{"id":19595,"date":"2014-06-12T09:55:47","date_gmt":"2014-06-12T07:55:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19595"},"modified":"2014-06-12T09:55:47","modified_gmt":"2014-06-12T07:55:47","slug":"dan-pita-arta-privirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dan-pita-arta-privirii\/","title":{"rendered":"Dan Pi\u0163a \u2013 arta privirii"},"content":{"rendered":"

Titus V\u00eejeu, Dialoguri cu Dan Pi\u0163a,<\/em> Editura NOI, Media Print, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Dou\u0103 albume monumentale, cu o iconografie \u015fi cu o grafic\u0103 de excep\u0163ie, ne aduc \u00een fa\u0163\u0103 opiniile unui eminent critic \u015fi istoric al filmului rom\u00e2nesc, Titus V\u00eejeu, despre opera unui str\u0103lucit coleg de genera\u0163ie, Dan Pi\u0163a. Dovada unei munci mig\u0103loase cu salturi reu\u015fite peste toate obstacolele, cele treisprezece capitole ale primului volum \u015fi cele unsprezece ale volumului urm\u0103tor se constituie nu doar \u00eentr-o monografie a unui maestru ca Dan Pi\u0163a, ci \u015fi \u00eentr-un veritabil compendiu al dezvolt\u0103rii cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een ultimele patru decenii, adic\u0103 \u00een perioada ei cea mai fast\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n

Cu stilul s\u0103u obiectiv, dar viu colorat, Titus V\u00eejeu (care este \u015fi un autentic poet) \u00ee\u015fi \u00eencepe evocarea \u00een mod firesc:
\n\u201eL-am ales pe acest cineast nu numai pentru c\u0103 i-am urm\u0103rit evolu\u0163ia \u00eenc\u0103 din perioada studen\u0163iei noastre comune, la fostul Institut de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 \u00abI.L. Caragiale\u00bb, unde ne-am reg\u0103sit peste ani, de data aceasta \u00een calitate de profesori.
\nEste limpede pentru oricine este interesat de filmul rom\u00e2nesc c\u0103 Dan Pi\u0163a a reu\u015fit s\u0103 coaguleze \u00een peste patru decenii de crea\u0163ie nu numai o filmografie, ci \u015fi o oper\u0103 ce-l recomand\u0103 drept unul dintre cei mai mari regizori rom\u00e2ni, dar \u015fi un cineast european de mare interes. Sper ca aceast\u0103 carte s\u0103 poat\u0103 dovedi acest lucru. \u00centr-un interviu acordat c\u00e2ndva unui jurnalist clujean, Dan Pi\u0163a se declar\u0103 \u00abun cineast pe via\u0163\u0103\u00bb, ar\u0103t\u00e2ndu-\u015fi inten\u0163ia de a face un film despre Mihai Eminescu, un film care s\u0103 surprind\u0103 o zi din via\u0163a poetului, o singur\u0103 zi. Probabil ultima. Un proiect, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ambi\u0163ios. Nerealizat p\u00e2n\u0103-n prezent, el pune probleme propriului meu proiect: opera cinematografic\u0103 a lui Dan Pi\u0163a poate lua \u00eenc\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri nea\u015fteptate. Ar fi mult mai u\u015for \u2013 \u015fi poate mult mai interesant \u2013 s\u0103 scriu o carte dedicat\u0103 unui singur film de Dan Pi\u0163a. Dar acest lucru e cu neputin\u0163\u0103 c\u00e2nd ai \u00een fa\u0163\u0103 o oper\u0103 ampl\u0103 \u015fi \u2013 a\u015f spune \u2013 indivizibil\u0103\u2026\u201c
\n\u00cenfiorat de poezia care eman\u0103 \u015fi din titlurile poemelor lui Dan Pi\u0163a, parcurg aceste capitole cu emo\u0163ia celui care a fost prezent \u015fi el, prin func\u0163iile de r\u0103spundere, \u00een diverse episoade ale acestui dificil \u015fi uneori dramatic t\u0103r\u00e2m artistic. Astfel, Un fluture la barier\u0103 \u00eemi aminte\u015fte filmul de absolvire al lui Dan Pi\u0163a, Via\u0163a \u00een roz, realizat \u00een 1970, av\u00e2ndu-l ca \u201edirector de imagine\u201c pe Nicolae M\u0103rgineanu, viitorul talentat regizor, un prieten ardelean \u015fi colaborator drag mie.
