{"id":19632,"date":"2014-06-12T10:41:37","date_gmt":"2014-06-12T08:41:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19632"},"modified":"2026-01-23T20:58:41","modified_gmt":"2026-01-23T18:58:41","slug":"teatralitate-extrema-in-traviata-sau-regal-de-opera-la-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teatralitate-extrema-in-traviata-sau-regal-de-opera-la-iasi\/","title":{"rendered":"Teatralitate extrem\u0103 \u00een Traviata sau regal de oper\u0103 la Ia\u015fi"},"content":{"rendered":"

Orice nou\u0103 produc\u0163ie a unei capodopere lirice este a\u015fteptat\u0103 cu ner\u0103bdare. Mai ales dac\u0103 este vorba de Traviata verdian\u0103. \u015ei mai ales dac\u0103 are loc pe o scen\u0103 devenit\u0103 de pu\u0163in\u0103 vreme renumit\u0103 pe plan na\u0163ional prin mont\u0103rile sale, \u00een care numele lui Andrei \u015eerban str\u0103luce\u015fte. Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi. De data aceasta a ridicat bagheta regizoral\u0103 Beatrice Rancea, managerul teatrului moldav, care \u015fi-a asigurat drept colaborator un designer de mare reputa\u0163ie, Doina Levintza, semnatar\u0103 a costumelor \u015fi a decorului. Cele dou\u0103 artiste au format o echip\u0103 de mare for\u0163\u0103, iar produsul a fost pe m\u0103sur\u0103.<\/strong> <\/em><\/p>\n

\"27-costin-popa\"<\/a>
\nPlatou cinematografic, <\/strong>
\ncostume de vis<\/strong>
\nProfit\u00e2nd de universalitatea tramei, noua montare cu Traviata a propus o transpunere contemporan\u0103, \u00een epoca plasmelor \u015fi a camerelor video, cu teatralizarea drept cheie de bolt\u0103. A rezultat un spectacol de un dinamism rar \u00eent\u00e2lnit, plin de veridicitate, g\u00e2ndit cu am\u0103nun\u0163ime \u00een tot ceea ce a presupus: atitudini, gestualitate, expresie facial\u0103, mi\u015fcare scenic\u0103 variat\u0103 \u015fi continu\u0103, planuri de mare diversitate, refuz al simetriilor. Decorul s-a sprijinit pe existen\u0163a unei turnante pe care a fost amplasat\u0103 o platform\u0103 spiralat\u0103, simpl\u0103, ca suport al desf\u0103\u015fur\u0103rii spa\u0163iale a ac\u0163iunii. Merit\u0103 descris sumar, dar… spectacolul trebuie neap\u0103rat v\u0103zut \u015fi tr\u0103it.
\n\u00cen primul act, salonul str\u0103lucitor al Violettei (cu o uria\u015f\u0103 piramid\u0103 de pahare de \u015fampanie \u015fi focuri de artificii la \u201eBrindisi\u201c) alterneaz\u0103 cu dormitorul retro, cvasi-rococo, cu decora\u0163iuni bogate de un auriu patinat, pre\u0163ios. \u00cen cel de-al doilea, o mare cortin\u0103 de flori, ce aminte\u015fte de o stamp\u0103 japonez\u0103, separ\u0103 camera \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor Violetta \u015fi Alfredo de gr\u0103din\u0103. Actul continu\u0103 cu marea scen\u0103 a balului Florei Bervoix, \u00een ambient de bar modern, printre lasere \u015fi fum. Ultima secven\u0163\u0103 a operei se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een dormitorul Violettei, ce urmeaz\u0103 a fi despuiat de garderoba \u015fi bijuteriile eroinei, de mobile (inclusiv patul \u015fi modernul televizor), totul lu\u00e2nd drumul licitatorilor \u015fi al port\u0103reilor. Luminile (light-design Beatrice Rancea) sunt partenerele reflect\u0103rii st\u0103rilor suflete\u015fti \u00een orice moment, subsecvente muzicii.
