{"id":19667,"date":"2014-06-19T11:12:11","date_gmt":"2014-06-19T09:12:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19667"},"modified":"2015-01-15T14:44:04","modified_gmt":"2015-01-15T12:44:04","slug":"rugaciune-pentru-pace","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rugaciune-pentru-pace\/","title":{"rendered":"Rug\u0103ciune pentru pace"},"content":{"rendered":"

Ini\u0163iativa Papei Francisc de a mijloci \u00eentrevederea celor doi pre\u015fedin\u0163i, Shimon Peres, al israelienilor, \u015fi Mahmoud Abbas, al palestinienilor, \u00ee\u015fi are echivalent istoric \u00een \u00eent\u00e2lnirea de la Ierusalim, din 1977, \u00eentre pre\u015fedintele Egiptului Anwar Sadat \u015fi premierul Israelului Menahem Begin. S-a vorbit atunci de curaj. Pre\u015fedintele Egiptului \u015fi-a pl\u0103tit cu via\u0163a curajul. Papa Francisc vorbe\u015fte din nou tot de curaj.<\/strong> <\/em>
\nIe\u015firea din impas<\/strong>
\nEste suficient ca oamenii de bine s\u0103 nu fac\u0103 nimic pentru ca r\u0103ul s\u0103 triumfe, spunea filosoful Edmund Burke.
\nRezolu\u0163ia 242 a Consiliului de Securitate, adoptat\u0103 la 22 noiembrie 1967, prevede retrocedarea teritoriilor ocupate militar de Israel. Incomplet\u0103 \u015fi imperfect\u0103 pentru o reglementare de ansamblu, aceasta r\u0103m\u00e2ne documentul de baz\u0103 \u00een negocierile de pace. Din 1967 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, toate demersurile pentru \u00eencheierea unui acord de pace au e\u015fuat. Ultimele, cele ale secretarului de stat John Kerry, ale ministrului de externe francez Laurent Fabius nu au condus, nici ele, la un rezultat. Martin Schultz, pre\u015fedintele Adun\u0103rii Parlamentului European, a pronun\u0163at un discurs \u00een Knesset \u00een care a dat satisfac\u0163ie aproape tuturor a\u015ftept\u0103rilor Israelului. Cu o excep\u0163ie: a invocat\u00a0 dreptul palestinienilor de a avea un stat propriu. Pentru aceasta, Schulz \u015fi-a atras ostilitatea unora dintre deputa\u0163i. Degeaba a chemat \u00een sprijinul opiniei lui vorbele \u015fi p\u0103rerile unor \u00een\u0163elep\u0163i evrei. Pe Yitzhak Rabin l-a citat cu afirma\u0163ia: \u201epacea o \u00eenchei cu du\u015fmanii, nu cu prietenii\u201c. Ariel Sharon a fost amintit cu declara\u0163ia profetic\u0103: \u201eEste imposibil s\u0103 avem un stat evreu\u00a0 democratic \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103 control\u0103m \u00een \u00eentregime Eretz Israel. Dac\u0103 ne \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103m s\u0103 realiz\u0103m acest vis \u00een totalitate, risc\u0103m s\u0103 pierdem totul\u201c. Eretz Israel, adic\u0103 Palestina biblic\u0103, dac\u0103 s-ar reface, ar cuprinde Israelul de azi, teritoriile palestinienilor Gaza \u015fi Cisiordania, o parte din Regatul Iordaniei, Libanul de Sud \u015fi Platoul Golan.\u00a0 Ideal imposibil de realizat dup\u0103 paisprezece secole de conflicte \u00eentre evrei \u015fi arabi. Disensiunile \u015fi ura au \u00eendep\u0103rtat \u015fansele \u00een\u0163elegerii \u015fi ale toleran\u0163ei cu fiecare r\u0103zboi. \u015ei r\u0103zboaie au fost multe. Cum multe au fost \u015fi tentativele de \u00eencheiere a unor acorduri de pace. Rezolu\u0163iile ONU privind recunoa\u015fterea statului Israel \u015fi crearea unui stat palestinian nu sunt respectate. Poate mai realist\u0103 ar fi ideea unui stat al palestinienilor.
