{"id":19637,"date":"2014-06-12T10:48:25","date_gmt":"2014-06-12T08:48:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19637"},"modified":"2014-06-12T10:48:25","modified_gmt":"2014-06-12T08:48:25","slug":"sfarsitul-lui-constantin-voda-brancoveanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sfarsitul-lui-constantin-voda-brancoveanu\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2r\u015fitul lui  Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu"},"content":{"rendered":"<p>N. Iorga, <em>Via\u0163a \u015fi domnia lui Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu,<\/em> Editura Saeculum I.O., Bucure\u015fti, 2014<\/p>\n<p>&nbsp;<br \/>\nLipsit de for\u0163a puterii militare, Br\u00e2ncoveanu a utilizat singura politic\u0103 posibil\u0103 \u2013 pentru a p\u0103stra \u0163ara \u201e\u00eenfloritoare aproape treizeci de ani\u201c \u015fi a nu o transforma \u00eentr-un \u201eloc de prad\u0103 pentru turci \u015fi t\u0103tari\u201c, \u201e\u00eentr-o ad\u00e2nc\u0103 ruin\u0103 economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 din care s\u0103 nu se mai poat\u0103 ridica decenii \u00eentregi\u201c \u2013 a aplicat \u00eens\u0103\u015fi politica turceasc\u0103: \u201ei-a pl\u0103tit, i-a m\u0103gulit, i-a cump\u0103rat, i-a corupt, i-a \u00een\u015felat\u201c, p\u0103str\u00e2nd fa\u0163\u0103 de ei \u201eo situa\u0163ie care se putea p\u0103stra numai prin aceste mijloace\u201c. \u00cenc\u00e2t istoricul avea dreptate c\u00e2nd afirma c\u0103 \u201eBr\u00e2ncoveanu a murit cu copiii lui la Constantinopol cu des\u0103v\u00e2r\u015fire nevinovat, nu numai \u00een sensul credin\u0163ei fa\u0163\u0103 de turci, cu care, mai la urma urmei, \u00een ad\u00e2ncul sufletului s\u0103u cre\u015ftin nu era dator, dar a murit absolut nevinovat \u00een ceea ce prive\u015fte felul cum a reprezentat interesele \u0163\u0103rii sale \u015fi ale neamului rom\u00e2nesc \u00eentreg\u201c.<br \/>\nIubirea aceasta de \u0163ar\u0103 \u00een sensul de integralitate a spa\u0163iului etnic rom\u00e2nesc, \u00een ramele vechii Dacii, a\u015fa cum o conturase cu mai pu\u0163in de o sut\u0103 de ani \u00eenaintea lui Mihai Viteazul, l-a fr\u0103m\u00e2ntat \u015fi pe Br\u00e2ncoveanu. Pentru aceea a tip\u0103rit \u015fi trimis at\u00e2tea c\u0103r\u0163i \u00een toate laturile rom\u00e2ne\u015fti, pentru a p\u0103stra \u015fi, pe c\u00e2t posibil, a \u00eent\u0103ri unitatea religioas\u0103 \u2013 \u015fi prin ea unitatea na\u0163ional\u0103 a tuturor cona\u0163ionalilor. De aceea a f\u0103cut interven\u0163ii prin ambasadorul englez Paget pe l\u00e2ng\u0103 \u00cemp\u0103ratul Leopold I s\u0103 dea libertatea rom\u00e2nilor din Transilvania s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103, prin care st\u0103teau \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00een primul r\u00e2nd cu Muntenia, cu care alc\u0103tuiau Mitropolia Ungro-Valahiei. De aceea a solicitat afurisirea de c\u0103tre Patriarhul de la Constantinopol, Calinic, \u015fi apoi de c\u0103tre Dosoftei al Ierusalimului \u015fi de Teodosie, a episcopului unit Atanasie Anghel, care se lep\u0103dase \u00een mod public de ortodoxie. S-a spus c\u0103 trecerea la catolicism a rom\u00e2nilor din Transilvania a constituit un simplu fapt religios \u015fi cultural c\u0103tre o \u201emai bun\u0103 form\u0103\u201c a cre\u015ftinismului, cu consecin\u0163e benefice pentru ei. Br\u00e2ncoveanu a \u00eentrez\u0103rit \u00eens\u0103 \u00een aceasta \u2013 dup\u0103 cum bine observa N. Iorga \u2013 un act politic, de sf\u0103r\u00e2mare a leg\u0103turilor cu principatul vecin, pe care doreau s\u0103-l cucereasc\u0103, rup\u00e2nd pentru moment firele culturale care hr\u0103neau idealul rom\u00e2nesc. Spre a aduna \u2013 cum plastic se exprima marele istoric \u2013 \u00eentr-o \u201emonarhie cultural\u0103\u201c, prefigurare a monarhiei reale de mai t\u00e2rziu, toate provinciile \u0163\u0103rii, voievodul muntean utiliza, cu \u00een\u0163elepciune, multiple modalit\u0103\u0163i.