\nCostumele stupefiaz\u0103 prin rara diversitate \u015fi armonie coloristic\u0103, prin desenele imaginative. Cele dou\u0103 baluri sunt tematice, \u00een stil retro. Memorabile vor r\u0103m\u00e2ne crea\u0163iile rochiilor Violettei din primul act (ornare abundent\u0103 cu camelii albe \u015fi ro\u015fii, pe fond \u00eenv\u0103p\u0103iat),\u00a0 dar \u015fi din cel de-al doilea (halat vaporos, prim\u0103v\u0103ratic, apoi rochie \u00een combina\u0163ii de ro\u015fu \u015fi negru, dup\u0103 care rochie de sear\u0103, argintie, mulat\u0103).
\nDramaturgie intens\u0103
\n\u00cen Traviata ie\u015fean\u0103 statismul este refuzat cu obstina\u0163ie. Uria\u015fa intensitate a jocului de scen\u0103 (mi\u015fc\u0103ri concepute de aceea\u015fi Beatrice Rancea) confer\u0103 spectacolului alur\u0103 filmic\u0103, \u00eemplinind dezideratul de teatralizare \u00een arta liric\u0103. Personajele sunt atent conturate, cu minu\u0163iozitate, nici o atitudine, deplasare nu apare inutil\u0103, rela\u0163ionarea \u00eentre personaje este puternic\u0103, fireasc\u0103 \u015fi conving\u0103toare. Exemple sunt peste tot, de la gesturile infinitezimale la scenele de confruntare \u2013 adev\u0103rate lupte \u2013 din sala de joc.
\n\u00cen ideatica Beatricei Rancea, Violetta are temperament sanguin, agitat, extravertit (\u00een prima arie se confeseaz\u0103 Anninei \u015fi Doctorului, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-le cu d\u0103ruire firicelul de iubire care o cuprinsese), posesiv (rela\u0163ia cu Alfredo din actul secund), nevrotic (\u00eencearc\u0103 s\u0103 se sinucid\u0103 \u00een fa\u0163a unui Germont aproape impasibil p#n\u0103 la obsesie, dur ca o st#nc\u0103, interpret S\u00e1ndor Balla), \u00eentr-o disperare ajuns\u0103 la paroxism. Cu bra\u0163e deschise ca o leb\u0103d\u0103, \u00een lini\u015ftea dinaintea mor\u0163ii, \u00ee\u015fi aprinde singur\u0103 lum#narea pe care i-o d\u0103 iubitului. Neobosit\u0103, L\u0103cr\u0103mioara-Maria Hrubaru-Roat\u0103 a jucat ca o des\u0103v#r\u015fit\u0103 actri\u0163\u0103, \u00eemplinind o viziune pe c#t de adev\u0103rat\u0103, pe at\u00e2t de consumatoare de energie.
\n\u00cendr\u0103gostit f\u0103r\u0103 margini (c\u00e2nt\u0103 cu Violetta \u00een bra\u0163e aria \u201eDe\u2019 miei bollenti spiriti\u201c, admirabil\u0103 g\u0103selni\u0163\u0103 de regie ce supline\u015fte expunerea solitar\u0103), derutat \u015fi sf\u00e2\u015fiat de contradic\u0163ii la sosirea tat\u0103lui, orbit de gelozie, violent \u015fi brutal cu Violetta la balul Florei, Alfredo redevine seren la final. A fost interpretat cu naturale\u0163e de Florin Guzg\u0103.
\nInventivitatea regizoarei este f\u0103r\u0103 limite. \u00cen actul secund, Violetta face un selfie cu Alfredo. Va derula imaginile fericite \u00een momentele chinuitoare din urm\u0103. Ce minunat\u0103 evocare!
\nSora mai mic\u0103 a lui Alfredo \u2013 despre care poveste\u015fte Germont \u2013 devine personaj real (Larisa L\u0103c\u0103tu\u015fu), sose\u015fte \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l ei la locuin\u0163a celor doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i \u015fi asist\u0103 din \u201eoff\u201cla dialogul cu Violetta. Mai mult dec#t at#t, n\u0103v\u0103le\u015fte \u00een prim plan \u015fi, impresionat\u0103, o \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe eroin\u0103 \u00een locul tat\u0103lui nep\u0103s\u0103tor, atunci c#nd Violetta \u00eel implor\u0103 \u201eQual figlia, qual figlia m\u2019abbracciate\u201c. Sensibil\u0103 clip\u0103!
