{"id":19597,"date":"2014-06-12T09:57:25","date_gmt":"2014-06-12T07:57:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19597"},"modified":"2014-06-12T09:57:25","modified_gmt":"2014-06-12T07:57:25","slug":"reeditarea-unui-pamflet-antieminescian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reeditarea-unui-pamflet-antieminescian\/","title":{"rendered":"Reeditarea unui pamflet antieminescian"},"content":{"rendered":"

Alexandru Grama, Mihail Eminescu. Studiu critic<\/em>. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Ioan Chindri\u015f \u015fi Niculina Iacob, Editura Napoca Star, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Despre pamfletul antieminescian Mihail Eminescu \u2013 studiu critic, ap\u0103rut la doi ani dup\u0103 moartea lui Eminescu, \u00een 1891, \u00een coloanele ziarului Unirea din Blaj, \u00eentr-un serial, \u015fi la finele aceluia\u015fi an, \u00een volum, s-a scris mult de c\u0103tre biografii lui Eminescu. Unii chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 volumul, necum s\u0103-l citeasc\u0103; de aceea reac\u0163iile au fost pe m\u0103sur\u0103: la pamflet se r\u0103spunde de obicei cu pamflet. A ap\u0103rut nesemnat, dar, la pu\u0163in\u0103 vreme, se cuno\u015ftea c\u0103 autorul lui este Alexandru Grama (1850-1896), \u201eanonimul de la Blaj\u201d. Sumare date biografice ne ofer\u0103 Nicolae Com\u015fa \u2013 \u00een Dasc\u0103lii Blajului, de unde sunt preluate \u015fi \u00een edi\u0163ia de fa\u0163\u0103, care arat\u0103 c\u0103 nu avem o biografie complet\u0103 a lui Al. Grama. S-a n\u0103scut la Blaj, \u00een 1850, deci \u00een acela\u015fi an cu Eminescu. Studiaz\u0103 la Blaj, unde urmeaz\u0103 o parte din liceu. \u00cen vara anului 1866, c\u00e2nd Eminescu era la Blaj, l-a cunoscut sau a aflat de la colegii lui c\u0103 t\u00e2n\u0103rul bucovinean publica poezii \u00een Familia lui Iosif Vulcan. \u00ce\u015fi continu\u0103 studiile la Sibiu \u015fi Viena. Din 1877 este profesor de istorie bisericeasc\u0103 \u015fi drept canonic la Seminarul teologic din Blaj. Concomitent cu activitatea didactic\u0103 a desf\u0103\u015furat o bogat\u0103 activitate publicistic\u0103 \u2013 fiind unul dintre fondatorii ziarului Unirea (1891) din Blaj. A scris mai multe manuale \u015fcolare \u015fi studii de istoria bisericii. A murit \u00een anul 1896.
\nCartea a fost p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd o raritate bibliofil\u0103; \u00een cartea mea Eminescu \u015fi Blajul, (Editura Iriana, Bucure\u015fti, 1994), am consacrat un capitol \u00eentreg acestei c\u0103r\u0163i, \u00een care, pentru prima dat\u0103, am reprodus un fragment semnificativ din mult hulitul op: Eminescu geniu cuprins de lumea ideal\u0103; au ap\u0103rut dup\u0103 aceea \u015fi alte reproduceri fragmentare, \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, avem o edi\u0163ie integral\u0103, \u015ftiin\u0163ific reeditat\u0103, prev\u0103zut\u0103 cu un amplu studiu introductiv, cu traducerea citatelor din literatura universal\u0103 \u015fi cu un indice al numelor str\u0103ine.
