (Melancolia lui Eminescu, Bucure\u015fti, Editura Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, 2002). M\u0103\u015ftile sunt regrupate, pe de o parte, \u00een cele specifice poeticii lui Eminescu: \u201ebardul\u201c \u2013 \u201efigur\u0103 emblematic\u0103 a Poetului\u201c (La Heliade, Mure\u015fanu), \u201erapsodul\u201c (Ogur din Planul lui Decebal), \u201ec\u00e2nt\u0103re\u0163ul orb\u201c (din Gemenii), \u201egeniul creator\u201c (poetul din Icoan\u0103 \u015fi privaz), \u201epoetul orfic\u201c (C\u0103lug\u0103rul din Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele, Sarmis din Gemenii). Ele sunt analizate \u00een capitolul sugestiv intitulat prin cunoscutul vers eminescian: \u201eC\u0103ci ce-i poetu-n lume \u015fi ast\u0103zi ce-i poetul\u201c. Pe de alt\u0103 parte, \u00een capitolul intitulat cu o fr\u00e2ntur\u0103 de vers eminescian \u2013 \u201eAlte m\u0103\u015fti\u2026\u201c \u2013 autorul include m\u0103\u015ftile considerate \u201efiguri emblematice ale imaginarului eminescian\u201c, anume: \u201emagul\u201c (din Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele, din Memento mori \u015fi din Strigoii), \u201efilozoful\u201c (din Scrisoarea I), \u201epustnicul sau sihastrul ori eremitul\u201c (din Cezara \u015fi din Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele), \u201evoievodul sau prin\u0163ul\u201c (din Povestea, din Sus \u00een curtea cea domneasc\u0103, din Drago\u015f Vod\u0103 cel B\u0103tr\u00e2n, din Scrisoarea III \u015fi din Mu\u015fat \u015fi codrul), \u201eCezarul\u201c (din \u00cemp\u0103rat \u015fi proletar \u015fi din Memento mori), \u201erebelul sau demonul\u201c (din \u00cenger \u015fi demon, din Geniu pustiu \u015fi din Demonism).<br \/>\nEste, \u00eens\u0103, punerea m\u0103\u015ftii un fapt de conven\u0163ie literar\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in gratuit, utilizat pentru sporirea expresivit\u0103\u0163ii prin introducerea insolitului? R\u0103spunsul \u00eel d\u0103 Tudor Vianu \u00een studiul Atitudinea \u015fi formele eului \u00een lirica lui Eminescu (v. Tudor Vianu, Studii de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 1965, pp. 303-309). Pe urmele lui Wilhelm Scherer, creator al unei remarcabile Poetici ap\u0103rute \u00een 1888, Tudor Vianu face o distinc\u0163ie pertinent\u0103 \u00eentre \u201elirica personal\u0103\u201c \u2013 aceea a eului, asumat ca atare \u2013, \u201elirica mascat\u0103\u201c \u015fi \u201elirica rolurilor\u201c. Nu este vorba, consider\u0103 ne\u00eentrecutul stilistician, de simple modalit\u0103\u0163i de \u201etehnic\u0103 total exterioar\u0103, care ar l\u0103sa neatins fondul \u00eensu\u015fi al sentimentelor exprimate\u201c, ci de moduri de expresie liric\u0103 ce \u201ecorespund unor atitudini felurite ale eului poetic \u015fi influen\u0163eaz\u0103 ad\u00e2nc felul sentimentelor exprimate\u201c. Potrivit acestei distinc\u0163ii, \u201ePoetul care \u00ee\u015fi asum\u0103 o masc\u0103 eterogen\u0103 o face pentru a manifesta mai r\u0103spicat sentimentele lui cele mai profunde, cele care ader\u0103 la partea cea mai intim\u0103 a propriei naturi\u201c, \u00een timp ce \u201ePoetul rolurilor intr\u0103 \u00eentr-o individualitate str\u0103in\u0103 f\u0103c\u00e2nd descoperiri nea\u015fteptate \u00een sine \u00eensu\u015fi, reactiv\u00e2nd laturile nedezvoltate \u015fi excentrice ale naturii sale\u201c. Aplicat\u0103 la lirica eminescian\u0103, distinc\u0163ia conduce la observa\u0163ia c\u0103 \u00een poezia Singur\u0103tate, de exemplu, \u201eeul poetului este acordat pentru intimitate, o surdin\u0103 invizibil\u0103 coboar\u0103 peste sim\u0163irea lui \u015fi \u015foaptele cu care se exprim\u0103 nu pot traduce dec\u00e2t nuan\u0163e discrete ale experien\u0163ei subiective\u201c. \u00cen schimb, \u201ede sub masca dacului p\u0103g\u00e2n vocea poetului cap\u0103t\u0103 sonorit\u0103\u0163i de tr\u00e2mbi\u0163\u0103 \u015fi sentimente excesive, \u00een\u0103bu\u015fite de obicei, urc\u0103 la suprafa\u0163\u0103 \u015fi se declar\u0103 cu t\u0103rie\u201c, \u00een timp ce \u00een \u00cenger \u015fi demon ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u201epreocuparea sa de a pune \u00een scen\u0103 \u015fi de a spori intensitatea poetic\u0103 a sentimentelor peste limitele la care l-ar fi obligat vorbirea \u00een numele propriu\u201c. \u00cen Luceaf\u0103rul, observ\u0103 Tudor Vianu, \u201eEminescu ne vorbe\u015fte \u015fi \u00een rolul lui C\u0103t\u0103lin \u015fi de sub masca Luceaf\u0103rului. \u00cen primul caz sim\u0163im \u00eens\u0103 c\u0103 poetul se joac\u0103, pe c\u00e2nd \u00een cel de-al doilea este limpede c\u0103 el se reg\u0103se\u015fte \u00eentr-una din dominantele profunde ale caracterului s\u0103u\u201c. A\u015fadar, \u201ePoetul pune masca pentru a fi mai el \u00eensu\u015fi; el intr\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentr-un rol pentru a se resim\u0163i \u00een ceea ce ar fi putut deveni, dar nu s-a realizat, \u00een f\u0103g\u0103duin\u0163a cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u015fi cea mai pu\u0163in \u0163inut\u0103 a naturii sale\u201c.<br \/>\nConcluzia lui Tudor Vianu, anume c\u0103 \u201ePrin adoptarea m\u0103\u015ftii, Eminescu cobora mai ad\u00e2nc \u00een sine\u201c, c\u0103 el \u201epune masca pentru a fi mai el \u00eensu\u015fi\u201c reprezint\u0103 punctul de plecare cel mai adecvat \u00een abordarea poemelor cu m\u0103\u015fti. Studiile consacrate poemelor cu m\u0103\u015fti discut\u0103, \u00een genere, masca, nu ceea ce ascunde masca, adic\u0103 poetul din spatele ei. Orientat\u0103 cu prec\u0103dere asupra a ceea ce este propriu, particular, fiec\u0103reia dintre m\u0103\u015ftile men\u0163ionate, analiza curent\u0103 nu sesizeaz\u0103 explicit tr\u0103s\u0103tura care le une\u015fte pe dedesubt, anume iregularitatea. Or, \u00een afara regulii sau a normei comune se situeaz\u0103 nu numai Toma Nour \u015fi Dionis, ci \u015fi Feciorul de \u00eemp\u0103rat f\u0103r\u0103 de stea, \u015fi b\u0103tr\u00e2nul Dasc\u0103l din Scrisoarea I; \u015fi Cavalerul din Diamantul Nordului, \u015fi Luceaf\u0103rul-Hyperion. \u015ei, cum \u00een spatele tuturor m\u0103\u015ftilor se afl\u0103 poetul \u00eensu\u015fi, iregularitatea este a sa.<br \/>\nDe altfel, Eminescu avea ceea ce am putea numi con\u015ftiin\u0163a m\u0103\u015ftii. \u201eTotu-i masc\u0103 pentru mine, \u00eensu\u015fi eu \u00eemi par o masc\u0103\u201c, afirm\u0103 el \u00eentr-o compunere preliminar\u0103 intitulat\u0103 Desgust preluat\u0103, apoi, \u00een elaborarea Scrisorii IV (v. Perpessicius, edi\u0163ia critic\u0103 de Opere, II, pp. 326-329) Afirma\u0163ia, poetul o asociaz\u0103 explicit iregularit\u0103\u0163ii. \u00cen Desgust \u00eentreaga tratare poetic\u0103 este dominat\u0103 de ideea c\u0103 \u00een toate poetul se situeaz\u0103 pe sine \u00eensu\u015fi \u00een afara normei comune: \u00eencep\u00e2nd cu deschiderea la lume, marcat\u0103 printr-o receptivitate ie\u015fit\u0103 din comun \u2013 \u201eDintr-o zi culeg at\u00e2ta, parc-a\u015f fi tr\u0103it o mie\u201c \u2013 \u015fi termin\u00e2nd cu \u00een\u0163elegerea iubirii altfel dec\u00e2t \u201eun instinct at\u00e2t de van\/ Ce-animalele-l posed\u0103 de vro dou\u0103 ori pe an\u201c. (\u00cen Scrisoarea IV: \u201eCe le-abate \u015fi la pas\u0103ri de vreo dou\u0103 ori pe an.\u201c)<br \/>\nTermenii \u00een care se prezint\u0103 abaterea de la norm\u0103 se \u00eenscriu \u00eentr-o opozi\u0163ie net\u0103, f\u0103r\u0103 recurs: \u201eNu \u015ftiu este al meu suflet mestecat at\u00e2t \u00een fiere\/ De preface bucuria, fericirea \u00een durere\/ Este inima-mi bolnav\u0103 de preface-amoru-n ur\u0103\/ Sau c\u0103 ghea\u0163a o-nc\u0103lze\u015fte \u015fi \u00eenghea\u0163\u0103 la c\u0103ldur\u0103\/ Este mintea mea de altfel, de privesc \u00een lume-amar\/ Ca prin negur\u0103 \u015fi cea\u0163\u0103 sau prin v\u00e2n\u0103t ochelar\/ Dar\u015f\u0103\u0163 \u015ftiu c\u0103 tot ce place mie-mi face nepl\u0103cere\/ Tot ce-i dulce, bl\u00e2nd \u015fi l\u00e2nged m\u0103 \u00eeneac\u0103 numa-n fiere\u201c.