{"id":19688,"date":"2014-06-19T11:24:25","date_gmt":"2014-06-19T09:24:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19688"},"modified":"2014-06-19T11:24:25","modified_gmt":"2014-06-19T09:24:25","slug":"e-t-americanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/e-t-americanu\/","title":{"rendered":"E.T. Americanu\u2019"},"content":{"rendered":"

Dumitru Crudu, Un american la Chi\u015fin\u0103u,<\/em> Casa de Pariuri Literare, Bucure\u015fti, 2013, 316 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nCartea lui Dumitru Crudu nu e nici pe departe vreun banc despre moldoveni. Dumitru Crudu adun\u0103 sub aceea\u015fi copert\u0103 un american, un basarabean \u015fi mai mul\u0163i rom\u00e2ni, trat\u00e2nd-i ca pe ni\u015fte mutan\u0163i genetici sco\u015fi din eprubet\u0103. L\u0103s\u00e2nd la o parte pove\u015ftile de amor \u015fi micile picanterii, volumul dezbate o problematic\u0103 segrega\u0163ionist\u0103, bazat\u0103 pe criteriul politic. At\u00e2ta timp c\u00e2t americanu\u2019 are putere, d-apoi trebuie respectat. Un american la Chi\u015fin\u0103u este din acest punct de vedere o lectur\u0103 savuroas\u0103. E\u015fecurile \u00een via\u0163a celui s\u0103rac sunt provocate de apari\u0163ia celui bogat \u015fi de o eclips\u0103 de soare. Anton \u015eleahti\u0163chi este personajul prin ai c\u0103rui ochi cunoa\u015ftem \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, dintr-un unghi dramatico-amuzant. Instabilitatea sa teritorial\u0103 \u00eel va pune \u00een numeroase situa\u0163ii incerte. Senzualitatea feminin\u0103 \u00eei va c\u0103lca subtil \u00een picioare \u00eentreaga m\u00e2ndrie intelectual\u0103. \u00cen ciuda naivit\u0103\u0163ii, puterea lui de a se ridica dup\u0103 fiecare c\u0103z\u0103tur\u0103 r\u0103m\u00e2ne impresionant\u0103. Un american la Chi\u015fin\u0103u este mai degrab\u0103 Un basarabean la Bra\u015fov, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00eentreaga poveste este privit\u0103 prin binoclu de c\u0103tre Anton.
\nAnteic \u015fi eolian<\/strong>
\nCeea ce m-a surprins \u00een acest roman vizeaz\u0103 \u00eentocmai problema p\u0103m\u00e2ntului ca identitate \u015fi spa\u0163iu cultural. Dumitru Crudu \u00ee\u015fi condimenteaz\u0103 destul de des cartea. Nu \u00eel cru\u0163\u0103 pe bietul Anton, care, dup\u0103 ce este trimis ca bodyguard al americanului \u015fi este t\u0103v\u0103lit prin tot noroiul Fluturei, ba chiar este l\u0103sat descul\u0163, nu are nici succes la femei. Toate acestea sunt efecte ale unei eclipse solare, care \u00eei provoac\u0103 lui Anton o r\u0103sturnare de situa\u0163ie. Din mini-prin\u0163 devine maxi-cer\u015fetor \u00eenc\u0103rcat de datorii. Cert e c\u0103 cititorul habar nu are pe cine comp\u0103time\u015fte autorul.
