![\"Sophia_Loren_1253540700\"](\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/Sophia_Loren_1253540700.jpg\")
<\/a> ![\"Mastro\"](\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/Mastro.jpg\")
<\/a>\nNimic de ascuns, europenii sunt coda\u015fi, ca s\u0103 nu spun \u00eend\u0103r\u0103tnici, la acest capitol, al promov\u0103rii cu ochii pe burs\u0103. Nu e vina lor. Str\u0103mo\u015fii indoeuropeni se sim\u0163eau bine la focul din vatra de sub cerul \u00eenstelat, mul\u0163umi\u0163i cu destinul lor, conturat \u00een limite autohtone. De aceea vom descoperi o lejeritate a acestei preocup\u0103ri la marii actori ai continentului nostru, care, precum Albatrosul, se \u00eempiedic\u0103, st#ngaci, \u00een imensitatea aripilor. Mai r\u0103u e c\u0103 adesea iau ca atare acest zbor fr\u00e2nt.
\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00eens\u0103, pe cerul noii arte apar meteori\u0163i care nu vor s\u0103 cad\u0103 imediat, la ordin, neaccept\u00e2nd s\u0103 fie \u00eempin\u015fi \u00een nebuloasa anonimit\u0103\u0163ii iremediabiabile. Cum se explic\u0103 acest miracol? Greu de dat un r\u0103spuns mul\u0163umitor pentru toat\u0103 lumea. Poate fi \u015fi aici m\u00e2na destinului. O cred, tocmai de aceea, pe Sophia Loren, despre care \u00eencerc s\u0103 notez c#teva lucruri, c\u00e2nd \u2013 la a\u015fa-zisul masterclass, cum se spune acum, fiind vorba de o confesiune, cu \u00eentreb\u0103ri retezate din lips\u0103 de timp (dar nu al marii artiste octogenare \u015fi cu at#t mai pu\u0163in al publicului de la Sala \u201eBu\u00f1uel\u201d, prea dornic s\u0103 dezvolte conversa\u0163ia) \u2013, a spus de c#teva ori c\u0103 se consider\u0103 un om norocos. De ce? Tocmai pentru c\u0103 de fiecare dat\u0103 \u00een via\u0163a ei au ap\u0103rut, la momentul potrivit, oameni care i-au fost al\u0103turi. E de v\u0103zut c#t a indus ea \u00eens\u0103\u015fi acest statut \u015fi c\u00e2t a pus m#na providen\u0163a. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, sunt de acord c\u0103 uneori, spre a fi r\u0103zbunate nedrept\u0103\u0163ile, destinul \u00ee\u0163i face o bucurie, recopens\u00e2ndu-te. Nu oricum, nu degeaba. Se cuvine s\u0103 fi trecut m\u0103car printr-un mic purgatoriu. Sophia Loren a parcurs mai multe etape prin bolgiile unui infern cotidian, familial, ca s\u0103 merite isp\u0103\u015firea.
\nProfil biografic
\nVenise pe lume av\u00e2nd-o al\u0103turi doar pe mama. Nu \u015fi-a cunoscut niciodat\u0103 tat\u0103l, un inginer c\u0103s\u0103torit, cu doi copii. Mama, Romilda Vilani, profesoar\u0103 de pian, a p\u0103r\u0103sit Napoli pentru a na\u015fte la Roma, unii spun \u00eentr-o clinic\u0103, de fapt, un ad\u0103post pentru gravidele singure. Era 20 septembrie 1934, Zodia Fecioarei. Apoi a fost dus\u0103 la bunicii din partea mamei, \u00eentr-un sat, la Pozzuoli. Era boln\u0103vicioas\u0103, slab\u0103 ca o sc#ndur\u0103, cum a \u015fi r\u0103mas \u015fi cum o v\u0103d \u015fi \u00een clipa aceasta c#nd trece pe l\u00e2ng\u0103 mine urc#nd sc\u0103rile de la Soixanti\u00e8me, sala unde se proiecteaz\u0103 Vocea uman\u0103, dup\u0103 Jean Cocteau, filmul realizat \u00een regia unui dintre cei doi fii ai ei, Edoardo Ponti. La aproape optzeci de ani, e \u00eenc\u0103 zvelt\u0103, p\u0103\u015find atent\u0103 peste \u015firul de trepte. Rochie alb\u0103, totul alb. Pantofii cu tocuri \u00eenalte o fac \u015fi mai \u00eenalt\u0103. La ceva peste un metru \u015faptezeci, nu are mai mult de \u015faizeci de kilograme, de\u015fi nu cred s\u0103 \u0163in\u0103 vreun regim special.