\nCu aceast\u0103 carte Editura Napoca Star din Cluj-Napoca inaugureaz\u0103 o colec\u0163ie \u2013 Erezii literare. Este \u015fi cea mai potrivit\u0103 defini\u0163ie a \u201estudiului critic\u201d al lui Al. Grama \u2013 erezie fiind \u00eentr-un sens figurat, o \u201eidee sau o opinie contrar\u0103 celor admise \u00een general\u201d, o abatere, o r\u0103t\u0103cire. T. Maiorescu, criticul de cea mai recunoscut\u0103 autoritate \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, \u00eel socotea pe Eminescu \u201epoet, poet \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului\u201d, \u015fi \u00eel situa valoric \u00eentre poe\u0163ii rom\u00e2ni, \u00eendat\u0103 dup\u0103 Vasile Alecsandri, ceea ce la acea dat\u0103 p\u0103rea o afirma\u0163ie critic\u0103 de natur\u0103 s\u0103 alarmeze spiritele conservatoare. Aser\u0163iunile critice ale lui Titu Maiorescu sunt impulsul \u201estudiului critic\u201d al lui Al. Grama \u2013 \u201ear\u0103t\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i c\u00e2t de fals e atributul cel dint\u00e2i din ea, c\u0103 Eminescu e \u00abun geniu cuprins de lumea ideal\u0103\u00bb, \u015fi apoi \u2013 durere! \u2013 c\u00e2t de adev\u0103rat\u00a0 e al doilea atribut din aceea\u015fi, c\u0103 Eminescu e un \u00abblazat \u00een cuget\u00bb\u201d (p.55). Sunt \u015fi cele dou\u0103 capitole ale studiului: I. Eminescu \u2013 geniu cuprins de lumea ideal\u0103; II. Eminescu \u2013 blazat \u00een cuget.
\nDac\u0103 e vorba de genii \u00een poezie, spune Grama, apoi ace\u015ftia sunt Dante, Shakespeare, Victor Hugo, Goethe, Schiller, Byron, Petrarca, Lenau, Leopardi \u015f.a. Iat\u0103 c\u0103, involuntar, \u00eentr-o antinomie pe care nici atunci n-a crezut-o nimeni, Grama \u00eel a\u015faz\u0103 pe Eminescu printre marii poe\u0163i ai literaturii universale, acolo unde trecerea timpului i-a statornicit locul. Unele asem\u0103n\u0103ri \u00eentre poeziile lui Eminescu \u015fi poezii din literatura universal\u0103, Alexandru Grama le consider\u0103, \u00een mod gre\u015fit, plagiate, dar a\u015fa cum se subliniaz\u0103 \u00een prefa\u0163\u0103 \u201eaceste compara\u0163ii \u015fi alte asemenea sunt pertinente \u015fi pot intra \u00een r\u00e2ndul primelor contribu\u0163ii de gen la analiza operei lui Eminescu\u201d (p. 37). Nimeni nu poate contesta c\u0103 \u201estudiul critic al lui Grama dovede\u015fte o remarcabil\u0103 informa\u0163ie istorico literar\u0103\u201c. Acest lucru i-a fost recunoscut \u201eanonimului de la Blaj\u201d, mai \u00eent\u00e2i de D. Popovici: \u201eCanonicul de la Blaj d\u0103 dovad\u0103 de o cultur\u0103 literar\u0103 remarcabil\u0103. Cuno\u015ftea literaturile vechi \u015fi moderne. Era orientat \u00een marile probleme literare \u015fi \u015ftia ce \u00eenseamn\u0103 o valoare literar\u0103, dar ea s\u0103 nu se cheme Eminescu\u201d
\n(v. D. Popovici, Eminescu \u00een critica \u015fi istoria literar\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00een volumul Studii literare, VII, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 229-242). Recenz\u00e2nd cartea lui D. Popovici,
\nN. Manolescu subliniaz\u0103 \u015fi el c\u0103 Al. Grama era \u201edestul de informat \u015fi nu lipsit de calit\u0103\u0163i intelectuale\u201d (\u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, 16 noiembrie, 1987, p. 7). Este clar \u00eens\u0103 c\u0103-i lipse\u015fte gustul estetic.
\nGrama se r\u0103zboie\u015fte apoi cu poezia erotic\u0103 eminescian\u0103 care \u201ear corupe\u201d, vezi Doamne, tineretul pentru c\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un \u201eamor s\u0103lbatic\u201d, instinctual; cele mai multe pagini combat pesimismul eminescian, derivat din Schopenhauer, care ar fi nociv pentru poporul nostru, \u00eendemn\u00e2ndu-l la pasivitate \u015fi resemnare.
