{"id":19635,"date":"2014-06-12T10:45:54","date_gmt":"2014-06-12T08:45:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19635"},"modified":"2014-06-12T10:45:54","modified_gmt":"2014-06-12T08:45:54","slug":"actualitatea-discursurilor-parlamentare-ale-lui-n-iorga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/actualitatea-discursurilor-parlamentare-ale-lui-n-iorga\/","title":{"rendered":"Actualitatea discursurilor parlamentare ale lui N. Iorga"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Publicarea Discursurilor parlamentare ale lui N. Iorga este o decizie \u00een\u0162eleapt\u00e3. \u00cent\u00e2i pentru c\u0103 el, providen\u0163ialul Iorga, mai face bine o dat\u0103 (pentru a c\u00e2ta oar\u0103?) \u0163\u0103rii lui. \u015ei atunci, \u015fi de-atunci, cuv\u00e2ntul lui a \u00eentre\u0163inut speran\u0163a (mai ales c\u00e2nd nimeni \u015fi nimic n-o mai puteau defini), \u00een lucr\u0103rile lui ne reg\u0103sim nu doar noi, ca indivizi, a\u015f l\u0103sa \u00een urm\u0103 acest aspect pentru c\u0103 bucuria parcurgerii c\u0103r\u0163ilor ce poart\u0103 ilustra sa semn\u0103tur\u0103 poate fi una subiectiv\u0103, egoist\u0103; dar ne reg\u0103sim ca na\u0163ie \u00een aceast\u0103 oper\u0103 inspirat\u0103, verbul lui e d\u0103t\u0103tor de putere, argumentele lui \u2013 fire\u015fti! \u2013 sunt imbatabile pentru c\u0103 istoria \u0163\u0103rii lui \u00eei este at#t de bine cunoscut\u0103! Al doilea motiv care a f\u0103cut aceast\u0103 apari\u0163ie editorial\u0103 oportun\u0103 este acela c\u0103 suntem, se pare, din nou \u00eentr-un moment de r\u0103scruce, a\u015fa cum \u00eentreaga noastr\u0103 istorie a fost o r\u0103scruce.<\/strong> <\/em><br \/>\n\u015ei dac\u0103 sper\u0103m cu to\u0163ii c\u0103 nu vom fi iar \u00een situa\u0163ia de a multiplica discursul s\u0103u rostit la 14 decembrie 1916, putem s\u0103-l (re)citim acum \u00een lini\u015fte pentru a-i constata actualitatea, una perpetu\u0103 \u015fi egal\u0103 cu toat\u0103 istoria noastr\u0103. \u00cen fond, dou\u0103 discursuri au marcat \u015fi retorica autohton\u0103, dar \u015fi sufletul rom\u00e2nesc: cel al lui Mihail Kog\u0103lniceanu la deschiderea cursului de istorie na\u0163ional\u0103 de la Ia\u015fi (1843) \u015fi, poate nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cel al lui N. Iorga rostit \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri, tot \u00een b\u0103tr\u00e2nul t\u00e2rg moldav ce-\u015fi deschidea atunci por\u0163ile pentru a-i primi pe cei ce fugeau de ocupa\u0163ia str\u0103in\u0103, venind de pe (aproape) \u201etoat\u0103 acea \u00eentindere de loc unde se vorbe\u015fte rom\u00e2ne\u015fte\u201c (dup\u0103 cum denumea patria, \u00een discursul s\u0103u din 1843, \u00eenf\u0103ptuitorul programului politic rom#nesc a c\u0103rui ultim\u0103 etap\u0103 avea s\u0103 se \u00eencheie odat\u0103 cu \u00eenf\u0103ptuirea Unirii celei Mari), pentru a se ad\u0103posti, pentru a muri sau pentru a rezista unui r\u0103zboi cum nu mai cunoscuse omenirea.