{"id":19593,"date":"2014-06-12T09:54:30","date_gmt":"2014-06-12T07:54:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19593"},"modified":"2014-06-12T09:54:30","modified_gmt":"2014-06-12T07:54:30","slug":"insemnarile-mariei-banus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/insemnarile-mariei-banus\/","title":{"rendered":"\u201e\u00censemn\u0103rile\u201c Mariei Banu\u015f"},"content":{"rendered":"

Maria Banu\u015f, \u00censemn\u0103rile mele,<\/em> vol. I-II, text stabilit, note \u015fi comentarii de Geo \u015eerban, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

La un secol de la na\u015ftere \u015fi la cinci lu\u015ftri de la rec\u0103derea \u00een eternitate, Maria Banu\u015f s-a re\u00eentrupat literar, sub \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei c\u0103r\u0163i \u00een dou\u0103 volume compacte, \u00censemn\u0103rile mele. Rod al ostenelilor de editor ale istoricului Geo \u015eerban (stabilirea textului, adnot\u0103ri, comentarii), noua apari\u0163ie e o carte neasemenea celor editate antum ale autoarei, cu excep\u0163ia celei din 1977, Sub camuflaj, ce con\u0163ine cu anticipa\u0163ie pagini selectate din ea. Sub titlul de mai sus e dat la lumin\u0103 jurnalul \u0163inut cu intermiten\u0163e, \u00eentre 1927, anul premerg\u0103tor debutului din Bilete de papagal, \u015fi 1999, anul decesului Mariei Banu\u015f. Un jurnal sui generis. Nota\u0163ii de c\u00e2te doar dou\u0103-trei r\u00e2nduri sau \u015fi mai scurte, apar \u00eentre adev\u0103rate eseuri \u015fi alte compuneri literare deta\u015fabile, rev\u0103rsate pe zeci de pagini. Aceasta, \u015fi \u00een virtutea faptului c\u0103, de\u015fi \u201eintime\u201c, adic\u0103 scrise pe ascuns \u015fi p\u0103zite de orice alte priviri dec\u00e2t ale autoarei, \u201e\u00eensemn\u0103rile\u201c nu au toate caracter de confesiuni propriu-zise. Generate, potrivit unei confiden\u0163e auctoriale juvenile, de dorin\u0163a autocunoa\u015fterii \u00een vederea unei c\u00e2t mai temeinice autof\u0103uriri, ele \u00eenvedereaz\u0103 str\u0103dania \u00eenc\u0103 din adolescen\u0163\u0103 a unei fete supradotate nu doar de a-\u015fi lua, prin dezv\u0103luirea \u015fi analizarea experien\u0163elor existen\u0163iale de tot felul, pulsul vie\u0163ii interioare, ci \u015fi de a se forma intelectual, moral, civic, \u00eentr-o anume ambian\u0163\u0103, \u00eentr-un climat familial, apoi tot mai larg social, cu tr\u0103s\u0103turi distinctive reliefate \u00een spiritul realismului dur. Toat\u0103 via\u0163a, din clasele gimnaziale p\u00e2n\u0103 la trecerea \u00een nefiin\u0163\u0103, Maria Banu\u015f \u00ee\u015fi men\u0163ioneaz\u0103 \u00een jurnal lecturile, vizion\u0103rile de spectacole teatrale \u015fi cinematografice, particip\u0103rile la felurite reuniuni, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare, la recep\u0163ii, vizitele la muzee, c\u0103l\u0103toriile, discu\u0163iile cu prieteni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, dar \u015fi cu oameni de r\u00e2nd, inclusiv cu \u0163\u0103rani, \u015fi nu ocole\u015fte evenimentele semnificative din sfera politicului, confrunt\u0103rile ideologice pe plan mondial, orient\u0103rile estetice de pretutindeni. Urm\u00e2nd cu acut interes starea \u015fi tendin\u0163ele evolutive ale crea\u0163iei artistice, \u00eendeosebi literare, de la noi \u015fi din lumea \u00eentreag\u0103, av\u00e2nd apeten\u0163\u0103 \u015fi pentru filozofie, ea cite\u015fte autori rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini din toate timpurile, inclusiv din cele mai tinere genera\u0163ii contemporane, \u015fi, nu rareori, comenteaz\u0103 pe larg opere ale lor, pe unele le rezum\u0103 sau transcrie