\nC\u00e2t despre american, publicul se a\u015fteapt\u0103 la un domn prezentabil, \u00eembr\u0103cat la suit negru, care circul\u0103 doar \u00een ma\u015fini luxoase \u015fi care se fere\u015fte pe c\u00e2t cu putin\u0163\u0103 de specimenele umane rom\u00e2ne\u015fti. Nici pe departe. Americanu\u2019 nostru (lipsa lui de prestan\u0163\u0103 nu \u00eei permite articularea) este de fapt un cicisbeu cu priz\u0103 la rom\u00e2nce, un \u00eemp\u0103timit al berii americane. Sintagma \u201eaparen\u0163ele \u00een\u015fal\u0103\u201c \u00ee\u015fi are efectul tocmai \u00een rela\u0163ia dintre Anton \u015fi american. Necunosc\u0103tor al limbii engleze, Anton \u00ee\u015fi subestimeaz\u0103 rivalul dup\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare. Lunga lor c\u0103l\u0103torie cu trenul este de fapt o scen\u0103 a babilonienilor. Abia dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 Anton afl\u0103 c\u0103, de fapt, partenerul s\u0103u este un poet venit s\u0103 \u00ee\u015fi caute inspira\u0163ia tocmai \u00een Chi\u015fin\u0103u. Americanu\u2019 Martin este un avatar al lui Anton, cu o alt\u0103 concep\u0163ie despre via\u0163\u0103, un filogin deformat de bere, pasionat de hamburgeri. \u00centreg scenariul c\u0103r\u0163ii este caragialesc. C\u00e2nd trece hotarul, to\u0163i oamenii \u00eei privesc pe cei doi ca pe ni\u015fte fiin\u0163e extramundane. De \u00eendat\u0103 ce americanului \u00eei este descoperit\u0103 identitatea, oamenii \u00eel v\u0103d ca pe un Mesia, venit s\u0103 le binecuv\u00e2nteze \u0163ara, \u00een frunte cu Flutura: \u201eEl tebuie neap\u0103rat s\u0103 vad\u0103 Flutura. Dac\u0103 nu o s\u0103 vad\u0103 Flutura e ca \u015fi cum nu ar fi fost \u00een Moldova\u201c. A\u015fadar, nea Martin \u00eei ia locul t\u00e2n\u0103rului francez din Balta Alb\u0103 a lui Alecsandri, cu diferen\u0163a c\u0103 el are asupra sa un protector basarabean, un \u00eenger al lui Charlie, care preia asupra-i toate energiile negative.
\nNota individual\u0103 a c\u0103r\u0163ii este redat\u0103 de realismul actual. Autorul apeleaz\u0103 la imaginea decadent\u0103 a \u0163\u0103rii, con\u015ftient de faptul c\u0103 nu va fi contestat. El nu vrea s\u0103 fie avocatul ap\u0103r\u0103rii, a\u015fa c\u0103 personajele sale sunt \u00eemprumutate fix de pe strad\u0103. Americanu\u2019 e informat asupra caracterului rom\u00e2nilor \u201efur\u0103cio\u015fi\u201c, c\u0103r\u00e2ndu-\u015fi cu el bagajul p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een WC, iar \u201eMoldova e o \u0163ar\u0103 foarte periculoas\u0103, unde oamenii sunt jefui\u0163i \u015fi \u00eempu\u015fca\u0163i pe strad\u0103 (…) E \u0163ara trafican\u0163ilor de fiin\u0163e umane \u015fi a v\u00e2nz\u0103torilor de rechini. E \u0163ara rache\u0163ilor…\u201c. Pasajul sun\u0103 a Bogdan Br\u0103tescu, care, \u00een romanul Acas\u0103 (Paralela 45, 2013), nu uit\u0103 s\u0103 specifice c\u0103 Rom\u00e2nia este \u201epatria-mam\u0103 a peste jum\u0103tate din sp\u0103rg\u0103torii de bancomate, \u015fu\u0163ii \u015fi cer\u015fetorii de pe str\u0103zile Genevei\u201c, \u201eun teritoriu al s\u0103r\u0103ciei extreme, al alcoolismului \u015fi mortalit\u0103\u0163ii infantile, compus din c\u00e2teva mii de entit\u0103\u0163i lipsite de ap\u0103 curent\u0103, canalizare \u015fi gaze\u201c, unde aceia\u015fi c\u00e2ini din Balta lui Alecsandri \u201ecolc\u0103iau, netulbura\u0163i, \u00een mijlocul zilei\u201c pe str\u0103zile bucure\u015ftene. Dac\u0103 ar fi citit conduc\u0103torul de vagon romanul lui Bogdan Br\u0103tescu, s-ar fi ru\u015finat \u015fi nu l-ar mai fi acuzat pe Anton c\u0103 a scris pe tabla vagonului \u201eBasarabia e p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc\u201c. Realitatea se literaturizeaz\u0103, devenind astfel culoare a secolului, mo\u015ftenire l\u0103sat\u0103 str\u0103nepo\u0163ilor cititori de ebook-uri. Bun de pus \u00een bro\u015fura turistic\u0103 a Rom\u00e2niei. De\u015fi convie\u0163uiesc pe aceea\u015fi planet\u0103, Americanu\u2019 \u015fi rom\u00e2nu\u2019 tr\u0103iesc la grani\u0163e diferite.
