{"id":19673,"date":"2014-06-19T11:17:51","date_gmt":"2014-06-19T09:17:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19673"},"modified":"2014-06-19T11:17:51","modified_gmt":"2014-06-19T09:17:51","slug":"in-contratimp","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-contratimp\/","title":{"rendered":"\u00cen contratimp"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Maria Banu\u015f, <em>\u00censemn\u0103rile mele: 1927\u20131944<\/em>, vol. I, text stabilit, note \u015fi comentarii de Geo \u015eerban, Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2014, 552 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Din prefa\u0163a editorului afl\u0103m c\u0103 primele m\u0103rturii diaristice ale Mariei Banu\u015f se \u00eencadrau\u00a0 printre regulile didactice stabilite de Institutul \u201ePompilian\u201c, unde a studiat \u00een gimnaziu viitoarea scriitoare. A\u015fadar, la \u00eenceput, notele par a fi probe de autodisciplinare, \u00een descenden\u0163a programului stabilit \u015fi de elevul Titu Maiorescu. Totu\u015fi, consecven\u0163a nu va fi o calitate nici \u00een adolescen\u0163\u0103, nici \u00een tinere\u0163e. Caietele poetei, r\u0103sp\u00e2ndite de-a lungul a \u015fapte decenii, tind s\u0103 devin\u0103 jurnal abia dup\u0103 1960. P\u00e2n\u0103 \u00een 1932, reac\u0163iile sunt sporadice.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Sensibilit\u0103\u0163i<\/strong><br \/>\nTitlul atribuit de Geo \u015eerban acestei reconstituiri este nepreten\u0163ios, \u00een deplin acord cu lipsa de inten\u0163ie a autoarei de a literaturiza aici, deoarece \u015fi-a asumat teza c\u0103 textul artistic \u00eenseamn\u0103 mediere, prelucrare, artizanat. Paginile \u00censemn\u0103rilor mele au avut rol terapeutic. Au secretizat via\u0163a, f\u0103r\u0103 a recurge la distinc\u0163ii \u00eentre public \u015fi privat. De altfel, rareori s-a bucurat scriitoarea de tihna c\u0103minului \u015fi a condi\u0163iei biologice: \u201eFemeia este, b\u0103rbatul devine. Rilke o \u015ftia, ca de altfel toat\u0103 g\u00e2ndirea german\u0103, care vede \u00een femeie ceva instinctiv, legat de p\u0103m\u00e2nt. Poate de aceea devenirea femeii-artist e at\u00e2t de lent\u0103, de grea. \u00cencepi prin a fi de acord cu lumea, pe c\u00e2nd b\u0103rbatul \u00ee\u015fi croie\u015fte drum spre aceast\u0103 \u00een\u0163elegere. Pentru femeie, \u00eenceputul dramei spirituale e pierderea acestui acord, e neputin\u0163a dureroas\u0103 de a mai cuprinde lumea prin sim\u0163uri, prin bucurie, prin lacrimi, prin tr\u0103ire simpl\u0103\u201c (1 martie 1938, p. 101).<br \/>\nJurnalul reprezint\u0103, \u00een cel mai \u00eenalt grad, disputa cu propria ereditate. Teama de visceralitate i-a antrenat \u00eendoiala \u015fi frustrarea la contactul cu h\u00e2rtia. S\u0103n\u0103tatea \u015fubred\u0103 i-a periclitat mereu profesia. Totodat\u0103, o perioad\u0103 lung\u0103 a fost nemul\u0163umit\u0103 de apartenen\u0163a etnic\u0103. E posibil ca seria de coerci\u0163ii aplicate evreilor la data respectiv\u0103, nu doar \u00een \u0163ar\u0103, s-o fi \u00eenver\u015funat \u00eempotriva comunit\u0103\u0163ii. Dar \u015fi mai clar o irit\u0103 comoditatea burghez\u0103 a asimila\u0163ilor, precum so\u0163ul ei: \u201eMai mult, \u00eel dipre\u0163uiam. Mai am romantisme de-astea ieftine. \u00cel vreau neprins, nedelimitat. M\u0103 indispun numele evreie\u015fti pe care le \u00een\u015fira: aici st\u0103tea Feier, aici Io\u015fua, aici Isu. \u00cel v\u0103d, jid\u0103na\u015f mic alerg\u00e2nd pe str\u0103zi cu al\u0163i jid\u0103na\u015fi mici, f\u0103c\u00e2nd \u00ab\u015fotii\u00bb. Am o criz\u0103 de antisemitism\u201c (2 iunie 1939, p. 238).