\nSupus unor presiuni din partea Casei Albe \u015fi Uniunii Europene sau, separat, ale altor state, ca Fran\u0163a, Marea Britanie, de exemplu, premierul Benjamin Netanyahu s-a v\u0103zut nevoit s\u0103 accepte sugestia unui stat palestinian. Cu o condi\u0163ie: acesta s\u0103 fie demilitarizat. Pe de alt\u0103 parte, palestinienii insist\u0103 ca Israelul s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t ocupa\u0163iei militare a teritoriilor\u00a0 lor, pun\u00e2nd, \u015fi ei, la r\u00e2ndul lor, o condi\u0163ie: aici s\u0103 fie instalate for\u0163e interna\u0163ionale care s\u0103 le garanteze securitatea. Israelienii nu accept\u0103. Washingtonul a avansat o formul\u0103 de compromis: semnarea unui tratat de pace cu men\u0163inerea unei for\u0163e interna\u0163ionale la frontiera dintre Cisiordania \u015fi Iordania timp de 10-15 ani. De data asta, palestinienii nu accept\u0103 solu\u0163ia.\u00a0 Ie\u015firea din impas este \u00eenc\u0103 departe.
\nRug\u0103ciunea, act de suprem\u0103 responsabilitate pentru pace<\/strong>
\nInvit\u00e2ndu-i pe teren neutru, \u00een Gr\u0103dina Vaticanului \u2013 nu \u00eentr-o catedral\u0103 \u2013 pentru rug\u0103ciune, Papa Francisc i-a \u00eendemnat pe pre\u015fedin\u0163ii Peres \u015fi Abbas la reconciliere. Cei doi au s\u0103dit un m\u0103slin, simbolul cre\u015ftin al p\u0103cii, \u015fi au ascultat rug\u0103ciuni \u00een ebraic\u0103, arab\u0103 \u015fi italian\u0103. Apoi Papa Francisc a declarat: \u201eLumea este o mo\u015ftenire de la\u00a0 str\u0103bunii no\u015ftri \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, un dar pentru copiii no\u015ftri: copii obosi\u0163i \u015fi epuiza\u0163i de conflicte, dornici s\u0103 ajung\u0103 \u00een zarea p\u0103cii, fiin\u0163e care ne cer s\u0103 d\u0103r\u00e2m\u0103m zidul du\u015fm\u0103niei \u015fi s\u0103 mergem pe calea dialogului \u015fi a p\u0103cii. Prea mul\u0163i dintre ace\u015fti fii sunt victime inocente ale r\u0103zboiului \u015fi violen\u0163ei. Este de datoria noastr\u0103 s\u0103 facem ca sacrificiile s\u0103 nu fi fost \u00een van. Memoria lor s\u0103 ne insufle curajul de a lucra pentru pace, for\u0163a de a persevera cu orice pre\u0163 pentru dialog, calmul de a face \u00een fiecare zi ceva pentru coabitarea respectuoas\u0103 \u015fi pa\u015fnic\u0103. Trebuie curaj pentru a spune da negocierilor \u015fi nu ostilit\u0103\u0163ilor, da respectului pentru acorduri \u015fi nu provoc\u0103rilor, da sincerit\u0103\u0163ii, nu duplicit\u0103\u0163ii\u201c.