\nA avut o sor\u0103. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c#t de greu le-a fost, ce foame au f\u0103cut, \u00een timpul \u015fi imediat dup\u0103 r\u0103zboi. Mama \u00eens\u0103 avea un g#nd insistent. S-o duc\u0103 la Cinecitta, la Roma. Ea \u00eens\u0103\u015fi gustase din pl\u0103cerea spectacolului. Fusese o sosie a Gretei Garbo. Se \u00eent\u00e2mplase \u00een 1932, \u00eenainte de a deveni mam\u0103.
\nUn prim noroc al Sofiei a fost s\u0103 participe, \u00een 1950, la un concurs, Eleganza, unde a ie\u015fit pe locul al doilea. Norocul a venit de la faptul c\u0103 \u00een juriul acelei competi\u0163ii de frumuse\u0163e se afla Carlo Ponti, viitorul so\u0163. Sofia avea atunci doar \u015faisprezece ani. Era \u00eenc\u0103 minor\u0103. Carlo a urm\u0103rit-o constant, i-a stat \u00een preajm\u0103, a sus\u0163inut-o. A \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 pe ecran, c#te pu\u0163in, c\u00e2te pu\u0163in, ceea ce conta. \u00cen 1950, de pild\u0103, a jucat \u00een cincisprezece filme. De\u015fi \u00eensurat, cu doi copii, Carlo a f\u0103cut pasul decisiv. Se c\u0103s\u0103toresc (o mas\u0103 \u00een doi, un inel cu diamante), dar biserica nu accept\u0103. Carlo risc\u0103 s\u0103 fie acuzat de concubinaj \u015fi bigamie. G\u0103sesc \u00eens\u0103 solu\u0163ia. Emigreaz\u0103 \u00een Fran\u0163a. \u00cei urmeaz\u0103, accept#nd situa\u0163ia, \u015fi so\u0163ia lui Carlo a\u015fa \u00eenc#t, odat\u0103 pronun\u0163at divor\u0163ul, Sofia pune piciorul \u00een prag, cum ea \u00eens\u0103\u015fi avea s\u0103-\u015fi reaminteasc\u0103, \u015fi \u00eel cere pe Carlo. Ceremonia are loc la 9 aprilie 1960, \u00een Fran\u0163a, la Sevres.
\nRevenim la traseul carierei ei. Primul rol adev\u0103rat, Barbara Lama, vine \u00een 1952. Carlo avea s\u0103-i ofere un contract pe trei ani, schimb#ndu-i \u015fi numele, pentru a treia \u015fi ultima oar\u0103. Devine Sophia Loren, dup\u0103 ce ap\u0103ruse ca Sofia Scicolone \u015fi Sofia Lazzaro.
\nAmintirea unei mari iubiri
\nLa Soaxanti\u00e8me, a\u015fadar. Avertiz\u00e2nd publicul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu timiditatea ei, Thierry Fr\u00e9maux o prezint\u0103 \u00een fa\u0163a unei s\u0103li care aplaud\u0103 \u00een picioare. Numai z#mbet, cu ochii umezi, \u00eei st\u0103 al\u0103turi Edoardo, care avea s\u0103 precizeze c\u0103 acest film de metraj mediu este visul de patruzeci de ani al mamei lui, dup\u0103 o carier\u0103 de \u015fase decenii. \u00cen fond, Voix Humaine\/Human Voice, adaptare dup\u0103 celebra pies\u0103 cu acela\u015fi titlu de Jean Cocteau, este povestea unei femei \u00een v#rst\u0103, Angela, la ultima ei convorbire cu omul pe care l-a iubit toat\u0103 via\u0163a. Un singur personaj \u00een scen\u0103, nu \u015fi pe ecran, unde mai apar Giuseppina, femeia din cas\u0103, \u015fi Signore, omul iubit. Scurte paranteze \u00een interior, plecarea t\u00e2rzie a cameristei, plimb\u0103ri pe falez\u0103 cu Domnul, filmate de departe. \u00cen rest, romantism \u015fi turbulen\u0163e de afectivitate. Convorbire \u00eentrerupt\u0103, apel reluat, a\u015fteptat cu sufletul la gur\u0103, repro\u015furi, lacrimi, euforie. Toate aceste st\u0103ri sunt exprimate cu arta unei interprete care a exersat un asemenea tip de scenariu aproape de-a lungul \u00eentregii ei cariere.
