{"id":19671,"date":"2014-06-19T11:16:03","date_gmt":"2014-06-19T09:16:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19671"},"modified":"2014-06-19T11:16:03","modified_gmt":"2014-06-19T09:16:03","slug":"ion-siugariu-destin-de-poet","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ion-siugariu-destin-de-poet\/","title":{"rendered":"Ion \u015eiugariu, destin de poet"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen ciuda numeroaselor recuper\u0103ri editoriale postume Ion \u015eiugariu, autor a trei culegeri poetice \u00een timpul scurtei sale vie\u0163i, 1914-1945, \u015fi a unei bogate activit\u0103\u0163i de critic literar r\u0103mas\u0103 mult\u0103 vreme \u00een publica\u0163iile vremii din preajma \u015fi din timpul r\u0103zboiului, se afl\u0103, ca mul\u0163i al\u0163ii, \u00een afara interesului marii critici. Ca s\u0103 nu mai spun c\u0103 nici o istorie literar\u0103 nu \u00eel men\u0163ioneaz\u0103.<br \/>\nDar cui \u00eei place poezia g\u0103se\u015fte \u00een Ion \u015eiugariu un poet adev\u0103rat. Iar acas\u0103 la el, \u00een Baia Mare \u015fi \u00een jur, \u00een \u201eB\u0103i\u0163a B\u0103ii\u201c, unde s-a n\u0103scut acum 100 de ani, la 6 iunie, se bucur\u0103 de o adev\u0103rat\u0103 reputa\u0163ie cultural\u0103. Un adev\u0103rat cult, aproape o obsesie. Str\u0103zi \u015fi \u015fcoli cu numele poetului (Noroc c\u0103 T\u0103u\u0163ii-M\u0103gher\u0103u\u015f, cu matricola na\u015fterii sale, de c\u00e2nd e ora\u015f nu mai are nume pentru str\u0103zi, ci numere, ca \u00een America). Anivers\u0103ri, comemor\u0103ri, simpozioane, cenacluri, concursuri, recitaluri de poezie. \u201eNu v-am uitat, minerii mei. \u00cemi pare\/ Adeseori c\u0103 trec cu voi spre min\u0103,\/ Pe Valea Ro\u015fie: coloan\u0103 lin\u0103,\/ \u00cen\u015firuit\u0103 pe o dung\u0103 de c\u0103rare.\u201c Odat\u0103 cu dispari\u0163ia minerilor, se va schimba poate \u015fi gustul literar. Numai s\u0103 fie cine s\u0103 le arate \u015fcolarilor \u015fi un alt \u015eiugariu. Evoc\u0103ri, consemn\u0103ri \u00een gazete, m\u0103car de dou\u0103 ori pe an, ne\u00eentrerupt din 1969. O tez\u0103 de doctorat despre poezia sa, a unei b\u0103im\u0103rence, sus\u0163inut\u0103 \u015fi tip\u0103rit\u0103 la Bra\u015fov, e de neg\u0103sit. De altfel, \u00een libr\u0103riile locale, raftul maramure\u015fenilor e \u00een mare suferin\u0163\u0103. Dar \u00een agenda centenarului, \u00een ora\u015ful de care \u0163ine satul natal: \u201eProgresia \u015eiugariu\u201c, discursuri, prezent\u0103ri, picnic. \u201eSimpozion interna\u0163ional \u015eiugariu\u201c. Dac\u0103 cineva mizeaz\u0103 azi pe ceea ce confer\u0103 acestui spa\u0163iu nordic calitatea de brand cultural, poate s\u0103 o fac\u0103 \u015fi cu poetul Ion \u015eiugariu.<br \/>\nTotul a \u00eenceput \u00een 1969, dup\u0103 apari\u0163ia Carnetelor unui poet c\u0103zut \u00een r\u0103zboi. Poetul, amintirea lui diafan\u0103, proasp\u0103t\u0103 \u00eenc\u0103 atunci \u2013 a murit la 31 de ani pe frontul din Tatra \u2013 a venit aici adus de doamna Lucia, so\u0163ia iubitoare \u015fi jertfelnic\u0103.