<br \/>\nDe la abaterea care frizeaz\u0103 anomalia \u2013 \u201eEste inima-mi bolnav\u0103 de preface-amoru-n ur\u0103\u201c \u2013 poetul \u00eenal\u0163\u0103 deosebirea dintre el \u015fi ceilal\u0163i la nivelul \u00een\u0163elegerii raportului omului cu propria-i soart\u0103 \u015fi chiar mai sus la nivelul \u00een\u0163elegerii locului s\u0103u \u00een ordinea onticului: \u201eOrice fraz\u0103 lustruit\u0103 pentru voi e adev\u0103r,\/ V\u0103 crede\u0163i st\u0103p\u00e2ni pe soarte, c\u00e2nd v\u0103 t\u00e2r\u00e2ie de p\u0103r\/ Nu tr\u0103i\u0163i voi, ci un altul v\u0103 \u00eempinge\u2026 el tr\u0103ie\u015fte\/ El din gura voastr\u0103 r\u00e2de, el se-nc\u00e2nt\u0103, el \u015fopte\u015fte\/ C\u0103ci a voastre vie\u0163i cu toate sunt ca undele ce curg\/ Ve\u015fnic este numai r\u00e2ul, r\u00e2ul este Demiurg\u201c.<br \/>\nIdeea m\u0103\u015ftii, a lumii ca teatru \u00een care acela\u015fi actor spune, din veac \u00een veac, acela\u015fi lucru apare ca o concluzie la mustrarea adresat\u0103 oamenilor pentru c\u0103 tr\u0103iesc sub semnul unor aparen\u0163e al c\u0103ror \u00een\u0163eles le r\u0103m\u00e2ne str\u0103in: \u201eNu sim\u0163i\u0163i c\u0103 r\u00e2sul vostru e un r\u00e2s str\u0103in\u2026 nebuni!\/ Nu sim\u0163i\u0163i c\u0103-n proaste lucruri voi vede\u0163i numai minuni?\/ \u015f\u2026\u0163 O, teatru de p\u0103pu\u015fe, svon de vorbe omene\u015fti\/ Povestesc ca papagalii mii de glume \u015fi pove\u015fti\/ F\u0103r\u0103 ca s\u0103 le priceap\u0103\u2026 Dup\u0103 toate un actor\/ St\u0103 de vorb\u0103 cu el \u00eensu\u015fi, spune zeci de mii de ori\/ Ce-a spus veacuri dap-olalt\u0103, ce va spune veacuri \u00eenc\u0103\/ P\u00e2n-ce soarele s-o stinge \u00een genunea cea ad\u00e2nc\u0103\/ Poate omul cel din urm\u0103, \u00een pustiul de Sahara\/ Va-n\u0163elege aceast\u0103 dram\u0103, fluier\u00e2nd, fum\u00e2nd \u0163igara.\/ Totu-i masc\u0103 pentru mine, \u2013 \u00eensu\u015fi eu \u00eemi par o masc\u0103\u201c.<br \/>\nNe afl\u0103m, sus\u0163ine Alain Guillermou (Geneza interioar\u0103 a poeziilor lui Eminescu, traducere din francez\u0103 de Gheorghe Bulg\u0103r \u015fi Gabriel P\u00eervan, Ia\u015fi, Editura Junimea, 1977, p. 340) \u00een fa\u0163a unei medita\u0163ii esen\u0163iale care reprezint\u0103 \u201eun fel de nucleu central \u00een jurul c\u0103ruia se organizeaz\u0103 ceea ce putem numi filozofia lui Eminescu\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Defini\u0163iile cele mai larg acceptate ale fractalilor re\u0163in iregularitatea drept principala lor caracteristic\u0103. Praful lui Cantor, curba lui von Koch sau curba lui Peano reprezint\u0103 abateri de la regulile geometriei tradi\u0163ionale \u015fi moderne, euclidiene \u015fi ne-euclidiene \u00een timp ce lan\u0163urile muntoase, cursurile \u015fi c\u0103derile de ap\u0103, arborii, norii, fulgii de z\u0103pad\u0103 etc. prezint\u0103 forme neregulate&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/poetul-pune-masca\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201ePoetul pune masca\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11526],"class_list":["post-19693","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-fractali"],"views":2841,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19693","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19693"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19693\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19693"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19693"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19693"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}