\nPe genericul acestui film de doar dou\u0103zeci \u015fi cinci de minute reg\u0103sim numele lui Edoardo Ponti, regizor \u015fi semnatar al scenariului, al\u0103turi de acela al lui Erri De Luca, unul dintre cei mai \u00een vog\u0103 scriitori italieni ai momentului, n\u0103scut \u015fi el la Napoli, autor a peste \u015faizeci de c\u0103r\u0163i, tradus \u00een mai bine de treizeci de limbi.
\nFiind \u00een primul r#nd un film cu \u015fi pentru Sophia Loren, Voce uman\u0103 (La Voix Humaine) evoc\u0103, de asemenea, personalitatea lui Jean Cocteau (1889-1963), scriitor \u015fi scenarist reprezentativ pentru cinematogrtafia francez\u0103 de dup\u0103 r\u0103zboi, de la a c\u0103rui moarte a trecut deja o jum\u0103tate de secol.
\nMarile roluri
\nCu De Sica, napolitan ca \u015fi ea, a f\u0103cut multe filme, vreo paisprezece. I se pun \u00eentreb\u0103ri legate de Premiul pentru rolul principal, Cesira, din Ciociara. Moderatoarea \u00eei aminte\u015fte c\u0103 a fost dublat\u0103, c\u0103ut#ndu-se alt\u0103 voce pentru figura ei. Sophia pare a trece peste acest am\u0103nunt, spun\u00e2nd c\u00e2t de \u00eencrez\u0103toatre a fost \u00een toate deciziile lui De Sica: \u201eEram napolitani am\u00e2ndoi, ne \u00een\u0163elegeam perfect\u201d. Rolul \u00eei fusese ini\u0163ial \u00eencredin\u0163at Annei Magnani care, neput\u00e2ndu-l juca, i-a sugerat regizorului numele Sophiei. I-a fost cu noroc. A luat primul Oscar pentru o actri\u0163\u0103 de limb\u0103 str\u0103in\u0103. Nu a mers la ceremonie, a aflat la telefon, la \u015fase diminea\u0163a \u015fi aproape c\u0103 nu i-a venit s\u0103 cread\u0103. Mare bucurie, \u00eens\u0103, se simte \u015fi acum \u00een glasul ei care \u00eencepe s\u0103 vibreze. Oscarul a f\u0103cut-o cunoscut\u0103 \u015fi peste Ocean, unde avea s\u0103 lucreze cu mari regizori \u015fi actori. Cu Gregory Peck, cu Charlton Heston. \u00cen Cidul, nu se poate spune c\u0103 a fost cea mai bun\u0103 Chim\u00e8ne, dar e singura de neuitat. Pe ecranul de la Soixanti\u00e8me revedem un fragment din finalul filmului. Impecabil\u0103, impun\u0103toare, de o noble\u0163e rar\u0103.
\nAjungem la alt film important cu acela\u015fi Vittorio De Sica, C\u0103s\u0103torie \u00een stil italian\/ Matrimonio alla italiana, adaptarea pentru ecran a unei lucr\u0103ri dramatice antologice, Filumena Marturano de Eduardo De Fillipo. Restaurat cu concursul Cinematecii din Bologna \u015fi cu participarea a \u00eenc\u0103 dou\u0103 institu\u0163ii, filmul prezint\u0103 tabloul societ\u0103\u0163ii italiene \u00een primii ani de dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. O poveste de iubire \u00eentre un om cu stare, Domenico Soriano, \u00eembog\u0103\u0163it peste noapte, \u015fi Filumena, o prostituat\u0103. Se cunosc \u00een timpul unui bombardament, \u00een casa de toleran\u0163\u0103 unde, constr#ns\u0103 de s\u0103r\u0103cie, Filumena se afla de numai trei zile. Se plac, se reg\u0103sesc, \u00een\u0163eleg c\u0103 se iubesc, dar Domenico e mereu pe drumuri. C#nd afl\u0103 c\u0103 acesta vrea s\u0103 se \u00eensoare cu una mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103, pun\u00e2ndu-\u015fi toat\u0103 averea la v#nzare, Filumena trece la atac. Astfel, Domenico ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 de existen\u0163a a trei copii, trei b\u0103ie\u0163i, pe care mama lor \u00eei crescuse \u00een secret. Re\u00eentoarcerea r\u0103t\u0103citorului este un spectacol rar, str\u0103lucitor \u00een derularea lui, jucat cum numai Sophia \u015fi Marcello ar putea s\u0103 o fac\u0103. Momentul final, al reunirii lor, filmat dintr-un foc, o singur\u0103 dat\u0103, cum avea s\u0103 ne aminteasc\u0103 Sophia, va fi reluat \u015fi la masterclass-ul de peste dou\u0103 zile, miercuri, 21 mai.