\n\u00cen prefa\u0163\u0103 se arat\u0103 c\u0103 \u201er\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 un mister resorturile punctuale care l-au \u00eendemnat pe Grama, specialist \u00een istoria institu\u0163iilor biserice\u015fti, s\u0103 se amestece \u00een dialogul care a marcat \u00eenceputul notoriet\u0103\u0163ii eterne a lui
\nM. Eminescu\u201d, dar se sugereaz\u0103 c\u00e2teva explica\u0163ii, pe care le-au avansat \u015fi al\u0163i istorici literari. Spre deosebire de Sibiu, alt centru cultural \u015fi ecleziastic (ortodox), mai permeabil la poezie (cvasifolcloric\u0103 prin Vasile Aaron \u015fi Ioan Barac), Blajul \u2013 capitala cultural\u0103 a rom\u00e2nilor greco-catolici s-a cantonat \u00een studii teologice, istorice \u015fi lingvistice. Istoria \u015fi filologia au constituit pentru reprezentan\u0163ii \u015ecolii Ardelene, \u00een majoritate c\u0103rturari bl\u0103jeni, argumente pentru emanciparea poporului rom\u00e2n din Transilvania. Cu at\u00e2t mai mult a \u015focat noutatea poeziei lui Eminescu sensibilitatea bl\u0103jenilor pu\u0163in \u201ededa\u0163i\u201d cu poezia. \u201ePoezia nu prea merge la Blaj\u201c \u2013 \u00eei scria, \u00een 17 martie 1853, Simion B\u0103rnu\u0163iu lui Al. Papiu Ilarian, \u201ear fi bine ca s\u0103 studieze pe poe\u0163ii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova ca s\u0103-\u015fi capete oarecare \u00eenlesnire \u00een limba poetic\u0103, c\u0103 limba Blajului e numai de teologie \u015fi de predice la mor\u0163i\u201d. Opinie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de Andrei Mure\u015fanu, care \u00een C\u00e2teva reflexii asupra poeziei noastre (1844) ar\u0103ta c\u0103 \u201eRom\u00e2nii din Ardeal \u015fi Banat\u2026 \u00een privin\u0163a poeziei au r\u0103mas sub semnul de ghea\u0163\u0103 din termometru\u201d. Dar poezia lui Eminescu a \u015focat, nu numai pe bl\u0103jeni, ci \u015fi pe contemporanii din Principate, prin profunzimea ideilor, prin limbajul poetic, prin \u00eendr\u0103zneala \u015fi ineditul imaginilor artistice. Pu\u0163ini sunt cei care, \u00een afar\u0103 de Titu Maiorescu \u015fi al\u0163i c\u00e2\u0163iva din cercul \u201eJunimii\u201d, au aplaudat de la \u00eenceput o asemenea poezie. La \u015fapte ani dup\u0103 cartea lui Al. Grama, Hasdeu, scriitor important \u015fi inovator, formula serioase rezerve fa\u0163\u0103 de poezia eminescian\u0103.
\n\u00cen tradi\u0163ia \u015ecolii Ardelene, \u015fi pa\u015fopti\u015ftii bl\u0103jeni sunt mai cu seam\u0103 istorici \u015fi filologi. \u015ei acum ajungem la cea de-a doua explica\u0163ie a atacului comis de Grama. Ace\u015fti istorici \u015fi filologi scriu studii cu un accentuat caracter militant, angaja\u0163i fiind \u00eentr-o aprig\u0103 polemic\u0103 pentru a demonstra profunda nedreptate social\u0103 \u015fi politic\u0103 f\u0103cut\u0103 poporului rom\u00e2n din Transilvania, \u00eenrobit social \u015fi na\u0163ional. De aceea era dezavuat\u0103 o poezie pesimist\u0103, descurajatoare, de sorginte schopenhauerian\u0103. Chiar George Bari\u0163iu, cam \u00een aceea\u015fi epoc\u0103, scrie un articol accentuat dezaprobator la adresa filozofiei lui Schopenhauer.