\nCapitolul Via\u0163a ca un bivol \u00eemi evoc\u0103 dou\u0103 evenimente importante din acei ani: povestea dramatic\u0103 a filmului Reconstituirea al lui Lucian Pintilie \u015fi inspira\u0163ia de a aproba propunerea Luciei Olteanu, pe atunci directoarea studiourilor de la Buftea, de a oferi pelicula necesar\u0103 unei echipe de tineri cinea\u015fti pentru filmarea \u201easpectelor \u015fi urm\u0103rilor catastrofale ale inunda\u0163iilor din 1970\u201c, cu titlul Apa ca un bivol negru (1971), \u201epe care \u2013 noteaz\u0103 Titus V\u00eejeu \u2013 absolven\u0163ii IATC, reuni\u0163i \u00een echipa de realizatori, \u00eel \u00eenchinau \u00abmemoriei profesorului nostru Victor Iliu\u00bb. Cele c\u00e2teva promo\u0163ii de cinea\u015fti, care absolviser\u0103 Institutul \u00een anii 1968\/1969\/1970\/1971 \u2013 fuseser\u0103 beneficiarele noului climat de deschidere ce crease iluzia libert\u0103\u0163ii sistemului politic rom\u00e2nesc. Din aceste promo\u0163ii, nu foarte numeroase, au f\u0103cut parte c\u00e2\u0163iva dintre cinea\u015ftii despre care avea s\u0103 se vorbeasc\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare. Radu Gabrea, Constantin Vaeni, \u015eerban Creang\u0103, Mircea Danieluc \u015fi, evident, Mircea Veroiu \u015fi Dan Pi\u0163a. Au fost cei dint\u00e2i care au cunoscut recunoa\u015fterea na\u0163ional\u0103 (unii \u015fi pe cea interna\u0163ional\u0103). Lor li s-au ad\u0103ugat colegii care proveneau din alte sec\u0163ii ale facult\u0103\u0163ii: operatorii Nicolae M\u0103rgineanu, Iosif Demian \u015fi Dinu T\u0103nase, deveni\u0163i regizori de film, teatrologul filmolog Stere Gulea, regizorii de teatru Alexandru Tatos \u015fi Alexa Visarion\u201c.
\nNu am spa\u0163iul necesar s\u0103 amintesc aici toate numele actorilor, de la cei tineri la mae\u015ftrii lor, pe care i-a distribuit \u00een filmele sale Dan Pi\u0163a, cu harul celui care \u015ftia s\u0103-i scoat\u0103 de sub zodia teatrului, duc\u00e2ndu-i cu str\u0103lucire la marea art\u0103 a ecranului. \u00cen sutele de fotografii din cele dou\u0103 volume, \u00eel vedem pe acest b\u0103rbat t\u00e2n\u0103r \u015fi falnic \u00eenc\u0103run\u0163it \u00een prezen\u0163a succesiv\u0103 a echipelor sale de filmare, \u00eenconjurat, \u00een prim-plan sau panoramic, de actorii tuturor genera\u0163iilor, consacra\u0163i astfel acas\u0103 \u015fi pe plan mondial.