<br \/>\nPe \u201eDealul cu poe\u0163i\u201c, cum \u00eei spuneam, la c\u0103su\u0163a unde s-a n\u0103scut, cas\u0103 memorial\u0103 din 1983, dup\u0103 ce devenise a Muzeului unde lucram, b\u0103im\u0103reni sau nu, dar poe\u0163i cu to\u0163ii, urcam c\u0103rarea \u015ferpuit\u0103 prin livezi spre locul mirific de unde, la \u00eenceput de iunie, se deschide o frumoas\u0103 priveli\u015fte peste satul B\u0103i\u0163a, care \u00eenchipuie \u00een scrisul lui \u015eiugariu un univers poetic particular. Urcau dealul pentru evoc\u0103ri \u015fi poezie: Coriolan Ghe\u0163ie, Teohar Mihada\u015f, Gheorghe Bulg\u0103r, Onisim Filipoiu, poetul b\u0103im\u0103rean Victor Ilie\u015fiu, profesorul Gheorghe Pop, vorbind despre poet f\u0103r\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 fusese \u015fi el or\u0103dean odat\u0103 cu elevul \u015eiugariu, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Ioan Cosma de pe Valea Borcutului, cu pio\u015fenia fra\u0163ilor poetului: Jim, Augustin, M\u0103rioara \u015fi Zaharie, dar \u015fi cu resemnarea trist\u0103 a mamei. Familia, neamurile, cons\u0103tenii. Ani \u00een \u015fir \u201efiii Maramure\u015fului\u201c venind acas\u0103, ori scriitori bucuro\u015fi s\u0103 ias\u0103 \u00een lume dup\u0103 ani de izolare aduceau \u201epoetului-erou\u201c obolul de recuno\u015ftin\u0163\u0103. Printre ei, poe\u0163ii \u015etefan Popescu \u015fi Ion Sofia Manolescu, remarca\u0163i c\u00e2ndva de harnicul cronicar de la \u201eMe\u015fterul Manole\u201c. \u015ei \u015etefan Bellu, poet el \u00eensu\u015fi atunci, autorul c\u0103r\u0163ii din 1975, reeditat\u0103, despre \u201eun poet c\u0103zut \u00een r\u0103zboi\u201c. O desf\u0103\u015furare monografic\u0103 cu impact asupra recept\u0103rii lui \u015eiugariu.<br \/>\nMai bine am fi f\u0103cut atunci \u015fi o antologie de poezie. Dar \u201eedi\u0163ia antologic\u0103 a crea\u0163iei sale poetice\u201c, despre care bunul Nae Antonescu spunea \u00een Tribuna, 1968, c\u0103 \u201eeste \u00een stadiu ultim al finis\u0103rii\u201c, n-a mai ap\u0103rut nici p\u00een\u0103 azi.<br \/>\nLa B\u0103i\u0163a \u015fi \u00een Baia Mare, \u015eiugariu era acas\u0103, iar Doamna Lucia venea pe un drum pe care va reveni ne\u00eentrerupt o jum\u0103tate de veac. \u201eAvea nevoie, spune ea, de mult\u0103 afec\u0163iune, de c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103, avea nevoie s\u0103-i fiu mereu prezent\u0103&#8230; \u00cen fapt, via\u0163a noastr\u0103 s-a scurs \u00eentre desp\u0103r\u0163iri \u015fi scrisori\u201c. A venit la Baia Mare \u00een iunie 1969, de ziua de na\u015ftere a poetului, aduc\u00e2nd prima ei victorie: Carnetele unui poet c\u0103zut \u00een r\u0103zboi, Editura Militar\u0103, 1968. Cu aceasta se reafirma statutul lui \u015eiugariu de scriitor rom\u00e2n. Dar valoarea estetic\u0103 a operei r\u0103m\u00eenea pu\u0163in cunoscut\u0103. \u015ei mai aducea, pe l\u00e2ng\u0103 un geamantan de manuscrise, c\u0103r\u0163ile de poezie din 1938, 1942, 1943 ale so\u0163ului, Cronica literar\u0103, prima revist\u0103 b\u0103im\u0103rean\u0103 de profil, ini\u0163iat\u0103 de \u015eiugariu \u00eempreun\u0103 cu suavul Gh. Cri\u015fan \u00een 1939. Cum lucram atunci la Bibliotec\u0103, pe toate le-am reunit pentru scurt timp \u00eentr-o