masiv din ceea ce consider\u0103 a fi cu deosebire vrednic de re\u0163inut. Reproduce, par\u0163ial sau integral, scrisori primite \u015fi trimise, poeme proprii sau ale altora. Constant \u00ee\u015fi dezv\u0103luie analitic proiectele literare. Specific\u0103rile de genul acesta \u00eenvedereaz\u0103 constanta, intensa n\u0103zuin\u0163\u0103 a scriitoarei de a se realiza nu numai pe t\u0103r\u00e2m liric (inclusiv \u00een t\u0103lm\u0103cirile de poezie), dar \u015fi \u00een proz\u0103 \u015fi dramaturgie. Sensibil\u0103 la critica altora p\u00e2n\u0103 la irascibilitatea, ea adopt\u0103, \u00een acela\u015fi timp, fa\u0163\u0103 de sine \u00eens\u0103\u015fi o autoexigen\u0163\u0103 mai necru\u0163\u0103toare dec\u00e2t a criticilor, merg\u00e2nd, la senectute, p\u00e2n\u0103 la atribuirea de valoare incontestabil\u0103 doar unuia dintre volumele sale de versuri, celui de debut, \u0163ara fetelor. Unui \u015fi mai inclement examen \u00ee\u015fi supune trecutul politic, calificat ca fiind infestat de \u201ela\u015fitate, autoam\u0103gire, oportunism\u201c.
\nAstfel constituite, variatele \u201e\u00eensemn\u0103ri\u201c nu compun un jurnal stricto sensu, nu r\u0103m\u00e2n un conglomerat de nota\u0163ii autobiografice fragmentare, ci edific\u0103 o autobiografie complet\u0103, nestructurat\u0103 ca atare, dar \u00eenmagazin\u00e2nd tot materialul necesar unei asemenea construc\u0163ii. Modalitatea operatorie este, desigur, confesia, iar calitatea primordial\u0103 a acesteia, o sinceritate ce pare absolut\u0103, asemenea celei din confesiunile lui Rousseau sau, \u00een secolul XX, ale lui Gide (spre a da doar dou\u0103 exemple dintre cele mai la \u00eendem\u00e2n\u0103) \u2013 sinceritate exprim\u00e2nd toate particularit\u0103\u0163ile psihice ale viitoarei scriitoare \u201etotale\u201c, nuan\u0163ate \u00een func\u0163ie de specificul v\u00e2rstelor str\u0103b\u0103tute.
\n\u00cen adolescen\u0163\u0103, poeta licean\u0103 tr\u0103ie\u015fte foarte acute complexe de inferioritate, ce puteau masca, uneori, complexul opus, disimulat, de superioritate. Ea se crede ur\u00e2t\u0103, mediocr\u0103, neajutorat\u0103. Neput\u00e2nd, cu un chip ca al ei, s\u0103 nutreasc\u0103 visuri de fericire, eleva se resemneaz\u0103 cu perspectiva de-a ajunge, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd intens, m\u0103car \u201es\u0103-\u015fi poat\u0103 c\u00e2\u015ftiga cinstit existen\u0163a\u201c. \u00cen mediul \u015fcolar, se vede \u00eens\u0103 pus\u0103 \u00een inferioritate de un coleg \u201emai de\u015ftept \u015fi mai talentat\u201c, pe care se for\u0163eaz\u0103 \u00een zadar s\u0103 \u015fi-l imagineze \u201eur\u00e2t\u201c \u015fi \u201eprost\u201c. Sub presiunea unor asemenea sentimente, copila se comport\u0103 timid, se izoleaz\u0103 \u015fi, la o petrecere, invitat\u0103 la dans, spune c\u0103 nu \u015ftie dansa. Dispre\u0163ul de sine merge p\u00e2n\u0103 acolo c\u0103 ginga\u015fa codan\u0103 se consider\u0103 \u201emai pu\u0163in dec\u00e2t cel din urm\u0103 parazit\u201c, o fiin\u0163\u0103 ce nu are dreptul la \u201evisuri de dragoste, de fericire\u201c. \u00ce\u015fi d\u0103ruie\u015fte \u00eens\u0103 ceasuri de \u00eenc\u00e2ntare prin citirea unor romane precum La Medeleni \u2013 \u015fi \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte dorin\u0163a de-a avea \u201eun prieten care s\u0103 o \u00eendrumeze \u015fi s\u0103 o dojeneasc\u0103\u201c. Sim\u0163indu-se, \u00een ciuda tuturor nemul\u0163umirilor fa\u0163\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi, \u201et\u00e2n\u0103r\u0103, t\u00e2n\u0103r\u0103, t\u00e2n\u0103r\u0103\u201c, uit\u0103 c\u0103 nu poate avea parte de beatitudine erotic\u0103 \u015fi se dore\u015fte s\u0103rutat\u0103 cu patim\u0103: \u201eVreau \u015fi eu ce vrea orice fat\u0103 de 17 ani. Vreau s\u0103 m\u0103 s\u0103rute pe buze tare, s\u0103 ame\u0163esc, s\u0103 m\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie pe m\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 treac\u0103 fiori\u2026\u201c