\nDrama unui efeb franctiror<\/strong>
\nScopul lui Dumitru Crudu nu este de a face din Anton vreun victimizat. Tocmai prin capacitatea basarabeanului de a se adapta oric\u0103rei situa\u0163ii \u00eenjositoare, face din acesta un personaj de admirat. Nu cere mil\u0103 \u015fi \u00eendurare de la nimeni. Pentru a fi rom\u00e2n este capabil s\u0103 \u00eendure orice dificult\u0103\u0163i. Anton e prins \u00eentre mai multe grani\u0163e at\u00e2t mentale, c\u00e2t \u015fi fizice. Este jurnalist la Monitorul de Bra\u015fov, utilizator de neologisme, considerate de rom\u00e2ni drept \u201emoldovenisme\u201c, cunosc\u0103tor de limb\u0103 rus\u0103, nu de limb\u0103 englez\u0103 (patriotism \u015fi devotament) \u015fi un poet subapreciat. Ajunge s\u0103 o iubeasc\u0103 pe cea mai dorit\u0103 fat\u0103 din Bra\u015fov, iar pre\u0163 de c\u00e2teva pagini avem cuplul Ela\u2013\u015etefan Gheorghidiu adapta\u0163i zilelor noastre. Literatura se las\u0103 \u00eenjosit\u0103 de femeie. Instrumentul ei, poetul, a c\u0103zut prad\u0103 ispitei, cunosc\u00e2nd-o pe Lora cea valpurgic\u0103: \u201eFundul ei moale \u00eei strivea m\u00e2na,\u015fdar nu orice m\u00e2n\u0103 \u2013 n.m.\u0163 \u00eei strivea m\u00e2na cu care Anton \u00ee\u015fi scria poemele \u015fi articolele la Monitorul, dar \u00eei trimitea \u015fi un mesaj foarte clar, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 cu optimism la viitor\u201c, viitor apropiat \u00een care \u201egoal\u0103, se \u00eentinse peste poeziile alea rupte \u00een buc\u0103\u0163i \u015fi \u00eel trase deasupra ei. Tot ea \u00eei scoase pantalonii \u015fi \u00eencepu s\u0103-l c\u0103l\u0103reasc\u0103\u201c. A\u015fadar, un t\u00e2n\u0103r literat talentat ajunge s\u0103 fie ispitit de o Ev\u0103 \u201e\u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een fust\u0103 scurt\u0103 \u015fi cu c\u00e2inele \u00een bra\u0163e\u201c. Din p\u0103cate, aceast\u0103 Afrodit\u0103 ajunge a fi mutilat\u0103 de un fost iubit, pe care \u00eel va ierta, devenindu-i consoart\u0103. Ironia vie\u0163ii este la ea acas\u0103, av\u00e2ndu-l ca invitat pe Caragiale, care le z\u00e2mbe\u015fte sarcastic personajelor. Nu e o literatur\u0103 extremist\u0103, ci este o realitate contondent\u0103, \u00eendreptat\u0103 spre t\u00e2mpla noastr\u0103.