\n\u00cen rug\u0103ciunea din Gr\u0103dina Vaticanului, Papa Francisc a sintetizat esen\u0163a conflictului israelo-palestinian: dreptul la via\u0163\u0103 \u00een pace al evreilor \u015fi palestinienilor pe p\u0103m\u00e2ntul Palestinei biblice. Pentru asta este nevoie de ie\u015firea acestor popoare din mecanica fricii. Aceasta \u00eentre\u0163ine evreilor teama pentru fiin\u0163a statului lor iar palestinienilor teama c\u0103 nu sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 aib\u0103 un stat al lor. Con\u015ftient c\u0103 tensiunile \u00een Palestina biblic\u0103 cresc \u015fi c\u0103 demersurile de pace sunt dificile, Papa a invitat la rug\u0103ciune ca suprem\u0103 responsabilitate pentru toleran\u0163\u0103. Sanctitatea Sa a ar\u0103tat c\u0103 nu-\u015fi propune s\u0103 medieze ci invit\u0103 la meditare. S\u00e2ntul Scaun, cel pu\u0163in declarativ, nu substituie politica ordinului religios. Altfel spus, nu face politic\u0103. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Sf\u00e2ntul Scaun \u00ee\u015fi restr\u00e2nge ac\u0163iunea doar la manifest\u0103ri de ordin spiritual \u015fi nu urm\u0103re\u015fte obiective religioase. \u00cen cazul Orientului Apropiat, anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103, prin rug\u0103ciunea pentru pace \u00eentre evrei \u015fi palestinieni, Papa Francisc a dorit s\u0103 contribuie nu numai la concilierea adversarilor ci \u015fi s\u0103\u00a0 protejeze comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine aflate \u00een \u0163ara Sf\u00e2nt\u0103. \u00cen sprijinul acestei supozi\u0163ii este adus\u0103 invitarea la rug\u0103ciune a Patriarhului Bartholomeu al Constantinopolului, primatul Bisericii ortodoxe.
\nS\u0103-\u015fi fi epuizat diploma\u0163ia resursele \u00eenc\u00e2t a fost necesar\u0103 o rug\u0103ciune pentru pace? Impasul intervenit \u00een demersurile pentru aducerea la masa tratativelor a israelienilor \u015fi palestinienilor a f\u0103cut posibil\u0103 interven\u0163ia Bisericii. Pentru pace, a spus Papa Francisc, trebuie mai mult curaj dec\u00e2t pentru r\u0103zboi. \u00cen momentele de cump\u0103n\u0103, Dumnezeu vine \u00een ajutor: \u201eIstoria ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 numai for\u0163ele noastre nu sunt suficiente. De multe ori am fost aproape de pace dar cel r\u0103u, prin felurite stratageme, a reu\u015fit s\u0103 n\u0103ruie eforturile noastre. Nu vom renun\u0163a la responsabilit\u0103\u0163ile noastre. Suntem aici pentru a-l invoca pe Dumnezeu \u00een fa\u0163a con\u015ftiin\u0163ei noastre \u015fi a popoarelor noastre, ca act de suprem\u0103 responsabilitate\u201c. Pre\u015fedintele Mahmoud Abbas l-a invocat pe Allah, Dumnezeul musulmanilor, pentru o \u201epace global\u0103 \u015fi dreapt\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 \u015fi \u00een regiune\u201c. Prin \u201e\u0163ara noastr\u0103\u201c, Abbas \u00een\u0163elege statul palestinian \u201eliber \u015fi independent\u201c pe care Tel-Aviv-ul \u00eenc\u0103 nu este dispus s\u0103-l accepte. Pre\u015fedintele Shimon Peres i-a \u00eendemnat pe evrei \u015fi pe palestinieni s\u0103 se roage pentru \u201eo pace \u00eentre egali\u201c. Este o trimitere subtil\u0103, pe c\u00e2t \u00eei este posibil\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care de\u0163ine \u00eenaltul post de pre\u015fedinte, la necesitatea recunoa\u015fterii dreptului palestinienilor de a avea un stat propriu. Venerabilul pre\u015fedinte al Israelului, care mai are pu\u0163in \u015fi \u00eempline\u015fte un secol de via\u0163\u0103, a repetat crezul s\u0103u politic: \u201emisiunea noastr\u0103 este s\u0103 aducem pace copiilor no\u015ftri\u201c. Pentru acest crez, Peres, Yasser Arafat \u015fi Yitzhak Rabin au fost recompensa\u0163i cu Premiul Nobel pentru Pace.