\nAntologic\u0103 secven\u0163\u0103 final\u0103, cu cei doi, Filumena \u015fi Domenico, plonj#nd pe solul de la periferia ora\u015fului! Cearta, \u00eenfruntarea, b\u0103taia lor se termin\u0103 cu un s\u0103rut p\u0103tima\u015f. C#nd ecranul se stinge, a\u015ftept\u0103m ca Sophia s\u0103 comenteze… T\u0103cere. Pleoapele clipesc, ochii sunt umezi, nu mai poate spune dec\u00e2t \u201eMarcello, meravigliosa\u201d. Moderatoarea caut\u0103 s\u0103 o lini\u015fteasc\u0103. Mul\u0163i al\u0163i ochi, din sal\u0103, se umezesc dimpreun\u0103 cu ai Sophiei.
\nS\u0103 nu trecem peste faptul c\u0103 edi\u0163ia 2014 a adus pe afi\u015f chipul lui Marcello din Opt \u015fi jum\u0103tate de Fellini. Era acolo Guido, un cineast asaltat de fantasme, plin de ironii, sedus de frumuse\u0163ile aduse s\u0103-l \u00eenconjoare, disputat. Asemenea acestui personaj, dar \u015fi multor altora interpretate, Marcello a fost un b\u0103rbat foarte c\u0103utat \u015fi iubit, mult apreciat ca actor. Ce alt\u0103 m\u0103rturie mai plauzibil\u0103 dec\u00e2t lacrimile Sophiei, dup\u0103 at#\u0163ia ani de la dispari\u0163ia acestuia! Cea mai ilustr\u0103 dintre partenerele lui \u00eenc\u0103 se nelini\u015fte\u015fte amintindu-\u015fi-l. \u00cenc\u0103 un argument forte pentru sinceritatea sentimentelor acestui bon viveur sau latin lover, cum l-au catalogat publica\u0163iile de senza\u0163ie. Cu ani \u00een urm\u0103, la Vene\u0163ia, am luat un interviu celei al\u0103turi de care Marcello tr\u0103ise ultima parte a vie\u0163ii, regizoarea Ana Maria Tato, autoarea unui documentar consacrat marelui actor (Marcello Mastroianni: mi ricardo, mi ricardo…). Era \u00een vara lui 1997 \u015fi nu \u015ftiu cum, u\u015for indignat\u0103, repeta un r\u0103spuns la o \u00eentrebare. \u201eNu, spunea ea, Marcello nu poate fi asociat cu ceea ce \u00eenseamn\u0103 b\u00e2rf\u0103, \u015fu\u015foteli, flec\u0103reli.\u201d \u0163in, de asemenea, minte ultima lui prezen\u0163\u0103 la Cannes, cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de moarte. Juca \u00een Trei vie\u0163i \u015fi o singur\u0103 \u00eenmorm#ntare (1996). La conferin\u0163a de pres\u0103 a venit \u00eempreun\u0103 cu Chiara, fiica lui \u015fi a altei celebrit\u0103\u0163i indiscutabile, Catherine Deneuve. Era palid, sl\u0103bit, lipsit parc\u0103 de energiile debordante de alt\u0103dat\u0103.
\nDe aceea, acum, la Cannes, c\u00e2nd o sal\u0103 \u00eentreag\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenm\u0103rmurit\u0103 la vederea lacrimilor unei femei de optzeci de ani, ne d\u0103m sema c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r Marcello a fost \u015fi a r\u0103mas, \u00eenainte de toate, un mare artist. Nu i se poate nega succesul la cele mai frumoase dintre toate frumoasele: Faye Dunaway (1968-1970), Catherine Deneuve (1971-1975), Jacqueline Bisset (1975), Ursula Andress (1977) \u015f.a. Avea dreptate c#nd reac\u0163iona la \u00eentreb\u0103rile f\u0103r\u0103 perdea ale c#te unui reporter, spun#nd adesea \u201eI\u2019m a lover, not a fighter\u201d. Avem acum \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 era un \u00eendr\u0103gostit, \u015fi nu un cuceritor.