<br \/>\nTrebuie remarcat \u00eens\u0103 c\u0103 una dintre temele recurente ale primei p\u0103r\u0163i (1927-1944) este proiectul de roman Viii \u015fi mor\u0163ii, niciodat\u0103 publicat. Maria Banu\u015f respect\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 conven\u0163iile estetice ale vremii: luciditatea actului creator, excesul autoscopic al personajelor \u015fi autenticitatea. Locul prozei anun\u0163ate va fi luat de carnetele de lucru. Analiz\u00e2ndu-\u015fi cartea de fic\u0163iune, va ajunge la problematica literaturii \u00een eventualitatea schimb\u0103rii din temelii a sistemelor politice. Scenariul imaginat are valoare pythic\u0103: \u201eE probabil c\u00e3 lumea e \u015fi va mai fi c\u00e2tva timp avid\u0103 \u2013 p\u00e2n\u0103 la o r\u0103sturnare complet\u0103 \u015fi o nou\u0103 a\u015fezare social\u0103 \u2013 de literatur\u0103 cu mase, orchestrat\u0103 \u00een simulacru, plan\u0103, o pojghi\u0163\u0103 sub\u0163ire, fragil\u0103, care se sparge la prima suflare. Ce \u00eenseamn\u0103 evenimente mari social-economice? Capitalul trece dintr-o m\u00e2n\u0103 \u00eentr-alta, via\u0163a pentru o anumit\u0103 p\u0103tur\u0103 devine mai confortabil\u0103, institu\u0163iile vechi sufer\u0103 o mic\u0103 schimbare. Ei \u015fi? Ai s\u0103 scrii romane care vor avea ca eroi Capitalul, Reac\u0163iunea, Revolu\u0163ionarii? Pasiunile oamenilor vor fi altele? Oamenii vor suferi, se vor bucura, vor muri pentru comitete, culturalizare, industrializare?\u201c (p. 77). Toate interoga\u0163iile \u0163\u00e2fnoase, pro-estetice, de la dou\u0103zeci de ani, vor deveni realit\u0103\u0163i distopice. Speran\u0163ele v\u00e2rstei nu se vor realiza. \u00cen schimb, abera\u0163ia denun\u0163at\u0103 \u2013 a controlului con\u015ftiin\u0163ei civice \u2013 va deveni lege. \u00cen 1934, Maria Banu\u015f decripta \u00eentreaga structur\u0103 a realismului socialist. Era anul c\u00e2nd Andrei A. Jdanov, la Congresul Scriitorilor din Uniunea Sovietic\u0103, trasa directivele respectivei metode.<br \/>\n<strong>\u00cen preajma Revolu\u0163iei<\/strong><br \/>\n\u00censemn\u0103rile mele con\u0163in \u015fi reac\u0163ii intime. Senzualitatea \u015fi efuziunea domin\u0103 ra\u0163ionalul. Cu toate acestea, nu reg\u0103sim nimic misterios, niciun fior al con\u015ftiin\u0163ei feminine. Nici despre pragmatism nu cred c\u0103 putem vorbi, ci despre \u00eencercarea de a se ancora la realitate, fa\u0163\u0103 de care a r\u0103mas mereu \u00een contratimp. Nu neap\u0103rat fiindc\u0103 nu a observat ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume. Marea problem\u0103 a personalit\u0103\u0163ii Mariei Banu\u015f a constat \u00een inabilitatea de a se adapta. Cine va c\u0103uta literatura va trebui s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 aceast\u0103 pacoste. Exist\u0103, de asemenea, o chestiune biografic\u0103 fundamental\u0103, care va ajunge amprent\u0103 a destinului. Scriitoarea s-a n\u0103scut \u00een 1914. O afiliere la a\u015fa-zisa genera\u0163ie 1927 nu era exclus\u0103. Eliade, Vulc\u0103nescu, Cioran, Ionescu, Noica, Petru Comarnescu nu apar nic\u0103ieri. Nici m\u0103car Mihail Sebastian. Cercul ei de cuno\u015ftin\u0163e gravita \u00een preajma lui Zaharia Stancu \u015fi a colaboratorilor lui principali de la revista \u201eAzi\u201c \u2013 Geo Bogza \u015fi Eugen Jebeleanu. Acestora li s-au al\u0103turat filosoful Harry C. Ionescu-Gulian (Richi, n. 1914) \u015fi avangardistul Paul P\u0103un (Bebe, n. 1914).