\nCu ochii spre Ierusalim, timp de \u015fapte decenii,\u00a0 evreii \u015fi musulmanii \u015fi-au urmat drumul \u00een istorie cu g\u00e2ndul la dreptate \u00een\u0163eleas\u0103 ca revan\u015f\u0103. Statele Unite, aliatul \u015fi sprijinul Israelului, au fost la originea multora dintre demersurile pentru \u00eencheierea unui acord de pace. De la numirea ca secretar de stat, John Kerry nu a obosit s\u0103 reia cu energii noi vechile proiecte ale pre\u015fedin\u0163ilor Carter, Clinton, Bush. Dup\u0103 e\u015fuarea \u00eencerc\u0103rilor sale, ziaristul Nahum Barnea de la cotidianul Yediot Aharonot a \u00eentrebat un demnitar american cum \u00ee\u015fi explic\u0103 noul impas. Iat\u0103 r\u0103spunsul: \u201eNoi nu am realizat c\u0103 Netanyahu folosea ofertele pentru construc\u0163ia de colonii pentru a-\u015fi asigura supravie\u0163uirea propriului guvern. Nu am realizat nici c\u0103 acest plan permitea mini\u015ftrilor lui s\u0103 saboteze foarte eficient succesul negocierilor\u2026Abia acum, dup\u0103 e\u015fecul demersurilor, ne-am dat seama c\u0103 noile construc\u0163ii (alte 14 mii de locuin\u0163e, n.n.) urm\u0103resc de fapt exproprierea de p\u0103m\u00e2nt la scar\u0103 mare\u201c. Spre deosebire de acest demnitar care a dorit s\u0103 nu i se dezv\u0103luie numele, \u00een iunie 1990, secretarul de stat James Baker, indignat c\u0103 premierul Yitzhak Shamir complic\u0103 procesul de pace prin strategia multiplic\u0103rii condi\u0163iilor, a declarat public: \u201eCu o astfel de manier\u0103 de a ac\u0163iona nu va exista niciodat\u0103 un dialog de pace… \u00cen ziua c\u00e2nd ve\u0163i dori cu adev\u0103rat serios s\u0103 face\u0163i pace, chema\u0163i-ne!\u201c.
\nS\u0103 fi spus acela\u015fi lucru \u015fi John Kerry dup\u0103 ultimul e\u015fec, \u00eenc\u00e2t Sanctitatea Sa Papa Francisc a sim\u0163it nevoia s\u0103 invite pe pre\u015fedin\u0163ii Peres \u015fi Abbas s\u0103 se roage pentru pace \u00een Gr\u0103dina Vaticanului?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ini\u0163iativa Papei Francisc de a mijloci \u00eentrevederea celor doi pre\u015fedin\u0163i, Shimon Peres, al israelienilor, \u015fi Mahmoud Abbas, al palestinienilor, \u00ee\u015fi are echivalent istoric \u00een \u00eent\u00e2lnirea de la Ierusalim, din 1977, \u00eentre pre\u015fedintele Egiptului Anwar Sadat \u015fi premierul Israelului Menahem Begin. S-a vorbit atunci de curaj. Pre\u015fedintele Egiptului \u015fi-a pl\u0103tit cu via\u0163a curajul. Papa Francisc vorbe\u015fte… Cite\u0219te mai mult »Rug\u0103ciune pentru pace<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,8719,9097,11517,11516],"class_list":["post-19667","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-papa-francisc","tag-responsabilitate-sociala","tag-responsabilitatea-pacii","tag-rugaciune-pentru-pace"],"views":2980,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19667","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19667"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19667\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19667"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19667"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19667"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}