expozi\u0163ie \u00een mica sal\u0103 de lectur\u0103 din Centrul Vechi al ora\u015fului. Au v\u0103zut-o mul\u0163i b\u0103im\u0103reni, familia \u015fi cei veni\u0163i la simpozionul din Baia Mare \u015fi B\u0103i\u0163a, \u00een 7 \u015fi 8 iunie. Primar al ora\u015fului era un inginer miner, cons\u0103tean al poetului, mai apoi \u015fef de min\u0103, sensibil \u015fi atent la tot ce se f\u0103cea \u00een numele lui \u015eiugariu. La B\u0103i\u0163a a c\u00e2ntat \u015fi corul din Seini al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Mihai B\u0103laj, posesor de scrisori \u015fi amintiri din perioada or\u0103dean\u0103 a poetului, pe c\u00eend Octav \u015eulu\u0163iu \u00eel supraveghea pe eminentul elev de la \u201eGojdu\u201c, debut\u00e2ndu-l literar \u00een Familia. Un elev care, la absolvire, a l\u0103sat o burs\u0103 la Oxford pentru Literele bucure\u015ftene.<br \/>\nCarnetele&#8230; din 1968 erau \u00een literatura momentului, ca \u015fi alte apari\u0163ii editoriale, un semn de normalitate, chiar dac\u0103 sever supravegheat\u0103 \u015fi, la nevoie, aspru sanc\u0163ionat\u0103. \u00cen 1955 Mihai Beniuc, mai-marele scriitorilor rom\u00e2ni atunci, scrisese pe memoriul so\u0163iei: \u201e\u00cenc\u0103 nu e momentul!\u201c Prieten cu \u015eiugariu, care scrisese despre C\u00eentece noi\u00a0 \u2013 \u201eo carte plin\u0103 de cele mai aspre nelini\u015fti \u015fi de o surprinz\u0103toare energie verbal\u0103\u201c \u2013 Beniuc, c\u0103zut acum din func\u0163ie, va face totu\u015fi \u00een Carnete&#8230; o evocare nu lipsit\u0103 de c\u0103ldur\u0103: \u201e\u00cen amintirea poetului\u201c. La fel \u015fi Emil Giurgiuca, etern combatant pentru cauza literar\u0103 a Transilvaniei. Mai apropiat poetului, care-l descifrase ca pe \u201eUn suflet zbuciumat \u015fi plin de nelini\u015fti\u201c, \u015fi profund marcat de dispari\u0163ia sa prematur\u0103, Lauren\u0163iu Fulga, vicepre\u015fedinte al Uniunii Scriitorilor \u00een tandem cu Zaharia Stancu, pre\u015fedinte, dau cu prestigiul lor \u00eentreaga m\u0103sur\u0103 a recuper\u0103rii lui \u015eiugariu. \u201eUltima laud\u0103\u201c scris\u0103 de Fulga drept postfa\u0163\u0103 a c\u0103r\u0163ii e litania re\u0163inut\u0103 a unui prieten \u00eendurerat. Stancu avea s\u0103 transmit\u0103 mamei poetului \u201ec\u0103zut eroic pe frontul antifascist\u201c o scrisoare de mul\u0163umire care a stat cur\u00e2nd \u00een ram\u0103 \u00een casa unde s-a n\u0103scut.<br \/>\nCarnetele&#8230; ap\u0103reau \u00een acela\u015fi an cu antologia lui N. Manolescu Poezia rom\u00e2n\u0103 modern\u0103, o carte \u00eens\u0103 cu o soart\u0103 ingrat\u0103, de\u015fi f\u0103cuser\u00e3 mult\u0103 v\u00e2lv\u0103 interzicerea \u015fi scoaterea ei din libr\u0103rii. Am avut norocul s\u0103 salv\u0103m pentru bibliotec\u0103 destule exemplare. Ar fi avut un loc acolo \u015fi poezia lui Ion \u015eiugariu, la fel ca a lui \u015etefan Baciu, despre ale c\u0103rui poezii din Poemele de dragoste a scris cu \u00eenc\u00e2ntare \u00een Revista Funda\u0163iilor Regale. I-ar fi stat bine, comentat de Manolescu, al\u0103turi de Nichifor Crainic, Radu Gyr ori Horia Stamatu. Scriitori care dep\u0103\u015fiser\u0103, fiecare \u00een felul s\u0103u, \u015fi r\u0103zboiul, \u015fi anii tragici ce au urmat. Pe c\u00e2nd poezia lui \u015eiugariu a urmat destinul autorului \u00eemplinit \u201e\u00een sacrificiu \u015fi \u00een moarte\u201c. A\u015fa spunea despre el Vintil\u0103 Horia, \u00een prefa\u0163a volumului antologic Sete de ceruri, 1985, M\u00fcnchen, Ion Dumitru Verlag. Volumul a ap\u0103rut, scrie prefa\u0163atorul, \u201eprin grija iubitoarei lui so\u0163ii, inspiratoare \u015fi conduc\u0103toare, \u00een felul \u00een care Dante vedea femeia \u015fi amorul, \u00een felul \u00een care fiecare din noi, cei de la \u00abMe\u015fterul Manole\u00bb, am fost du\u015fi c\u0103tre noi \u00een\u015fine ca ni\u015fte \u00abFedeli d\u2019Amore\u00bb ce eram, de \u00eengerii no\u015ftri complementari\u201c. Un omagiu pentru jertfa de o via\u0163\u0103 a Luciei. E umbra prieteniei \u015fi a solidarit\u0103\u0163ii intelectuale pe care, \u00een 1985, privind de la Madrid la realitatea rom\u00e2neasc\u0103 de atunci, Vintil\u0103 Horia vorbea despre \u201eo moarte a \u0163\u0103rii, par\u0163ial\u0103, evident, \u015fi trec\u0103toare, \u00eens\u0103 care n-a trecut \u00eenc\u0103 \u015fi cine \u015ftie c\u00e2t va mai st\u0103rui deasupra tragediilor noastre\u201c. \u00cen timp ce, cu \u00eencrederea lui dintotdeauna \u00een poezie, privea la \u201egenera\u0163ia de la 1939\u201c, cea care ne d\u0103duse \u201eun chip cultural f\u0103r\u0103 de care nu se poate reconstitui o imagine valabil\u0103 a Rom\u00e2niei antebelice\u201c. Acolo se afl\u0103 \u015fi poezia lui \u015eiugariu. Citindu-l pe poet, mai spune prefa\u0163atorul, \u201eam avut dinainte drama \u00eentreag\u0103 a genera\u0163iei mele. Decenii de de\u015ferturi \u015fi s\u00e2nge \u00eentre acea imagine pur\u0103, voitoare de mai bine&#8230; \u015fi teribilul destin care a f\u0103ptuit contrariul\u201c. Lauda lui \u015eiugariu \u00eensemna \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u00eencredere \u00een poezie.<br \/>\nPoezia deasupra a tot \u015fi a toate! \u201eTrebuie s\u0103 adaug activit\u0103\u0163ii mele critice, care nu e dec\u00e2t periferic\u0103, scrisul original, creativ propriu\u201c, noteaz\u0103 poetul. Dar cum a f\u0103cut mult\u0103 publicistic\u0103, a supus destule c\u0103r\u0163i proaste unui adev\u0103rat ecarisaj critic. Cum e de pild\u0103 un autor care a scris despre avioane p\u00een\u0103 \u00een anii \u201970, Ladmiss Andreescu, cu volumul Sbur\u0103m spre R\u0103s\u0103rit. To\u0163i credeau a \u015fti cine este inamicul \u015fi cum nu avem nici o \u015fans\u0103 \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii sale. Revista Reporter, pe care Siguran\u0163a o va desfiin\u0163a ca fiind comunist\u0103, prime\u015fte de la cronicar o replic\u0103 dur\u0103: \u201eEste cea mai obraznic\u0103 \u015fi cea mai murdar\u0103 terfelire a scrisului nostru actual, lucru care ne face s\u0103 protest\u0103m din toate puterile \u00eempotriva apari\u0163iei ei\u201c. Spre deosebire de al\u0163i confra\u0163i, nu exist\u0103 la \u015eiugariu \u2013 intelectual format la umbra G\u00e2ndirii \u2013 urmele unui crez de st\u00e2nga. Colaborator cu Pan Vizirescu \u015fi