<br \/>\nVorbea atunci istoricul despre lipsa autorit\u0103\u0163ii la nivelul de \u201esus\u201c, dar \u015fi a libert\u0103\u0163ii claselor \u201ede jos\u201c, ceea ce a f\u0103cut s\u0103 fim \u201efirul de nisip, \u00een loc s\u0103 fim granitul pe care s\u0103 nu-l poat\u0103 nimic sf\u0103r\u00e2ma\u201c. Pentru acest \u201epopor sfios, care veacuri \u00eentregi n-a g\u0103sit at\u00e2t de adeseori cuvinte mari pentru suferin\u0163ele lui\u201c, Iorga \u201ed\u0103 sam\u0103\u201c \u00een Parlament. Discursul lui este viu, antrenant, realitatea pe care o prezint\u0103 nu este una intermediat\u0103, ci este cunoscut\u0103 direct, cu toat\u0103 durerea ei absurd\u0103, pentru c\u0103 poporul s\u0103u a fost crezul s\u0103u, prima \u015fi ultima lui preocupare \u015fi de aceea solu\u0163iile pe care le propune, valabile \u015fi acum, sunt amintite pe un ton adesea furtunos: desp\u0103gubiri corecte, lege judec\u0103toreasc\u0103, reforme \u00een folosul ob\u015ftei, partide care ar trebui s\u0103-\u015fi recruteze cu aten\u0163ie adep\u0163ii, \u00een loc s\u0103 deschid\u0103 u\u015fa oricui, doar pentru a demonstra&#8230; \u201earmonia social\u0103\u201c. De multe ori sarcastic, alteori ironic, blestem\u00e2nd (\u201es\u0103 nu se bucure \u00een morm\u00e2ntul lor acei care au mai pu\u0163in\u0103 vinov\u0103\u0163ie\u201c) sau tem\u00e2ndu-se pentru al\u0163ii care au gre\u015fit \u015fi mai mult provoc#nd at\u00e2ta suferin\u0163\u0103 (\u201edoresc numai ca aceia cari sunt mai vinova\u0163i chiar s\u0103 aib\u0103 \u0163\u0103r\u00e2na lor mai u\u015foar\u0103 dec#\u00e2t p\u0103catele pe care vremea le-a \u00eengr\u0103m\u0103dit pe umerii lor\u201c), Iorga este con\u015ftiin\u0163a mereu treaz\u0103 a \u00eentregului s\u0103u neam.<br \/>\nToate problemele importante ale zilei au fost dezb\u0103tute de la tribuna \u00eenaltului for, altele au fost doar amintite, \u00een fond, afirmarea lor \u00eensemna recunoa\u015fterea lor. Una dintre acestea este \u201eanul 1907\u201c cu tot ce a \u00eensemnat el. A scris imediat despre acele evenimente, a scris \u015fi a cercetat, a cerut s\u0103 vad\u0103 \u201edosarele r\u0103scoalei\u201c \u015fi \u00eel g\u0103sim \u00een 1913 prezent#nd Camerei concluziile investiga\u0163iei lui \u201edin alt sentiment dec\u00e2t sentimentul de mil\u0103\u201c, ci, mai ales \u201edin punct de vedere al drept\u0103\u0163ii, al siguran\u0163ei statului rom#n\u201c; \u201echestiunea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103\u201c l-a preocupat de-a lungul \u00eentregii cariere \u015fi, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een 1917, c\u00e2nd se discuta reforma agrar\u0103 (considerat\u0103 a fi elementul de siguran\u0163\u0103 a statului), \u00eel g\u0103sim pled\u00e2nd din nou cauza celor mul\u0163i, convins fiind c\u0103 \u00eempreun\u0103 cu reforma electoral\u0103 sunt singurele legi ce trebuie imediat adoptate pentru c\u0103 \u201esunt hot\u0103r\u00e2rile pe care le ia un neam \u00eentreg ca s\u0103-\u015fi deschid\u0103 calea lui\u201c.