<br \/>\nMai \u00eent\u00e2i, \u00ee\u015fi prelungea st\u0103p\u00e2nirea asupra Moldovei prin c\u0103s\u0103torirea succesiv\u0103 a copiilor s\u0103i \u2013 cu prin\u0163i, prin\u0163ese sau fete de mari boieri din principatul vecin: pe Stanca, fata cea mai mare, i-o d\u0103dea lui Radu, fiul lui Ilia\u015f Vod\u0103 (1692), pe Maria, o c\u0103s\u0103torea cu Constantin, fiul lui Duca Vod\u0103 (1693), fiul cel mai mare, Constantin, se \u00eensura cu Ana Bal\u015f (1708), \u015etefan, al doilea fiu, cu B\u0103la\u015fa Cantacuzino, din Moldova, iar cel de al treilea fecior, Radu (R\u0103ducanul), urma s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, \u00een chiar zilele mazilirii voievodului, cu fiica lui Antioh Cantemir. Prin at\u00e2\u0163ia copii, vocea sa dicta, de fapt, destinele Moldovei. C\u00e2nd, \u00eens\u0103, nu era ascultat, cazul lui Constantin Duca, Br\u00e2ncoveanu \u00eei retr\u0103gea sus\u0163inerea. Cu Transilvania, lucrurile erau mai complicate, dat\u0103 fiind apartenen\u0163a ei, din 1699, la Sf\u00e2ntul Imperiu Roman de Na\u0163iune German\u0103. Aici domnul muntean a recurs la alt\u0103 strategie. A cerut, \u00een perspectiva posibilei uniri cu Imperialii, titlurile de conte \u015fi apoi de principe (pentru el \u015fi copiii lui) ai Imperiului, iar concomitent, urm\u00e2nd \u00eenceputul f\u0103cut de bunicul s\u0103u, cu satul S\u00e2mb\u0103ta de Sus, cump\u0103ra sau lua drept z\u0103log pentru sumele \u00eemprumutate unor nobili ardeleni satele S\u00e2mb\u0103ta de Jos, Poiana M\u0103rului, Cincul Mic, Tama\u015f-Pataca, \u015eom\u0103rtin, \u015fi inten\u0163iona s\u0103-\u015fi extind\u0103 propriet\u0103\u0163ile \u00een toat\u0103 \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului, ce apar\u0163inuse c\u00e2ndva \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen lipsa posibilit\u0103\u0163ii momentane a cuceririi acelei provincii rom\u00e2ne\u015fti, el \u00eencerca s-o cumpere sat cu sat.<br \/>\nDar avea \u015fi alte planuri \u2013 s\u0103-\u015fi c\u0103s\u0103toreasc\u0103 una dintre fete cu un prin\u0163 str\u0103in, care ar fi guvernat Transilvania. \u015ei, \u00een cele din urm\u0103, nu \u00eenl\u0103tura posibilitatea de a deveni chiar el, concomitent, \u015fi guvernator al Ardealului, put\u00e2ndu-\u015fi cump\u0103ra c\u00e2te mo\u015fii voia \u00een F\u0103g\u0103ra\u015f, f\u0103r\u0103 nici o aprobare din partea \u00cemp\u0103ratului. \u00centrevedem \u00een toate aceste ac\u0163iuni dorin\u0163a refacerii idealului proiectat de Mihai Viteazul ca o provocare pentru viitor \u015fi o anticipare a acelui stat-tampon \u00eentre imperii, Dacia, pentru care f\u0103ceau demersuri \u015fi Habsburgii, \u015fi Ecaterina a II-a, \u015fi regii Fran\u0163ei, \u015fi mai apoi \u00eensu\u015fi Napoleon I.<br \/>\nDar, se va zice, dac\u0103 acest voievod avea planuri at\u00e2t de m\u0103re\u0163e pentru viitor \u015fi dac\u0103 \u00een cronica lui Radu Greceanu, \u00een care se exprimau \u00eense\u015fi g\u00e2ndurile sale, el, domnitorul, fiind \u201eorganul prin care s-a rostit toat\u0103 suferin\u0163a acestei \u0163\u0103rii, suferin\u0163a pe care nu putea s\u0103 o cru\u0163e\u201c \u2013 cum admirabil se exprima N. Iorga \u2013 de ce nu a alipit \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 marelui fluviu al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii?<br \/>\n\u201eAceast\u0103 r\u0103spundere n-a \u00eendr\u0103znit s\u0103 o ia asupra lui\u201c din mai multe motive dec\u00e2t observa N. Iorga. Pentru c\u0103 noua st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103 \u2013 oricare ar fi fost ea \u2013 ar fi d\u0103r\u00e2mat tot ce era rom\u00e2nesc, inclusiv religia, \u00een tendin\u0163a asimil\u0103rii. Ar fi aneantizat rolul voievodului \u015fi, mai larg, ar fi \u015fters importan\u0163a elementului na\u0163ional \u00een toate privin\u0163ele, ca \u00een Bucovina, coloniz\u00e2nd-o cu str\u0103ini \u2013 aspecte, care, de bine de r\u0103u, ciuntite \u015fi