\nStudiul critic al lui Al. Grama n-a avut urm\u0103rile scontate de autor: \u201einterzicerea\u201d lui Eminescu \u00een \u015ecolile Blajului a sporit interesul alumnilor bl\u0103jeni pentru poezia lui \u015fi nici pe departe n-a generat, a\u015fa cum \u015fi-ar fi dorit, un curent antieminescian la Blaj, care s\u0103 \u00eenl\u0103ture, \u00een exprimarea \u00eengro\u015fat pamfletar\u0103 a \u201eanonimului de la Blaj\u201d, jugul lui Eminescu. La dou\u0103 reac\u0163ii mai semnificative de aprobare \u2013 scrisoarea de felicitare a lui Al. Macedonski \u00een care se simte confratern\u00a0 cu autorul (\u201eV-a fost rezervat s\u0103 fi\u0163i dincolo de Carpa\u0163i singurul care nu se \u00eenchin\u0103 minciunei. Eu aceast\u0103 glorioas\u0103 onoare o am aici\u2026 Da\u0163i-mi dar voie s\u0103 \u00eentind m\u00e2na cordial\u0103 unui confrate de lupt\u0103 pentru triumful luminei\u2026\u201d) \u015fi panegiricul lui Augustin Bunea, din 1896, la moartea lui Al. Grama (\u201eCuno\u015ftea literatura tuturor popoarelor (Grama \u2013 n.n.) precum ne dovede\u015fte studiul s\u0103u critic asupra lui Eminescu (1891) (…) Pe l\u00e2ng\u0103 toate contradic\u0163iunile cu care a fost \u00eent\u00e2mpinat acesta din partea aderen\u0163ilor lui Eminescu el va r\u0103m\u00e2ne pururi un op de valoare, care st\u00e2rne\u015fte \u00een cetitor idei sublime \u015fi sim\u0163\u0103minte nobile\u201d) \u2013 se contrapun numeroase reac\u0163ii pamfletare, unele care ar putea intra \u00eentr-o antologie a acestei specii literare: Lucian Blaga, De la cazul Grama la tipul Grama \u00een Saeculum, An I, 1943, nr. 3, pp. 91-98; \u015eerban Cioculescu, De la D-rul Grama la c\u00e2\u0163iva agrama\u0163i de azi, \u00een Aspecte literare contemporane, 1937-1947, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1972, pp. 593-595 \u015fi mai ales pamfletul lui D.R. Popescu, care preia \u00een titlu metafora infamant\u0103 din finalul studiului gramist \u015fi o extinde la \u00eentreg corul detractorilor literari: Galaxia Grama sau jugul lui Eminescu \u00een vol. Galaxia Grama, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1984, pp. 22-35. \u015ei cred c\u0103 era bine ca \u00een Anexele volumului s\u0103 fie reproduse c\u00e2teva fragmente din aceste reac\u0163ii pamfletare la \u201ecelebrul\u201d studiu critic; era necesar de asemenea un glosar sau explica\u0163ia la subsol a unor cuvinte ie\u015fite din uz: ma (dar), prorupt (izbucnit), potestate (putere), destre (dibace, m\u0103iestre), multifarii (multiple, diferite), eschise (excluse), rabiat\u0103 (turbat\u0103), decoarea (podoab\u0103), duri\u0163ia (b\u0103d\u0103r\u0103nia, s\u0103lb\u0103ticia), cuvenin\u0163\u0103 (cuviin\u0163\u0103) \u015f.a.
\nDeoarece studiul lui Grama a ap\u0103rut la un deceniu dup\u0103 refoma ortografic\u0103 din 1881 a Academiei Rom\u00e2ne, iar ortografia folosit\u0103 de canonicul bl\u0103jean se aseam\u0103n\u0103 cu cea din edi\u0163ia princeps a monografiei Episcopul Ioan Inocen\u0163iu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, reeditat\u0103 \u00een 2012, tot de Ioan Chindri\u015f \u015fi Niculina Iacob, este normal s\u0103 se foloseasc\u0103, \u00een general, acelea\u015fi norme de transcriere.
\n\u015ei totu\u015fi, este Grama un detractor al lui Eminescu? \u00censu\u015findu-\u015fi concluzia lui
\nAl. Dobrescu din Detractorii lui Eminescu, autorii edi\u0163iei consider\u0103 c\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 n-a existat dec\u00e2t un singur detractor: C.A. Ionescu-Caion, detractorul lui Caragiale. Dar Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne \u2013 care ne spune c\u0103 detractor este cel care depreciaz\u0103 meritele cuiva sau \u00eel vorbe\u015fte de r\u0103u \u2013 contrazice o asemenea aser\u0163iune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alexandru Grama, Mihail Eminescu. Studiu critic. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Ioan Chindri\u015f \u015fi Niculina Iacob, Editura Napoca Star, 2014     Despre pamfletul antieminescian Mihail Eminescu \u2013 studiu critic, ap\u0103rut la doi ani dup\u0103 moartea lui Eminescu, \u00een 1891, \u00een coloanele ziarului Unirea din Blaj, \u00eentr-un serial, \u015fi la finele aceluia\u015fi an, \u00een volum, s-a scris… Cite\u0219te mai mult »Reeditarea unui pamflet antieminescian<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11481,11482],"class_list":["post-19597","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-alexandru-grama","tag-mihail-eminescu-studiu-critic"],"views":2341,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19597","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19597"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19597\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}