<br \/>\nIar el, merg\u00e2nd pe drumul neamului s\u0103u, nu avea cum s\u0103 nu \u015ftie c\u0103 \u00eempropriet\u0103rirea, sufragiul universal, al\u0103turi de \u201echestia liber\u0103rii teritoriului na\u0163ional\u201c, erau temele majore ale zilei: el vorbea atunci despre \u201edreptul rom\u00e2nimii de a se impune ca st\u0103p\u00e2n\u0103 \u00een orice col\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului pe care l-a locuit, l-a fructificat prin munca ei \u015fi l-a ad\u0103pat cu sudorile \u015fi s\u00e2ngele ei \u015fi ale str\u0103bunilor\u201c. Se referea la teritoriile ce aveau s\u0103 se uneasc\u0103 \u00een 1918 cu \u0163ara-mam\u0103, adic\u0103 \u201eBasarabia \u015fi Bucovina, \u0163\u0103rile smulse vechii Moldove, \u015fi acele m#ndre p\u0103r\u0163i ardelene, b\u0103n\u0103\u0163ene, cri\u015fene \u015fi maramure\u015fene care au fost cele dint\u00e2i r\u0103pite unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi istorice a \u0162\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti integrale\u201c: pentru c\u0103 ele erau \u201edreptul nostru, care fusese un ideal de veacuri\u201c. Martor al cruntului m\u0103cel, asist\u00e2nd la uciderea at\u00e2tor tineri, dar \u015fi la groz\u0103viile din spatele frontului, Iorga a \u015ftiut s\u0103 valorifice atunci acest enorm sacrificiu pe care poporul \u00eentreg l-a f\u0103cut. (\u00centre timp, toate s-au mai atenuat, iar democra\u0163ia cu avatarurile ei a n\u0103scut \u015fi pseudoistorici care vorbesc ast\u0103zi despre inexisten\u0163a unei statalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti \u00een Transilvania \u015fi, prin urmare, despre faptul c\u0103 rom\u00e2nii nu au un drept istoric \u00een interiorul arcului carpatic. \u015ei iat\u0103 actualitatea discursurilor lui N. Iorga! Sfertodoc\u0163ii la care m\u0103 refer \u2013 c\u0103ci nu le-am re\u0163inut numele! \u2013 nu se jeneaz\u0103 s\u0103 declare c\u0103 discut\u0103 \u201ecu studen\u0163ii aceste chestiuni\u201c \u015fi sunt absolut convins\u0103 c\u0103 au audien\u0163\u0103. \u00cen fond, at\u00e2\u0163ia tineri ajung \u00een b\u0103ncile unor facult\u0103\u0163i care ar avea nevoie ele \u00eensele de o serioas\u0103 evaluare, unde g\u0103sesc astfel de indivizi propulsa\u0163i la amvon \u2013 nu se \u015ftie de c\u0103tre cine \u015fi contra a ce \u2013 \u015fi care pot vorbi orice pentru c\u0103 oricum nimeni nu i-ar contrazice, fapt pe care din p\u0103cate \u00eel repet\u0103 \u015fi pe la diverse televiziuni: acesta este rezultatul unei singure ore de istorie \u00een programa \u015fcolar\u0103, acesta este rezultatul a 25 de ani de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m#nt f\u0103cut la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii!).<br \/>\nCa om al cet\u0103\u0163ii \u015fi al timpului s\u0103u, savantul a fost preocupat \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 de soarta \u0163\u0103ranului, de ie\u015firea lui din anonimat prin educa\u0163ie, ca \u015fi de soarta limbii rom#ne, de gramatica ei sau de \u00eentrebuin\u0163area neologismelor. Iar c\u00e2nd acestea se \u00eent\u00e2lnesc \u00een proiectul de Constitu\u0163ie, Profesorul intervine: \u201eDe ce \u00abexcede\u00bb \u015fi nu \u00abdep\u0103\u015fi\u00bb\u201c?, \u00eentreab\u0103 el, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia c\u0103 \u201edac\u0103 ar fi o Constitu\u0163ie cu drumurile drepte, cu bulevarde de logic\u0103\u201c, inadverten\u0163ele numeroase pe care le-a \u00eent\u00e2lnit ar putea fi \u00eendreptate mai u\u015for.