\nAnton este \u00eentr-adev\u0103r un veritabil Gheorghidiu actual. De\u0163ine acela\u015fi orgoliu masculin de posesivitate asupra f\u0103pturii feminine: \u201eC\u0103ci, ori de c\u00e2te ori o ia \u015fi pe Lora \u00een redac\u0163ie, to\u0163i \u00eencep s\u0103 plesc\u0103ie din buze sau s\u0103 fluiere. Cu toate astea, dintre to\u0163i, ea m-a ales pe mine, jubila Anton\u201c, iar c\u00e2nd prietenul s\u0103u cel mai bun, un fel de domnul G. real, \u00eei fur\u0103 iubita, Anton se minte singur: \u201eSau a for\u0163at-o s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 rela\u0163ii sexuale cu el, f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103 vrea asta? Mai degrab\u0103 a \u00eencuiat-o \u00een cas\u0103 \u015fi a violat-o. Deodat\u0103 \u00ee\u015fi imagina cum prietena sa se zb\u0103tea neputincioas\u0103 (…) Anton sim\u0163i c\u0103 o iube\u015fte \u015fi mai tare pe Lora\u201c. Dedublarea realit\u0103\u0163ii este de fapt un scut protector. Dac\u0103 ar fi fost violat\u0103, Lora ar fi suferit traume psihice, Anton ar fi investigat cazul. Violul \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne o form\u0103 de adora\u0163ie a Lorei. \u00ce\u015fi imagineaz\u0103 versiuni favorabile psihicului s\u0103u pentru a evita eventualele decep\u0163ii, \u00ee\u015fi \u00eenchipuie leg\u0103turi telepatice cu Lora: \u201eGenunchiul \u00eel \u00een\u0163epa at\u00e2t de r\u0103u, c\u0103 Anton \u00eencepu s\u0103-l frece cu m\u00e2na. Automat, se g\u00e2ndi c\u0103 Lora o fi p\u0103\u0163it ea ceva la genunchi odat\u0103 ce \u00eel doare \u015fi pe el\u201c. Doza de nebunie pe care Anton o de\u0163ine este dezvoltat\u0103 dintr-o pasiune pentru cultul frumuse\u0163ii femeii. De asemenea, pierderea ei ar presupune un minus pentru farmecul s\u0103u masculin, o lovitur\u0103 \u00een orgoliul s\u0103u. Prefer\u0103 s\u0103 evite adev\u0103rul, de\u015fi e con\u015ftient c\u0103 pentru societate e doar un \u00eencornorat penibil. Postura de clovn al societ\u0103\u0163ii nu-l demoralizeaz\u0103. \u015etie c\u0103 trebuie s\u0103 se finalizeze \u015fi s\u0103-\u015fi poat\u0103 g\u0103si rostul vie\u0163ii, aici \u00een Rom\u00e2nia. Dac\u0103 va ceda, va trebui s\u0103 treac\u0103 Prutul, ca un la\u015f \u00eenjosit de rom\u00e2ni. Olga, basarabeanca sub acoperire, \u00eei da va o m\u00e2n\u0103 de ajutor. Iubirea ei pentru naivul \u015fi compatriotul Anton este iubirea cea adev\u0103rat\u0103, numai c\u0103 Anton nu poate dep\u0103\u015fi grani\u0163ele propriei halucina\u0163ii legate de Lora. Abia \u00eentr-un t\u00e2rziu va realiza complexitatea feminit\u0103\u0163ii Olg\u0103i \u00een fa\u0163a Lorei, \u201et\u00e2rfa aia de Lora\u201c.
\nRomanul Un american la Chi\u015fin\u0103u de\u0163ine \u00eentre coper\u0163ile sale un mare poten\u0163ial narativ. Promite s\u0103 nu \u00ee\u015fi plictiseasc\u0103 publicul, s\u0103 nu \u00eel \u00eentristeze, dar nici s\u0103-l \u00eencarce cu ironii. Anton \u015eleahti\u0163chi este un c\u0103ut\u0103tor de comori rom\u00e2ne\u015fti, simte c\u0103 este legat de acest p\u0103m\u00e2nt, \u00een ciuda imaginii sale decadente. Apari\u0163ia americanului \u00een peisajul rom\u00e2nesc e un plus de culoare destinat sublinierii specificit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Diferen\u0163a cultural\u0103 trebuia subliniat\u0103 \u00een vreun fel \u015fi \u2013 cum mai bine? \u2013 dac\u0103 nu pun\u00e2nd \u00een acela\u015fi vagon de tren un american \u015fi un basarabean, care cunosc doar limba babilonian\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumitru Crudu, Un american la Chi\u015fin\u0103u, Casa de Pariuri Literare, Bucure\u015fti, 2013, 316 p.   Cartea lui Dumitru Crudu nu e nici pe departe vreun banc despre moldoveni. Dumitru Crudu adun\u0103 sub aceea\u015fi copert\u0103 un american, un basarabean \u015fi mai mul\u0163i rom\u00e2ni, trat\u00e2nd-i ca pe ni\u015fte mutan\u0163i genetici sco\u015fi din eprubet\u0103. L\u0103s\u00e2nd la o parte… Cite\u0219te mai mult »E.T. Americanu\u2019<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10711,10712],"class_list":["post-19688","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dumitru-crudu","tag-un-american-la-chisinau"],"views":1607,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19688","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19688"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19688\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}