\n\u00cen capitolul Cel Bun, cel Ur\u00e2t, cel R\u0103u, suntem chema\u0163i la \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile celor vechi despre importan\u0163a \u201epersonajului\u201c, a \u201eprotagonistului\u201c, precum \u015fi a rela\u0163iilor acestuia cu Mitul, tem\u0103 reluat\u0103 \u015fi \u00een literatura \u015fi arta modern\u0103. Sunt reproduse \u00een acest sens \u015fi unele considera\u0163ii cuprinse \u00een cartea lui Dan Pi\u0163a, Confesiuni cinematografice (Editura Pro, 2005): \u201eLumea are nevoie de istorii lungi, cu \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dramatice, comice, dureroase, dar care s\u0103-i dea senza\u0163ia c\u0103 via\u0163a e ve\u015fnic\u0103, c\u0103 nu se va sf\u00e2r\u015fi niciodat\u0103. Tot din fric\u0103 de moarte au ap\u0103rut \u015fi pove\u015ftile Seherezadei \u00ab1001 nop\u0163i\u00bb. Pentru c\u0103 omul vrea s\u0103 fie etern\u201c.
\n\u00cen siajul unei astfel de filosofii de via\u0163\u0103 \u015fi art\u0103 se \u00eenscriu toate cele dou\u00e3zeci \u015fi dou\u00e3 de filme de lung metraj ale maestrului.
\nO explica\u0163ie a reu\u015fitei depline artistice\u00a0 este \u015fi calitatea scenariilor.
\n*
\nAl doilea volum este un dialog extraordinar \u00eentre cei doi colegi ilustr\u00e2nd o art\u0103 rar\u0103 \u00een zilele noastre: Prietenia. Un sentiment nu de parad\u0103, ci de profunzimi filosofice \u015fi existen\u0163iale care definesc \u015fi personalitatea lui Dan Pi\u0163a.
\n\u00cen final, sper s\u0103 \u00eencap\u0103 \u00een rama acestei pagini doar \u00eenceputul dialogului lor din Filmul \u015fi literatura:
\n\u201eT.V.: A\u015f vrea s\u0103 \u015ftiu care este rela\u0163ia ta cu aceste \u00abpl\u0103smuiri\u00bb care-\u0163i \u00abpopuleaz\u0103\u00bb filmele. Le revezi oare \u00een vis?
\nD.P.: \u00cen vis \u00eemi apar doar fiin\u0163e apar\u0163in\u00e2nd orizontului meu oniric. Cu personajele te culci av\u00e2ndu-le \u00een cap, dar nu te viziteaz\u0103 \u00een vis. Ele \u0163in mai degrab\u0103 de o reverie lucid\u0103. Nu e vis, ci mai degrab\u0103 o rememorare a ac\u0163iunilor, a detaliilor. Le urm\u0103re\u015fti gesturile, eventual replicile. S\u0103 nu se cread\u0103 c\u0103 dau re\u0163ete. Re\u0163eta fericirii nu exist\u0103. Toate scenele ce-mi r\u0103m\u00e2n \u00een minte le notez \u015fi intr\u0103 \u00een preg\u0103tirea filmului. Iar preg\u0103tirea \u00eenseamn\u0103 pentru mine un mod de a verifica modalitatea \u00een care voi filma. Pilonii montajului trebuie s\u0103 existe de fiecare dat\u0103, \u00eenc\u0103 \u00eenaintea film\u0103rii. Altfel a\u015f fi ca un reporter de \u015ftiri\u2026 P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu \u015ftiu unde intr\u0103 fiecare detaliu, cum le leg \u00eentre ele \u2013 nu pot s\u0103 filmez. A\u015fa c\u0103 tot filmul trece \u00een prealabil printr-un aparat subiectiv. Iat\u0103, cred c\u0103 \u0163i-am mai spus, la Concurs am filmat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een p\u0103durea B\u0103neasa, cu un singur aparat. Video. C\u0103utam variante, f\u0103ceam probe cu actorii \u015fi repetam scenele, studiam decorurile, verificam dialogurile. Se \u015ftie c\u0103 un dialog scris e altceva dec\u00e2t unul rostit. De obicei fac zeci de variante ale filmelor p\u00e2n\u0103 ajung s\u0103 filmez pe pelicul\u0103. Uneori \u00eenregistrez variante mai sincere, mai adev\u0103rate dec\u00e2t filmul \u00abtip\u0103rit\u00bb. E aidoma muncii unui sculptor sau a unui pictor care face crochiuri, unul singur devine oper\u0103 final\u0103. De aceea, consider c\u0103 perioada de preg\u0103tire este esen\u0163ial\u0103. Spre deosebire \u00eens\u0103 de pictor, de sculptor, de scriitor, de poet, de compozitor care poate s\u0103 refac\u0103 opera final\u0103, regizorul de film o singur\u0103 dat\u0103 o poate face. Odat\u0103 \u00abtip\u0103rit\u00bb cadrul, scena r\u0103m\u00e2ne ca atare, nu mai po\u0163i modifica\u00a0 nimic.