\nAutoarea \u00censemn\u0103ri-lor continu\u0103 a-\u015fi atribui numai defecte \u015fi dup\u0103 ce devine nubil\u0103, chiar dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, \u00eens\u0103 psihicul s\u0103u \u00eencepe cur\u00e2nd a fi b\u00e2ntuit mai puternic de alte anxiet\u0103\u0163i, provocate de inadverten\u0163e \u00een rela\u0163ia cu mama, de inadapt\u0103ri la via\u0163a conjugal\u0103, contracarate de munca intelectual\u0103, \u00een special de cea literar\u0103, inerent\u0103 compunerii \u015fi traducerii de poezii \u015fi mai ales \u00eencerc\u0103rii de a scrie un roman, Zi de prim\u0103var\u0103. \u00cen cursul deceniului al patrulea, Maria Banu\u015f cite\u015fte \u015fi scrie mult, reflecteaz\u0103, fr\u0103m\u00e2nt\u0103 mintal \u015fi \u00een discu\u0163ii problematica lumii contemporane, activeaz\u0103 \u00een mi\u015fcarea clandestin\u0103 organizat\u0103 de comuni\u015fti \u015fi totodat\u0103 tr\u0103ie\u015fte patetic, cu dezavantajul (crede ea) de a nu avea un talent destul de mare pentru a reu\u015fi s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u201e\u00een poezie sau altcumva, \u00een muzic\u0103, \u00een pictur\u0103, toat\u0103 bucuria \u015fi durerea (\u2026) de a tr\u0103i, de a pip\u0103i via\u0163a\u201c. R\u0103v\u0103\u015fitor ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een spiritul \u015fi carnea ei \u00eendeosebi impulsurile erotice. Cu toate c\u0103 \u00ee\u015fi iube\u015fte so\u0163ul at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t ar intra \u00een foc pentru el, este irezistibil atras\u0103 \u015fi de al\u0163i b\u0103rba\u0163i. De un anume P. e at\u00e2t de fascinat\u0103 \u00eenc\u00e2t m\u0103rturise\u015fte unei prietene c\u0103 ar fi gata \u201es\u0103 se culce la picioarele lui\u201c, spre a se \u00eenchina frumuse\u0163ii pe care o \u00eencarneaz\u0103 \u015fi c\u0103, dac\u0103 ar chema-o la el, ar merge imediat, f\u0103r\u0103 ezitare. Spre \u201enorocul\u201c ei \u00eens\u0103, n-o cheam\u0103. \u00cemprietenit\u0103 cu scriitorii de v\u00e2rsta ei (Bogza, \u015etefan Baciu, Jebeleanu, \u015eulu\u0163iu, Lucia Demetrius, Coca Farago, Margareta Dorian \u015f.a.), se \u00eentre\u0163ine cu ei agreabil, c\u00e2nd se ivesc ocazii. Zaharia Stancu o \u0163ine \u00een cercul lui de vraj\u0103 p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. O indisolubil\u0103 prietenie o leag\u0103, tot via\u0163a \u00eentreag\u0103, de C. Ionescu Gulian, mentorul ei \u00een materie de filozofie, ini\u0163iatorul \u00een marxism \u015fi omul care o introduce \u015fi o c\u0103l\u0103uze\u015fte \u00een activitatea comunist\u0103 ilegal\u0103. Cu el mai ales discut\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi limpeze\u015fte \u015fi probleme de art\u0103, ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-i dogmatismul antiformalist, opin\u00e2nd c\u0103 poezia, fie \u015fi oric\u00e2t de revolu\u0163ionar\u0103, se realizeaz\u0103 \u201e\u00een procesul prin care via\u0163a devine muzic\u0103 \u00een cuvinte\u201c. \u00cen discu\u0163iile cu caracter politic, concluzia de ordin practic a scriitoarei, pentru ea \u00eens\u0103\u015fi, e aceea c\u0103, dac\u0103 ar fi t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi s-ar putea stabili \u00een orice \u0163ar\u0103, ar alege negre\u015fit Rom\u00e2nia.