\nDup\u0103 tot acest v#rtej care se cheam\u0103 Traviata de la Ia\u015fi, \u00eemi st\u0103ruie c#teva g#nduri singulare. Mi-a\u015f fi dorit s\u0103 r\u0103m#n introspectiv \u00een momentele orchestrale ale celor dou\u0103 preludii, f\u0103r\u0103 s\u0103 am de privit cum Annina o rujeaz\u0103 pe Violetta sau aten\u0163ia s\u0103-mi fie distras\u0103 de licita\u0163ia garderobei eroinei falite. Dup\u0103 cum, mi-a\u015f fi dorit s\u0103 ascult aria \u201eAddio del passato\u201c\u00een solitudinea sublim\u0103 a muzicii, f\u0103r\u0103 ca executorii judec\u0103tore\u015fti s\u0103 care mobilier.
\n\u00cen fine, oric\u00e2t de ancorat\u0103 \u00een \u201eRegietheater\u201car fi o montare, nu m\u0103 simt confortabil observ#nd folosirea ritmurilor verdiene, ale oric\u0103rui creator, pentru mi\u015fc\u0103ri de dans modern.
\nVocile serii<\/strong>
\nSopran\u0103 de coloratur\u0103 liric\u0103 la \u00eenceputurile carierei, L\u0103cr\u0103mioara-Maria Hrubaru-Roat\u0103 a p\u0103\u015fit \u00een complexa vocalitate a Traviatei \u00eentr-un moment al evolu\u0163iei sale \u00een care por\u0163iunile centrale ale registrului de glas \u015fi-au sporit bog\u0103\u0163ia, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi str\u0103lucirea \u015fi penetran\u0163a, ca \u015fi notele acute \u015fi supraacute, \u00een care Mi-bemol-ul final al ariei din actul I nu a lipsit. Cu aceste importante premise, nuan\u0163\u0103rile pot \u00eenve\u015fm\u00e2nta \u015fi mai mult discursul melodic (primul \u201efir de voce\u201ca venit \u00een ruga \u201eAlfredo, Alfredo\u201cdin scena balului Florei) \u015fi aten\u0163ia trebuie orientat\u0103, pe alocuri, c\u0103tre intona\u0163ia mai precis\u0103.
\nFoarte t\u00e2n\u0103rul Florin Guzg\u0103 a confirmat c\u0103 reprezint\u0103 o mare speran\u0163\u0103 a vocilor tenorale rom\u00e2ne\u015fti, cu timbru pl\u0103cut \u015fi consistent \u00eembr\u0103cat \u00een armonice, cu sunete \u00eenalte ample \u015fi sigure ce merg p#n\u0103 la temutul Do natural acut al cabalettei din actul secund. Se afl\u0103 pe drumul studiului ce \u00eel va conduce c\u0103tre importante performan\u0163e. Rafinamentele \u00een fraz\u0103 \u00eel vor preocupa \u00een continuare. Notez c\u0103 primul diminuendo l-am auzit abia \u00een tabloul secund al actului al doilea, dup\u0103 o excelent\u0103 explozie de for\u0163\u0103, iar un pianissimo plin de moliciune a ap\u0103rut \u00een fraza \u201e…tutto il futuro\u201cdin duetul \u201eParigi, o cara\u201c, c\u00e2ntat liric frumos \u00een actul ultim.
\nOaspetele clujean de la Opera Maghiar\u0103, S\u00e1ndor Balla, are un glas tipic pentru servirea desenelor melodice verdiene, cu generozitate \u015fi c\u0103ldur\u0103, cu plasarea de accente potrivite \u00een fraz\u0103, cu expunerea omogen\u0103 a ambitusului s\u0103u complet. C\u00e2nt\u0103 cu cursivitate, deci cu bun legato, \u00een care monotonia de expresie trebuie evitat\u0103.