<br \/>\nS\u0103 admitem c\u0103 \u00eenclina\u0163iile au \u00eendemnat-o s\u0103-i aleag\u0103 pe ziari\u015ftii cu orient\u0103ri socialiste, adic\u0103 social-democrate de atunci. \u00cen realitate, apele sunt mai tulburi sau chiar amestecate cu lichide incompatibile. De\u015fi se erija \u00een antiburghez, Zaharia Stancu r\u0103m\u00e2ne un domn aranjat la patru ace \u015fi la portofel. Suferin\u0163a marginalilor nu-l preocup\u0103. \u00cen cazul s\u0103u, discursul de ap\u0103rare a obidi\u0163ilor nu dep\u0103\u015fe\u015fte stadiul ideologic. Social-democra\u0163ia \u00ee\u015fi p\u0103stra ambiguitatea fa\u0163\u0103 de putere. Pasivitatea \u00eei asigura certe foloase. Or, apropierea sentimental\u0103 a Mariei Banu\u015f de Zaharia Stancu reprezint\u0103, at\u00e2t pentru C. Ionescu-Gulian, c\u00e2t \u015fi pentru Paul P\u0103un, o piedic\u0103 pentru educarea poetei \u00een sensul aplic\u0103rii r\u0103zvr\u0103tirii. Din nou, iese la iveal\u0103 \u00eencordarea, \u015fov\u0103iala \u00eenaintea deciziilor radicale: \u201eCe tare drag mi-a fost Bebe. Mi-e ru\u015fine fa\u0163\u0103 de el, de tot ce nu fac. De tot ce e lene \u015fi fric\u0103 \u00een mine. Am recitit scrisorile lui. De atunci, \u00een ultimele din 1931, el lupta \u015fi m\u0103 \u00eencuraja. Spunea: via\u0163a e lupt\u0103. A trebuit \u00eens\u0103 s\u0103 \u00eendeplinesc ceea ce fusese strig\u0103tul, pl\u00e2nsul adolescen\u0163ei mele: dragostea \u00eentreag\u0103, deplin\u0103, oarb\u0103 pentru tot ce nu-i ea. Am fost animal, femeie. Mai e ceva \u00een mine, totu\u015fi. Nu \u015ftiu dac\u0103 marxismul e \u00eentru totul \u00eendrept\u0103\u0163it sau nu. Dar cred \u00een camaraderie, \u00een dreptate. M\u0103 revolt\u0103 ipocrizia unora, suferin\u0163a nejustificat\u0103 a celorlal\u0163i. E copil\u0103ros ce scriu, e elementar, dar via\u0163a adev\u0103rat\u0103 pe aceste simple \u015fi ad\u00e2nci afecte se cl\u0103de\u015fte\u201c (p. 177).<br \/>\nAtitudinile infantile invocate de Maria Banu\u015f \u00eei defineau pe membrii genera\u0163iei. T\u00e2nguirea de tip emo, readus\u0103 \u00een actualitate de Gabriel H. Decuble \u00een Tu n-ai tr\u0103it nimic, marcheaz\u0103 \u015fi arhitectura intelectual\u0103 din Jurnalul lui Mihail Sebastian. Mai mult, rigidul Gulian \u00ee\u015fi descoper\u0103, \u00een anii celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, jubila\u0163ia minoratului liric. Scepticismul fa\u0163\u0103 de socialism, \u00een\u0163eles ca manifestare ira\u0163ionalist\u0103, \u015fi fa\u0163\u0103 de sionism, perceput ca na\u0163ionalism extremist mascat, sunt st\u0103rile obi\u015fnuite ale semiasimila\u0163ilor din epoc\u0103, \u00een special ale lui Sebastian. Filtrarea critic\u0103 a doctrinelor, asociat\u0103 cu amalgamarea acestora, a determinat e\u015fecurile individuale. Ast\u0103zi ne \u00eentreb\u0103m cum de unii evrei s-au zb\u0103tut, \u00eentre 1942 \u015fi 1944, \u00een favoarea marxism-leninismului. De fapt, problema este gre\u015fit formulat\u0103. B\u0103t\u0103lia nu se ducea doar pentru anihilarea fascismului, du\u015fmanul care-i persecuta. Ac\u0163iunea se purta \u00een