\nDin 1938, nota\u0163iile atest\u00e3 o tot mai larg\u0103 deschidere a privirilor autoarei spre lumea exterioar\u0103, spre fenomenalit\u0103\u0163ile istorice, spre social, proces evolutiv interior exprimat \u015fi poetic, \u00een ciclul T\u0103r\u00e2m intermediar. Urm\u00e2ndu-\u015fi so\u0163ul, inginer constructor, pe diferite \u015fantiere, Maria Banu\u015f intr\u0103 \u00een contact cu alte medii dec\u00e2t cele \u00een care tr\u0103ise p\u00e2n\u0103 atunci, cunoa\u015fte \u0163\u0103rani, muncitori, oameni simpli \u015fi felurite profesii \u015fi condi\u0163ii, st\u0103 cu ei de vorb\u0103 frecvent \u015fi se familiarizeaz\u0103 cu modul lor de existen\u0163\u0103. Pe de alt\u0103 parte, se vede constr\u00e2ns\u0103 a da tot mai mult\u0103 aten\u0163ie la ceea ce se petrece \u00een afara orizontului ei m\u0103rginit, la nivel de \u0163ar\u0103, de continent \u015fi la nivel planetar. Vede \u00eemplinindu-se zvonurile de r\u0103zboi, asist\u0103 la expansiunea nazismului, la reorientarea politic\u0103 a guvernelor Rom\u00e2niei, cu previzibile consecin\u0163e nefaste, cu implica\u0163ii ce o afecteaz\u0103 direct \u015fi \u00eei afecteaz\u0103 so\u0163ul, p\u0103rin\u0163ii, to\u0163i cona\u0163ionalii. Un prim fapt major ce zdruncin\u0103 relativa tihn\u0103 familial\u0103 e scoaterea p\u0103rin\u0163ilor, ca evrei, din apartamentul \u00een care stau cu chirie. Urmeaz\u0103, desigur, \u00een cursul anilor de r\u0103zboi, \u015fi alte m\u0103suri cu caracter antisemit \u015fi antidemocratic \u00een general. Toate, bine\u00een\u0163eles, pe fondul deterior\u0103rii continue a condi\u0163iilor de via\u0163\u0103, al scumpetei cresc\u00e2nde \u015fi al tot mai accentuatei penurii de bunuri de consum.
\n\u00cen tot acest timp, Maria Banu\u015f nu poate publica, dar scrie \u015fi mediteaz\u0103 intens asupra scrisului, asupra destinului literaturii \u015fi artei, asupra culturii \u00een totalitate, \u00een lumea viitoare, imaginat\u0103 ca lume a muncii \u015fi a drept\u0103\u0163ii. \u00ce\u015fi intensific\u0103 munca politic\u0103, \u00eendrumat\u0103 fiind de Miron Constantinescu \u015fi de I.Gh. Maurer. Se \u00eemprietene\u015fte intelectual cu Silvian Iosifescu.