\nNu uit s\u0103 subliniez distribuirea unor voci foarte bune \u015fi bune \u00een rolurile secundare, condi\u0163ie indispensabil\u0103 pentru un nivel calitativ ridicat de spectacol. Ordonez: Alexandru Aghenie de la Opera Bra\u015fov (luxos ales \u00een rolul Baronului Douphol), Marinela Nicola (glas frumos, remarcat \u00een Annina), Daniel Mateianu (cu sonorit\u0103\u0163i pl\u0103cute \u00een replicile Marchizului d\u2019Obigny), ca \u015fi Florentina Onic\u0103 (Flora Bervoix), Victor Zaharia (Doctorul Grenvil), Andrei Apreotesei (Gaston), Florin Roman (Giuseppe), Ionu\u0163 Antim Todic\u0103 (Comisionarul \u015fi Gr\u0103dinarul). De multe ori, chiar la case mai mari, aten\u0163ia nu este \u00eendreptat\u0103 \u015fi c\u0103tre valoarea comprimarilor. Nu a fost cazul la Ia\u015fi.
\nPoate \u015fi impulsionat de montarea dinamic\u0103, tempii foarte t\u00e2n\u0103rului dirijor Gabriel Bebe\u015felea au fost aler\u0163i per ansamblu, chiar cu acceler\u0103ri nea\u015fteptate (ie\u015firea invita\u0163ilor \u00een primul act) sau \u015focuri (balul Florei). C#teodat\u0103 for\u0163a a dominat \u015fi unele replici autoritare ale Violettei (actul secund) sau Germont (\u201eAh, ferma!\u201c) s-au v\u0103zut \u00eenghi\u0163ite de tumultul din fos\u0103. Echilibrul \u015fi poezia s-au reg\u0103sit odat\u0103 cu marele concertato ce \u00eencheie actul al II-lea, respectiv cu preludiul la ultimul act \u015fi tot ce urmeaz\u0103. \u015eeful de orchestr\u0103 este un artist talentat, cu m\u00e2n\u0103 sigur\u0103 \u015fi ansamblurile l-au urmat docile. Vorbesc de orchestra Operei ie\u015fene, \u00een care compartimentul \u201ecordarilor\u201ca c#ntat expresiv. La fel \u015fi corul, preg\u0103tit foarte bine de Manuel Giugula.
\n\u00cen privin\u0163a ansamblurilor, subliniez \u015fi presta\u0163ia baletului, cu un v#rf la \u201epaso doble\u201cdin scena balului Florei (coregrafia Georgiana Ciutoiu), prin excelen\u0163ii performeri Pamela T\u0103nas\u0103 \u015fi Marian Chirazi.
\n\u015ei \u00eentruc\u00e2t s-a sim\u0163it c\u0103 preg\u0103tirea muzical\u0103 a fost admirabil\u0103, \u00eei notez pe Simona G#dei, M\u0103d\u0103lina Pancu, Paula Stroe \u015fi Traian Hudumeac.
\nNoua Traviata de la Ia\u015fi este o produc\u0163ie de autor, un spectacol total, pe care Beatrice Rancea \u015fi-a pus cu putere semn\u0103tura. Ar trebui ca, pe baza caietului de regie, s\u0103 a\u015ftearn\u0103 pe h\u00e2rtie istoria Violettei, s-o rescrie \u00een propria-i viziune modern\u0103, izvor\u00e2t\u0103 \u00een detaliu, fraz\u0103 cu fraz\u0103, moment de moment din muzica lui Verdi. A\u015fa cum a \u015fi fost. Ar fi o lectur\u0103 de \u201ebest-seller\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Orice nou\u0103 produc\u0163ie a unei capodopere lirice este a\u015fteptat\u0103 cu ner\u0103bdare. Mai ales dac\u0103 este vorba de Traviata verdian\u0103. \u015ei mai ales dac\u0103 are loc pe o scen\u0103 devenit\u0103 de pu\u0163in\u0103 vreme renumit\u0103 pe plan na\u0163ional prin mont\u0103rile sale, \u00een care numele lui Andrei \u015eerban str\u0103luce\u015fte. Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi. De data aceasta a ridicat… Cite\u0219te mai mult »Teatralitate extrem\u0103 \u00een Traviata sau regal de oper\u0103 la Ia\u015fi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[6750,9705,11500,1163],"class_list":["post-19632","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-andrei-serban","tag-beatrice-rancea","tag-opera-la-iasi","tag-traviata"],"views":2410,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19632","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19632"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19632\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28225,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19632\/revisions\/28225"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19632"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19632"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19632"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}