\nLa Concurs actorii \u015ftiau deja acest lucru. La \u00eenceput s-au sim\u0163it comod, dar, c\u00e2nd le-am cerut s\u0103 devin\u0103 personajele filmului pe toat\u0103 durata film\u0103rilor, au intrat \u00een panic\u0103 \u015fi au \u00eenceput s\u0103 m\u0103 urasc\u0103. Filmul nu mai era ceva distractiv, devenise trud\u0103, corvoad\u0103. Aveam nevoie de ura lor \u015fi \u00een rela\u0163iile zilnice dintre ei.
\nActorul din ziua de azi nu mai face nici un efort. El spune un text, \u00een fa\u0163a obiectivului de filmat. Repet: Nu fug de teatralizare \u00een film, c\u0103ci via\u0163a de zi cu zi are o mare doz\u0103 de teatralitate. Chiar \u015fi \u00een pia\u0163\u0103 cearta dintre dou\u0103 precupe\u0163e are ceva teatral. \u00ce\u015fi spun replicile acide, \u00eel iau pe privitor drept martor, iar, \u00een final, se \u00eempac\u0103, precum la televizor.
\nDar filmul are un limbaj al s\u0103u, ce trebuie dob\u00e2ndit \u015fi \u00een\u0163eles de actor. Adic\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se poarte altfel dec\u00e2t o face pe scen\u0103\u2026 Alt tip de mi\u015fcare\u2026 Alt tip de vorbire \u015fi de comunicare cu publicul.
\nT.V.: Ca scenarist \u2013 fie c\u0103 ai pornit de la opere literare cunoscute, fie c\u0103 \u0163i-ai proiectat vizual propriile tale istorii \u2013 ai avut \u00een vedere un anume tip de personaj, care s\u0103-i poat\u0103 oferi actorului partituri \u00abspeciale\u00bb?
\nD.P.: Am bombardat casele de produc\u0163ie cu scenarii. Unele porneau, cum spuneai, de la scrieri cunoscute publicului. Literatura noastr\u0103 este uneori cinematografic\u0103; portretele sunt bine conturate, exist\u0103 caractere bine individualizate. E un efort pe care scriitorii no\u015ftri l-au f\u0103cut \u2013 poate incon\u015ftient uneori \u2013 pentru a vizualiza situa\u0163ii\u2026 de multe ori influen\u0163a\u0163i de film \u00een general\u201c.
\nAsemenea c\u0103r\u0163i s\u0103 tot cite\u015fti!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Titus V\u00eejeu, Dialoguri cu Dan Pi\u0163a, Editura NOI, Media Print, 2014   Dou\u0103 albume monumentale, cu o iconografie \u015fi cu o grafic\u0103 de excep\u0163ie, ne aduc \u00een fa\u0163\u0103 opiniile unui eminent critic \u015fi istoric al filmului rom\u00e2nesc, Titus V\u00eejeu, despre opera unui str\u0103lucit coleg de genera\u0163ie, Dan Pi\u0163a. Dovada unei munci mig\u0103loase cu salturi reu\u015fite… Cite\u0219te mai mult »Dan Pi\u0163a \u2013 arta privirii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11480,11479],"class_list":["post-19595","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dialoguri-cu-dan-pita","tag-titus-vijeu"],"views":1026,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19595","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19595"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19595\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19595"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19595"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19595"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}