{"id":1965,"date":"2010-03-24T21:55:07","date_gmt":"2010-03-24T19:55:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1965"},"modified":"2010-03-24T21:57:35","modified_gmt":"2010-03-24T19:57:35","slug":"1011-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/1011-3\/","title":{"rendered":"1011 + 3"},"content":{"rendered":"

1014, cam at\u00e2tia miliardari cu cei trei ai nostri ar numara planeta Pam\u00e2nt dupa calculele revistei \u201eForbes\u201c.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

\u00cen raport cu cele sapte miliarde de locuitori ai aceleiasi planete, prea putini, dezolant de putini. Milionarii, mii sau zeci de mii, mai dreg oarecum decorul, dar nu suficient ca regretul ca umanitatea e pe undeva nedreptatita sa nu persiste. Cum miliardele n-au cazut din cer ca rasplata pentru binele facut semenilor, cea mai plauzibila ipoteza ar fi ca acumularea lor s-a facut sub ochii nostri, daca nu s-a \u00eent\u00e2mplat sa privim \u00een alta parte, ca, \u00eentr-un fel sau altul, pe cai mai directe sau mai ocolite, mai brutal sau mai bl\u00e2nd, am fost, suntem si vom fi buzunariti \u00een plina zi si, asa st\u00e2nd lucrurile, ca avem dreptul la o minima recunostinta. Ceea ce, de c\u00e2nd \u00een fiecare primavara ia sf\u00e2rsit asteptarea cu sufletul la gura a vestilor cu iz de miliarde, nu s-a \u00eent\u00e2mplat si probabil nu se va \u00eent\u00e2mpla niciodata. Trebuie sa fie pe undeva o ne\u00eentelegere.
\nC\u00e2nd un pungas ne buzunareste, nimic mai normal si mai sanatos sa ne \u00eenfuriem, sa protestam, sa strigam prinde hotul!, sa dam fuga la politie si sa cerem sa-si faca datoria, chit ca nu mai vedem niciodata culoarea banilor. C\u00e2nd aflam din revista \u201eForbes\u201c cine a mai str\u00e2ns un miliard, cine a mai pierdut, cine a disparut din clasament si cine si-a facut intrarea, cadem \u00eensa \u00een melancolie financiara. Secretul de a deveni miliardar, milionar, \u00eentr-un cuv\u00e2nt bogat, e at\u00e2t de bine pastrat ca tot ce ne ram\u00e2ne de facut este sa ne dam cu presupusul.
\nS-ar putea sa fie o meserie ca oricare alta, cu singura deosebire ca respectivii sau au vazut lumina zilei supercalificati sau au deprins-o la v\u00e2rsta potrivita \u00een cercuri inaccesibile muritorilor de r\u00e2nd. S-ar putea sa aiba geniul speculatiilor si, traversati din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de mizericordie, sa mai lase c\u00e2te ceva si sarmanilor cu alte meserii care suntem. S-ar putea, \u00een sf\u00e2rsit, sa fie daruiti de natura cu o gena speciala care sa-i poarte la timp exact acolo unde e suficient sa te afli pentru ca milioanele sa \u00eenceapa sa se adune. \u201eCu galeata\u201c, ar spune rom\u00e2nul pierdut \u00eentre admiratie nat\u00e2nga, invidie ucigasa si furie neputincioasa \u00eempotriva injustitiilor vietii.
\nS-ar putea deci sa fie o meserie printre cele nenumarate care aduc foloase societatii, inclusiv, \u00een treacat spus, scriitorii rom\u00e2ni care nu mai sunt cititi pentru ca sunt rom\u00e2ni. E perspectiva inversata care a stat la baza unei cercetari \u00een Anglia unde 10% dintre cei mai bogati poseda de 97 de ori mai mult dec\u00e2t 10% dintre cei mai saraci (www.neweconomics.org). Comparatia \u00eentre remuneratiile c\u00e2torva meserii selectionate la cele doua extreme ale scarii veniturilor pentru a calcula \u201evaloarea sociala\u201c a exercitarii lor este pe c\u00e2t de instructiva, pe at\u00e2t de edificatoare, cel putin \u00een cazul care face obiectul acestei corespondente de sf\u00e2rsit de iarna.