deformate se mai p\u0103strau sub vasalitatea turceasc\u0103 ca \u00een momentul capitula\u0163iunii. Scrisorile \u015fi protocoalele str\u0103ine nu vesteau nimic bun, neprevestind nici m\u0103car o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a vie\u0163ii materiale, necum a celei spirituale. Dup\u0103 cum bine relev\u0103 N. Iorga, \u201eel alte lucruri le dorea pentru \u0163\u0103rile noastre\u201c \u2013 o ridicare a noastr\u0103, credem noi, prin noi \u00een\u015fine, cum a prefigurat-o Mihai Vod\u0103, construirea unei case a noastre, cu garduri \u00eenalte \u015fi c\u00e2ini aprigi la por\u0163i, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu sufle cine \u015fi cum vrea \u00een\u0103untru. \u201eEra \u00eens\u0103 prea chibzuit \u00een toate faptele sale \u2013 cum observa, iar\u0103\u015fi, Iorga \u2013, ca s\u0103 gr\u0103beasc\u0103 ceasul lucrurilor care vin c\u00e2nd vor ele, iar nu c\u00e2nd vrem noi.\u201c Va mira poate pe cine ia contact pentru prima dat\u0103 cu viziunea lui Br\u00e2ncoveanu, c\u0103 voievodul a insistat at\u00e2ta de mult s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi re\u00eennoiasc\u0103 protec\u0163ionalele \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti pentru a putea trece, la nevoie, nestingherit \u015fi repede, peste grani\u0163ele \u0163\u0103rii, \u00een Transilvania, la ad\u0103post \u00eempotriva turcilor, pe care \u00een cele din urm\u0103 nu le-a utilizat.<br \/>\nS-a petrecut, \u00eentr-adev\u0103r, un fapt ciudat. Domnul at\u00e2t de precaut, care \u00ee\u015fi ridicase din ruine palatul de la T\u00e2rgovi\u015fte, \u00een care st\u0103tea circa \u015fapte luni pe an, tocmai spre a fi c\u00e2t mai departe de turci \u015fi mai aproape de c\u0103r\u0103rile mun\u0163ilor spre Transilvania, a fost ame\u0163it de propriile lui rude \u2013 Cantacuzini \u2013 care \u00eel s\u0103pau pe la spate, spre a neglija pericolul mazilirii. De altfel, ei \u00eel chemaser\u0103 \u00een martie 1714 de la T\u00e2rgovi\u015fte la Bucure\u015fti. Pe de alt\u0103 parte, scrisoarea-curs\u0103 trimis\u0103 lui de Marele Vizir privind \u00eencuviin\u0163area nun\u0163ii lui Radu cu fiica lui Antioh Cantemir \u015fi mai ales considerarea ca ne\u00eensemnat\u0103 de c\u0103tre stolnicul Constantin Cantacuzino, la sfatul pe care Vod\u0103 i l-a cerut (sau, dup\u0103 al\u0163ii, de c\u0103tre vistierul Iordachi V\u0103c\u0103rescu), a epistolei fostului medic de familie Antonio Corea, care \u00eei scrisese \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri despre pericolul, aflat \u00een mod misterios, ce plana asupra capului s\u0103u, au \u015fters din mintea lui Br\u00e2ncoveanu orice griji \u015fi l-a f\u0103cut s\u0103 neglijeze sfatul Doamnei Maria de a pleca de Pa\u015fti la T\u00e2rgovi\u015fte, precum \u015fi semnele dumnezeie\u015fti ale viziunii halucinante \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de Stanca, fiica lui, care, \u00een clipa mor\u0163ii, a v\u0103zut \u201eo ceat\u0103 de turci, care zmuce\u015fte de grumaz pe tat\u0103l ei\u201c, sau semnul nenorocirii, prefigurate de g\u0103ina care i-a zburat pe bra\u0163, \u00een dreptul crucii unde Papa Br\u00e2ncoveanu, tat\u0103l s\u0103u, fusese m\u0103cel\u0103rit de seimeni.<br \/>\nDin nefericire, oracolele \u015fi vestea cert\u0103 transmis\u0103 de doctorul Antonio Corea s-au adeverit. Voievodul a fost mazilit, i s-au confiscat toate averile \u015fi a fost dus sub escort\u0103 cu \u00eentreaga lui familie la Constantinopol, unde, dup\u0103 \u00eendelungate schingiuiri \u00een fa\u0163a copiilor \u015fi a celor apropia\u0163i, sau a copiilor \u00een fa\u0163a lui, s-a \u00eencercat s\u0103 se afle locurile unde sunt ascunse comorile imense, pe care turcii le apreciau la 10 milioane de taleri.