\n\u00censemn\u0103rile de dup\u0103 r\u0103zboi umplu \u00eentregul volum al doilea al jurnalului. Cele din primele pagini exprim\u0103 un elan al angaj\u0103rii, al crea\u0163iei destinate celor mul\u0163i \u015fi al atragerii acestora spre art\u0103, dar elanul acesta se r\u0103ce\u015fte repede, sub indignarea scriitoarei, dezmin\u0163it\u0103 \u00een a\u015ftept\u0103rile ei politice. \u00cen loc s\u0103 asiste la triumful valorilor, al justi\u0163iei sociale, al creativit\u0103\u0163ii, autoarea volumului Bucurie vede prolifer\u00e2nd \u201emonstruozit\u0103\u0163ile, limitele, amoralitatea\u201c. Tr\u00e2mbi\u0163ata \u201edemocra\u0163ie\u201c e un regim al \u201efarsei generale\u201c, al \u201eminciunii generale\u201c. \u201eNimeni nu spune ceea ce crede, ceea ce g\u00e2nde\u015fte.\u201c Cele mult peste \u015fase sute de pagini ale volumului con\u0163in, \u00een cov\u00e2r\u015fitoare propor\u0163ie, dezv\u0103luiri deprimante \u015fi revolt\u0103toare. Precar\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, s\u0103n\u0103tatea Mariei Banu\u015f sl\u0103be\u015fte continuu: sub efectul deterior\u0103rii fire\u015fti a organismului \u015fi a func\u0163iilor acestuia, dar, poate \u00een \u015fi mai mare m\u0103sur\u0103, din pricina stresului, frustr\u0103rilor, ofenselor \u015fi altor multiple lez\u0103ri de ordin moral, inerente structur\u0103rilor sociale de tip despotic sau provocate de confra\u0163i, din rea- credin\u0163\u0103, invidie, meschin\u0103rie. M\u0103cin\u0103toare sunt \u015fi autoanalizele \u00een spirit autocritic excesiv, exacerbarea, \u00een momente dificile, a predispozi\u0163iei de subestimare. Aceast\u0103 predispozi\u0163ie este implicit\u0103 chiar \u015fi \u00een generozitatea poetei. Citind cu interes produc\u0163ii ale unor scriitori tineri (chiar dintre cei mai tineri), ea le compar\u0103 cu propriile crea\u0163ii \u015fi, nu o dat\u0103, le g\u0103se\u015fte superioare.
\nConsiderat de autoare, \u00een tinere\u0163e, doar un depozit de material brut, ce putea s\u0103-i devin\u0103 c\u00e2ndva util pentru opera propriu-zis\u0103, jurnalul beneficiaz\u0103 din partea ei mai t\u00e2rziu, la deplina maturitate, de o apreciere mult mai favorabil\u0103. \u201ePoate c\u0103, odat\u0103, dup\u0103 moartea noastr\u0103\u201c \u2013 \u00ee\u015fi spune Maria Banu\u015f \u00een 1963 \u2013 jurnalele \u201evor reprezenta cea mai autentic\u0103 \u015fi mai sensibil\u0103 oglind\u0103 a epocii noastre\u201c, alta dec\u00e2t \u201eliteratura trunchiat\u00e3 pe care o facem\u201c. Potrivit acestui ra\u0163ionament, \u00censemn\u0103rile scriitoarei s-ar g\u0103si, cu volumele ei antume, cam \u00een acela\u015fi raport pe care Istoria secret\u0103 a lui Procopius din Cezareea \u00eel are fa\u0162\u00e3 de scrierile lui precedente. \u00cens\u0103 cu tot deficitul de adev\u0103r istoric din c\u0103r\u0163ile de poezie ale Mariei Banu\u015f \u00een compara\u0163ie cu \u00censemn\u0103rile, ele se g\u0103sesc mult deasupra prin intermitentele vibra\u0163ii de adev\u0103r sufletesc etern.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Maria Banu\u015f, \u00censemn\u0103rile mele, vol. I-II, text stabilit, note \u015fi comentarii de Geo \u015eerban, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014   La un secol de la na\u015ftere \u015fi la cinci lu\u015ftri de la rec\u0103derea \u00een eternitate, Maria Banu\u015f s-a re\u00eentrupat literar, sub \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei c\u0103r\u0163i \u00een dou\u0103 volume compacte, \u00censemn\u0103rile mele. Rod al ostenelilor de editor… Cite\u0219te mai mult »\u201e\u00censemn\u0103rile\u201c Mariei Banu\u015f<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11009,11008],"class_list":["post-19593","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-insemnarile-mele","tag-maria-banus"],"views":1504,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19593","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19593"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19593\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19593"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19593"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19593"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}