Ovid Caledoniu la Muncitorul Na\u0163ional Rom\u00e2n, publica\u0163ie oficial\u0103, func\u0163ionar de nevoie al Statului, mai t\u00e2rziu \u015fef de cabinet al ministrului Ion Petrovici \u00een guvernul Antonescu, g\u00e2ndea altfel dec\u00e2t Mihai Beniuc. Sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 dup\u0103 1990 prin a fi revendicat \u00een chip g\u0103l\u0103gios, ca \u00een alte cazuri \u015fi f\u0103r\u0103 nici o prob\u0103, de dreapta legionar\u0103. Ca \u015fi Vintil\u0103 Horia, victim\u0103 cunoscut\u0103 \u015fi tragic\u0103 a unor astfel de alega\u0163ii, Ion \u015eiugariu nu are nimic cu Legiunea. Are \u00een schimb cu cea mai curat\u0103 idee na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pentru care a \u00een\u0163eles s\u0103-\u015fi ofere via\u0163a.<br \/>\nAcum c\u0103 \u015eiugariu e binecunoscut ca om \u015fi ca erou, ar trebui s\u0103 ne interes\u0103m nu doar de biografia sa, dar s\u0103 ne uit\u0103m mai mult la ceea ce conteaz\u0103, la oper\u0103, la poezia sa, la nelini\u015ftile con\u015ftiin\u0163ei sale scriitorice\u015fti.<br \/>\nO anumit\u0103 emula\u0163ie poetic\u0103 pe plaiurile noastre se va fi dator\u00e2nd \u015fi numeroaselor aduceri aminte \u015fi omagii postume \u00eenchinate poetului \u015fi poeziei. Sunt \u015fi aici poe\u0163i adev\u0103ra\u0163i ce scriu o poezie pe care \u015eiugariu ar saluta-o entuziast, bucuros c\u0103 Baia Mare nu mai e ora\u015ful lipsit de relevan\u0163\u0103 cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din vremea lui. Nu sunt poate to\u0163i purt\u0103tori de talent f\u0103r\u0103 cusur. E nevoie de intransigen\u0163\u0103 critic\u0103, precum adesea \u015fi pentru b\u0103im\u0103reni o mai arat\u0103 Alex \u015etef\u0103nescu. Ca \u015fi Ion \u015eiugariu, care vorbea de \u201etufoasa noastr\u0103 turm\u0103 de poe\u0163i \u015fi scriitori tineri\u201c. \u00centreb\u0103rile \u015fi dilemele celor de atunci poate c\u0103 mai au acuitatea originar\u0103. E suficient s\u0103 ni le punem, cu sinceritate, pentru ca acum centenarul na\u015fterii sale s\u0103 nu par\u0103 un gest formal, cum se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen ciuda numeroaselor recuper\u0103ri editoriale postume Ion \u015eiugariu, autor a trei culegeri poetice \u00een timpul scurtei sale vie\u0163i, 1914-1945, \u015fi a unei bogate activit\u0103\u0163i de critic literar r\u0103mas\u0103 mult\u0103 vreme \u00een publica\u0163iile vremii din preajma \u015fi din timpul r\u0103zboiului, se afl\u0103, ca mul\u0163i al\u0163ii, \u00een afara interesului marii critici. Ca s\u0103 nu mai spun c\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ion-siugariu-destin-de-poet\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ion \u015eiugariu, destin de poet<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11522,11523],"class_list":["post-19671","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-siugariu","tag-poet"],"views":1535,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19671","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19671"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19671\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}