\nIata c\u00e2teva exemple. Fiecare lira din cele 6,10 (7 euro) c\u00e2stigate de un meserias din domeniul reciclarii genereaza 12 lire de valoare pentru ansamblul colectivitatii. La polul opus, fiecare lira financiara creata de bancherii de afaceri platiti \u00eentre 500 000 si 10 milioane de lire distruge 7 lire de valoare sociala. Printr-o serie de calcule ingenioase si deseori acrobatice, cercetatorii britanici ajung la concluzia ca publicitatea destinata consumului distruge o valoare de 11,50 lire de fiecare data c\u00e2nd se c\u00e2stiga o lira. Activitatea unei femei de serviciu dintr-un spital produce mai mult de 10 lire de valoare sociala pentru fiecare lira primita drept salariu.
\nTeoriile economice standard, ortodoxe, la moda considera ca utilitatea fiecaruia dintre noi, indiferent de meserie, se masoara \u00een banii c\u00e2stigati. Cei care c\u00e2stiga mult sunt astfel si cei mai utili, fiindca binele colectiv nu poate prospera daca veniturile totale nu cresc. S-ar cuveni \u00een\u00a0 logica aceasta capitalista sa fim multumiti si recunoscatori ca miliardarii, milionarii, bogatii, criza sau nu sau mai degraba criza, se \u00eembogatesc si mai mult de la un an la altul. Pentru ca, printr-un efect miraculos, profitam si noi, saracii care suntem din ce \u00een ce mai multi \u00een raport cu ei, dar nu ne dam seama sau, c\u00e2rcotasi si ranchiunosi cum ne-a facut saracia, gasim ca nu-i de ajuns sau pur si simplu avem un dinte \u00eempotriva lor si nu p\u00e2ndim dec\u00e2t momentul potrivit pentru a-i deposeda. Orice ar fi, oricum am \u00eentoarce-o, cum vremea revolutiilor proletare pare sa fi trecut si s-au luat toate masurile pentru ca ratacirile ideologice sa fie \u00eenabusite \u00een fasa, e vina noastra de neiertat ca n-am stiut, nu ne-am informat, n-am fost inspirati, ne-am nascut prosti si fara talente, n-am \u00eenteles si ne \u00eencapat\u00e2nam sa nu \u00eentelegem \u00een ce lume traim ca sa ne alegem sau sa ne schimbam meseriile paguboase cu meserii aducatoare de bani cu nemiluita pentru fericirea si bunastarea personala si a tuturor.
\n\u00cen ceea ce-i priveste pe cei trei miliardari si pe milionarii si bogatii nascuti din jaful si pe ruinele tarii, las altora mai slabi cu duhul sa-i admire si altora mai priceputi si mai rabdatori sa calculeze ce alt folos au adus si aduc ei societatii rom\u00e2nesti dec\u00e2t acela ca dau frumos \u00een revista \u201eForbes\u201c si \u00een publicatiile autohtone care proslavesc infama ordine economica de azi.<\/p>\n

15 martie 2010<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1014, cam at\u00e2tia miliardari cu cei trei ai nostri ar numara planeta Pam\u00e2nt dupa calculele revistei \u201eForbes\u201c. \u00cen raport cu cele sapte miliarde de locuitori ai aceleiasi planete, prea putini, dezolant de putini. Milionarii, mii sau zeci de mii, mai dreg oarecum decorul, dar nu suficient ca regretul ca umanitatea e pe undeva nedreptatita sa… Cite\u0219te mai mult »1011 + 3<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1603,1602,637,1600,1601,1604],"class_list":["post-1965","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bogati-si-saraci","tag-clasamente-forbes","tag-criza","tag-miliardari","tag-milionari","tag-valoare-sociala-meserii"],"views":2118,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1965"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1965\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}