numele Revolu\u0163iei. \u00centr-o lume a b\u0103rba\u0163ilor \u2013 teroriza\u0163i \u015fi pruden\u0163i \u2013, Maria Banu\u015f \u00ee\u015fi caut\u0103 idealul eroic, particip\u00e2nd, \u00een ilegalitate, \u00een r\u00e2ndurile \u201eAp\u0103r\u0103rii Patriotice\u201c (1943-1944), organiza\u0163ie alc\u0103tuit\u0103 nu doar din simpatizan\u0163i comuni\u015fti. Din c\u00e2te mi-am dat seama, forma\u0163iunea avea caracter paramilitar. Nu \u015ftiu dac\u0103 \u201eUniunea Patrio\u0163ilor\u201c, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1942, a fost str\u0103in\u0103 de aceast\u0103 brigad\u0103. Femeie voluntar\u0103, scriitoarea ajunge la \u00eent\u00e2lnirea cu marile muta\u0163ii \u015fi nu pricepe de ce fo\u015ftii \u00eendrum\u0103tori prefer\u0103 diploma\u0163ia \u015fi circumspec\u0163ia. \u00cenarmat\u0103 cu lozincile \u00eenv\u0103\u0163ate, r\u0103spunde: \u201eSigur, instinctul de conservare func\u0163ioneaz\u0103 activ. Oamenii se retrag \u00een cochilie, ca melcii. Dar sunt \u015fi alte for\u0163e care lucreaz\u0103 \u00een ei. Poate c\u0103 Geo \u015fBogza, n.m.\u0163 \u015fi Richi, \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, arti\u015fti, scriitorii, g\u00e2nditori, au, \u00een felul lor, dreptate: pielea lor e mai pre\u0163ioas\u0103 ca a muritorilor de r\u00e2nd. \u00centr-\u00een\u015fii arde sc\u00e2nteia dumnezeiasc\u0103 a harului, \u015fi ea trebuie ocrotit\u0103. Dar dac\u0103 nu d\u0103m totul, nu d\u0103m nimic. F\u0103r\u0103 risc nu se poate. Necesitatea istoric\u0103 a luptei contra fascismului se impune pentru mine. Iar\u0103\u015fi Necesitatea!\u201c (p. 501-502).<br \/>\nC\u00e2nd Maria Banu\u015f \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o utopie, prietenii ei \u00ee\u015fi neglijeaz\u0103 convingerile. Nu le tr\u0103deaz\u0103 neap\u0103rat. Doar \u00ee\u015fi ajusteaz\u0103 comportamentul la nevoile contextului. C\u00e2nd Maria Banu\u015f alearg\u0103 contra cronometru, ceilal\u0163i prefer\u0103 anduran\u0163a. Lipsa de orientare \u201ejust\u0103\u201c, \u00een jargonul propagandei, d\u0103 na\u015ftere literaturii din \u00censemn\u0103rile mele.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Maria Banu\u015f, \u00censemn\u0103rile mele: 1927\u20131944, vol. I, text stabilit, note \u015fi comentarii de Geo \u015eerban, Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2014, 552 p. &nbsp; Din prefa\u0163a editorului afl\u0103m c\u0103 primele m\u0103rturii diaristice ale Mariei Banu\u015f se \u00eencadrau\u00a0 printre regulile didactice stabilite de Institutul \u201ePompilian\u201c, unde a studiat \u00een gimnaziu viitoarea scriitoare. A\u015fadar, la \u00eenceput, notele par&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-contratimp\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen contratimp<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11009,11008],"class_list":["post-19673","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-insemnarile-mele","tag-maria-banus"],"views":1660,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19673","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19673"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19673\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19673"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19673"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19673"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}