<br \/>\nFie c\u0103 mustr\u0103 Adunarea pentru \u201eaplauze ironice\u201c, obicei ce n-a existat \u00een parlamentele trecute (\u201eC\u00e2nd ve\u0163i \u015fti at#ta carte, cel pu\u0163in c\u00e2t \u015ftie acel care vorbe\u015fte, pe urm\u0103 pute\u0163i s\u0103 v\u0103 b\u0103te\u0163i joc de d\u00e2nsul\u201c), fie c\u0103 se refer\u0103 la sistemul de m\u0103suri \u015fi greut\u0103\u0163i, la \u00eenfiin\u0163area unui teatru \u00een Basarabia sau la primirea c\u0103lduroas\u0103 a bravului general Traian Mo\u015foiu ca ministru de R\u0103zboi, N. Iorga r\u0103m\u00e2ne b\u0103tr\u00e2nul (prin experien\u0163\u0103) al neamului s\u0103u, c\u0103ruia i-a cerut dreptul la via\u0163\u0103 demn\u0103, la educa\u0163ie \u015fi la bun\u0103stare, pentru c\u0103 a \u015ftiut \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 cerul \u0163\u0103rii sale, viitorul ei, care nu se putea \u00eenf\u0103ptui altfel.<br \/>\nTrebuie s\u0103 facem cuvenita precizare c\u0103 dator\u0103m Editurii Mesagerul din Chi\u015fin\u0103u, Domnului Valeriu Matei, apari\u0163ia acestor volume (\u015fase la num\u0103r, dintre care vor ap\u0103rea \u00een cur#nd al treilea \u015fi al patrulea, urm\u00e2nd ca p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului s\u0103 vad\u0103 lumina tiparului \u015fi ultimele dou\u0103, care vor fi lansate, credem, tot la Funda\u0162ia Calea Victoriei), mai bine de trei decenii de istorie parlamentar\u0103 \u015fi de activitate a unui om pus\u0103 \u00een slujba \u0163\u0103rii, ce ne vor permite s\u0103 accedem mai u\u015for la o bun\u0103 descifrare a acelei epoci. Se cuvine desigur s\u0103 amintim c\u0103 aproape cinci mii de pagini de discursuri parlamentare c\u00e2t \u00eensumeaz\u0103 aceste lucr\u0103ri au fost atent selectate dintre multe alte mii de c\u0103tre istoricul Georgeta Filitti, care asigur\u0103 cu d\u0103ruire \u015fi competen\u0163\u0103 \u015fi prefa\u0163a \u015fi notele, pentru o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a \u00eentregii perioade.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Publicarea Discursurilor parlamentare ale lui N. Iorga este o decizie \u00een\u0162eleapt\u00e3. \u00cent\u00e2i pentru c\u0103 el, providen\u0163ialul Iorga, mai face bine o dat\u0103 (pentru a c\u00e2ta oar\u0103?) \u0163\u0103rii lui. \u015ei atunci, \u015fi de-atunci, cuv\u00e2ntul lui a \u00eentre\u0163inut speran\u0163a (mai ales c\u00e2nd nimeni \u015fi nimic n-o mai puteau defini), \u00een lucr\u0103rile lui ne reg\u0103sim nu doar noi,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/actualitatea-discursurilor-parlamentare-ale-lui-n-iorga\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Actualitatea discursurilor parlamentare ale lui N. Iorga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[42],"tags":[11501],"class_list":["post-19635","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-discursurile-parlamentare-ale-lui-n-iorga"],"views":2664,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19635","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19635"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19635\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}