<br \/>\nDup\u0103 cea mai obiectiv\u0103 cronic\u0103 turceasc\u0103, aceea a lui Silahdar Find\u00eekl\u00eeli Mehmed Aga, nu s-au scos de la voievod dec\u00e2t aproape 1.000 de pungi de aspri turce\u015fti. C\u00e2nd s-a considerat c\u0103 nu mai au ce afla de la el \u015fi nici de la vistier \u015fi de la copii, s-a ordonat uciderea lor. S-a ales pentru aceasta o zi de mare importan\u0163\u0103 din calendarul cre\u015ftin spre a o profana, ziua de 15 august a Adormirii Maicii Domnului \u2013 asociind, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea moartea Sfintei Fecioare cu sacrificiul martirilor pentru credin\u0163\u0103 \u015fi pentru ceea ce f\u0103cuser\u0103 printr-o politic\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103 \u00een favoarea \u0163\u0103rii.<br \/>\nAu asistat, ca la spectacol \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 sultan, marele vizir, oficialit\u0103\u0163ile turce \u2013, to\u0163i ambasadorii \u0163\u0103rilor cre\u015ftine afla\u0163i la Constantinopol, f\u0103r\u0103 s\u0103 protesteze, m\u0103car prin absentare, \u00eempotriva mor\u0163ii nevinovate a celor \u015fase adev\u0103ra\u0163i eroi.<br \/>\nO scrisoare adresat\u0103 \u00cemp\u0103ratului de la Viena de a interveni c\u00e2t mai grabnic \u00een favoarea voievodului a r\u0103mas f\u0103r\u0103 urm\u0103ri. Zei\u0163a r\u0103zbun\u0103rii n-a l\u0103sat, \u00eens\u0103, nepedepsite faptele. Cei direct vinova\u0163i, stolnicul Constantin Cantacuzino, sp\u0103tarul Mihai Cantacuzino \u015fi voievodul \u015etefan Cantacuzino au fost, pe r\u00e2nd, sp\u00e2nzura\u0163i la numai un an \u015fi ceva, iar pe \u201espectatori\u201c i-a lovit ceva mai t\u00e2rziu, prin ghilotinarea Mariei Antoaneta (fiic\u0103 a Mariei Tereza) \u015fi a regelui Ludovic al XVI-lea, \u015fi, peste mai bine de dou\u0103 secole, prin uciderea \u0162arului Nicolae al II-lea \u015fi a \u00eentregii sale familii, la fel de nevinova\u0163i ca \u015fi Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu \u2013 spre a vorbi numai de capetele \u00eencoronate.<br \/>\nM\u00e2na providen\u0163ei, cum bine i-ar fi spus Constantin Br\u00e2ncoveanu t\u00e2n\u0103rului nou Domn \u015etefan Cantacuzino, care l-ar fi vizitat s\u0103-l c\u0103ineze \u2013 nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a. \u201e\u015etefan, feciorul meu, \u2013 ar fi zis Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu \u2013, dac\u0103 aceste nenorociri ale mele vin de-a dreptul de la Dumnezeu pentru p\u0103catele mele, fac\u0103-se voia lui! Dac\u0103, \u00eens\u0103, vin din r\u0103utatea omeneasc\u0103, pentru a-mi vedea pieirea, Dumnezeu s\u0103-i ierte pe du\u015fmanii mei, dar s\u0103 se p\u0103zeasc\u0103 bine de m\u00e2na grozav\u0103 a drept\u0103\u0163ii dumnezeie\u015fti r\u0103spl\u0103titoare.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>N. Iorga, Via\u0163a \u015fi domnia lui Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu, Editura Saeculum I.O., Bucure\u015fti, 2014 &nbsp; Lipsit de for\u0163a puterii militare, Br\u00e2ncoveanu a utilizat singura politic\u0103 posibil\u0103 \u2013 pentru a p\u0103stra \u0163ara \u201e\u00eenfloritoare aproape treizeci de ani\u201c \u015fi a nu o transforma \u00eentr-un \u201eloc de prad\u0103 pentru turci \u015fi t\u0103tari\u201c, \u201e\u00eentr-o ad\u00e2nc\u0103 ruin\u0103 economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 din&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sfarsitul-lui-constantin-voda-brancoveanu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Sf\u00e2r\u015fitul lui  Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[31,11362],"class_list":["post-19637","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-n-iorga","tag-viata-si-domnia-lui-constantin-voda-brancoveanu"],"views":1599,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19637","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19637"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19637\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19637"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19637"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19637"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}