\nCu zece ani mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t ea (se n\u0103scuse \u00een 1924, la Fontana), \u015fi Marcello trecuse prin dificult\u0103\u0163ile grele ale existen\u0163ei. Fusese luat prizonier, r\u0103zbise apoi cu greu, dar avea s\u0103 se impun\u0103 definitiv, \u00een primul r#nd \u015fi gra\u0163ie tandemului cu Sophia, cei mai teribili actori italieni din toate timpurile. Nu-i vorb\u0103, \u015fi Sophia Loren a fost \u00eenconjurat\u0103 de starurile masculine cele mai \u00een vog\u0103. A jucat al\u0103turi de Frank Sinatra, admirabil\u0103 ca dansatoare de flamenco, cea mai bun\u0103 din Spania, cum, autoironiz#ndu-se cu un z#mbet de alintare, a fost decretat\u0103. Juca chiar sub ochii fascina\u0163i ai lui Sinatra.
\nAsemenea lui Marcello, Sophia a avut de trecut peste unele momente \u00eencurcate. \u00cen 1982, din cauza unor probleme cu fiscul, a trebuit s\u0103 suporte \u015faptesprezece zile de deten\u0163ie \u00een penitenciarul Caserta. A dus o lupt\u0103 indirect\u0103, pres\u0103rat\u0103 cu tot felul de r\u0103ut\u0103\u0163i, p\u00e2n\u0103 s\u0103 detroneze faima rivalei Gina Lollobrigida. Au fost \u015fi pentru ea clipe de cump\u0103n\u0103. \u00cen Houseboat l-a avut ca partener pe Cary Grant, care voia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu el \u00een America, de\u015fi era foarte legat\u0103 de Carlo Ponti. A fost o grea \u00eencercare, dar, spunea c\u00e2ndva, \u201esim\u0163eam c\u0103 nu pot s\u0103 fac asta\u201d. Cu alt prilej, motivase mai pe larg decizia ar\u0103t#nd c\u0103, venind pe lume \u015fi cresc#nd f\u0103r\u0103 tat\u0103, Carlo Ponti, cu dou\u0103zeci \u015fi doi de ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103 (produc\u0103torul \u00ee\u015fi l\u0103sase pentru ea fosta so\u0163ie, cu care avea doi copii), fusese mai mult dec\u00e2t so\u0163ul \u015fi protectorul ei. L-a avut, de asemenea, partener pe Jean-Paul Belmondo, dar \u015fi pe Anthony Perkins.
\nMarcello e \u00een inima mea
\nDup\u0103 periplul prin filmografia ei, Sophia pare a cuceri cu simplitate o sal\u0103 de jurnali\u015fti plin\u0103 ochi, dispu\u015fi s\u0103 nu se clinteasc\u0103 din fotolii. Surprinz\u0103toare \u00eemp\u0103carea cu sine la o asemenea mare artist\u0103. \u201eVia\u0163a e frumoas\u0103\u201d, spune ea, aproape cu aceea\u015fi energie tonic\u0103, nu lipsit\u0103 de o anumit\u0103 nostalgie, ca atunci c\u00e2nd roste\u015fte cu aceea\u015fi etern\u0103 bl\u00e2nde\u0163e: \u201eMarcello este \u00een inima mea\u201d. S\u0103 trecem \u00een revist\u0103 c#teva r\u0103spunsuri din at#tea desf\u0103\u015furate. Cineva a vrut, de pild\u0103, s\u0103 afle de ce nu s-a ocupat \u015fi de produc\u0163ia de film. R\u0103spunsul ei este limpede. C#t a tr\u0103it so\u0163ul ei, el f\u0103cea acest lucru foarte bine. \u201eEu nu sunt produc\u0103tor, sunt doar o artist\u0103.\u201d
\nCe sfaturi poate da tinerilor actori? S\u0103 continue, s\u0103 persevereze, s\u0103-\u015fi impun\u0103 \u00een fiecare zi g#ndul c\u0103 trebuie s\u0103 reu\u015feasc\u0103. Desigur, mai e ceva. Norocul de a \u00eent\u00e2lni omul care s\u0103-i ajute. Din punctul acesta de vedere a fost privilegiat\u0103. \u201eDe fiecare dat\u0103, la momentul potrivit, \u00een via\u0163a mea a ap\u0103rut omul potrivit: De Sica, Ponti.\u201d Este l\u0103udat\u0103 de un napolitan, m\u00e2ndru de originea ei. \u00cei spune c\u0103 va fi la Napoli, la teatrul de acolo, peste c\u00e2tva timp, \u00een vara asta. Un produc\u0103tor din India, un anti-Bollywood, o invit\u0103 la un festival independent, dar ea \u00eei cere s\u0103 vin\u0103 el la Roma.
\nCineva o roag\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre cum po\u0163i avea succes. Sophia face o parantez\u0103 mai larg\u0103. \u00ce\u015fi reaminte\u015fte cum, venind la Roma, la insisten\u0163ele mamei ei, nu a cunoscut pe nimeni acolo. Nu avea, totu\u015fi, destul\u0103 \u00eencredere \u00een ea. \u00cent#lnirea cu De Sica a fost marea ei \u015fans\u0103. \u00ce\u015fi cuno\u015ftea limitele: \u201eAm gura mare, nasul lung, urechile dezlipite, nu am nimic extraordinar\u201d. \u00cens\u0103, \u00eencet-\u00eencet, a deprins un savoir faire, ca apoi, de fapt, de la \u00eenceput, \u00eencrederea marelui regizor s\u0103 dea roade.
\nSunt \u015fi filme de al c\u0103ror turnaj nu \u0163ine s\u0103-\u015fi reaminteasc\u0103, Arabesque, \u00een regia lui Robert Altman, cu Gregory Peck. Descoperim \u015fi alte opinii legate de marile nume. A\u015fa cum se \u015ftie, a jucat \u00een ultimul film al lui Charlie Chaplin, un regizor foarte autoritar, foarte exact, foarte profesionist. Nu credea c\u0103 ar putea corespunde genului de filme realizate de acesta, dar Contesa din Hong Kong (1967) era o noutate \u015fi pentru Chaplin. Acesta aprecia disciplina actorilor. C#nd Marlon Brando a \u00eent\u00e2rziat la prima zi de filmare, ap\u0103r#nd cu un aer lejer, Chaplin i-a spus clar c\u0103 renun\u0163\u0103 la el dac\u0103 are de g\u00e2nd s\u0103 continue a\u015fa. Sur#de reamintindu-\u015fi cum leul Brando s-a transformat \u00eentr-un mielu\u015fel, accept\u00e2nd \u015fi respect\u00e2nd programul de filmare. Altminteri un mare actor, un talent uria\u015f. Revedem o secven\u0163\u0103 cu cei doi, o goan\u0103, o urm\u0103rire \u00eentr-un interior. Am#ndoi sunt extraordinari.
\n\u015ei totu\u015fi, Sophia Loren \u00ee\u015fi etaleaz\u0103 cel mai bine stilul napoletan, exuberant, teribil, energic, vital \u015fi necru\u0163\u0103tor, plin de o tandre\u0163e care oblig\u0103 al\u0103turi de Marcello Mastroianni, cu care a \u015fi colaborat cel mai mult. Nu doar c\u0103 ei sunt cei mai de faim\u0103 actori italieni ai tuturor timpurilor \u015fi printre cei mai valoro\u015fi din \u00eentreaga lume, ci sunt, cu singuran\u0163\u0103, \u015fi \u00een inima noastr\u0103 de unde nimeni nu i-ar putea vreodat\u0103 clinti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sunt mul\u0163i mari actori ai artei filmului. Istoria cinematografului universal nu poate fi conceput\u0103 f\u0103r\u0103 contribu\u0163ia lor. O putem analiza pe \u0163\u0103ri, pe perioade, pe genuri. Desigur, farmecul lor se relev\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie de formula (super)produc\u0163iei, ca \u015fi de factura regizoral\u0103. Comedia muzical\u0103, de pild\u0103, dar nu numai ea, a produs tandemuri antologice. F\u0103r\u0103… Cite\u0219te mai mult »Faimo\u015fii actori italieni ai tuturor timpurilor. Sophia Loren \u015fi Marcello Mastroianni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[11494,11260],"class_list":["post-19621","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-marcello-mastroianni","tag-sophia-loren"],"views":4163,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19621"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28220,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19621\/revisions\/28220"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}