{"id":19591,"date":"2014-06-12T09:52:51","date_gmt":"2014-06-12T07:52:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19591"},"modified":"2014-06-12T09:52:51","modified_gmt":"2014-06-12T07:52:51","slug":"reconstituirea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reconstituirea\/","title":{"rendered":"Reconstituirea"},"content":{"rendered":"

Nicolae Stan, Apa neagr\u0103<\/em>, edi\u0163ia a II-a, revizuit\u0103, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti,\u00a0 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Eugen Negrici a extins, dup\u0103 1990, observa\u0163ia particular\u0103 f\u0103cut\u0103 de Mihai Zamfir \u00een capitolul Memorie vs. imagina\u0163ie din culegerea de studii Din secolul romantic (Cartea Rom#neasc\u0103, 1989). Majoritatea cov#r\u015fitoare a literaturii rom#ne nu se \u00eentemeiaz\u0103 pe inven\u0163ie, ci pe ridicarea experien\u0163ei auctoriale la rang de generalitate. Tot Eugen Negrici a insistat s\u0103 nuan\u0163eze faptul c\u0103 proza a\u015fa-zis artistic\u0103 s-a asociat cu ideologia dominant\u0103, \u00eencep#nd cu borna conven\u0163ional\u0103 1830. A\u015f extinde perspectiva, semnal#nd c\u0103, \u00een simbioz\u0103 cu politicul, literatura devine confesiv\u0103 nu neap\u0103rat la nivel individual, ci apeleaz\u0103 la un c#rlig sociologic: nevoia m\u0103rturisirii empatice. Ar fi exagerat s\u0103 afirm c\u0103 tinde s\u0103 trezeasc\u0103 starea de catharsis \u00eentr-un segment extins al publicului. Se manifest\u0103 ca memento al civiliza\u0163iilor abuzate sau \u00een tranzi\u0163ie. Prin incizii scurte \u015fi dezordonate, apar binecunoscutele \u201efelii de via\u0163\u0103\u201c. Cititorul este invitat s\u0103 le recunoasc\u0103, s\u0103 le contrazic\u0103, s\u0103 le completeze.<\/strong><\/em>
\nEdi\u0163ia secund\u0103 din Apa neagr\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een perimetrul delimitat anterior. Ap\u0103rut\u0103 \u00een 1999, cartea lui Nicolae Stan confirm\u0103 ideea c\u0103 primul deceniu de postceau\u015fism ascunde destule reu\u015fite, neasumate \u00eenc\u0103. \u00cen plus, atrage aten\u0163ia asupra infla\u0163iei de reconstituiri ale comunismului \u00een schema unei mari cumetrii. Ambi\u0163ia scriitorului este s\u0103 cuprind\u0103, uneori cu tu\u015fe superficiale, o serie de secven\u0163e specifice intervalului 1945\u20131999 din satul Cr\u0103sani, situat pe valea Ialomi\u0163ei. A\u015fadar, de la \u00eencheierea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial p#n\u0103 la momentul c#nd oamenii credeau \u00een democratizarea total\u0103 a \u0163\u0103rii. Naratorul omniscient roste\u015fte precipitat sau bolborose\u015fte spovedanii colective. Reac\u0163iile lui etice variaz\u0103 pe m\u0103sura legilor pe care le invoc\u0103: obiceiul locului, rigorile gin\u0163ii, gura satului, codul penal, practicile urbane \u015fi mi\u015fma\u015furile socialiste.
\nDe aceea, ac\u0163iunea e sf#rtecat\u0103 de disputa \u00eentre teleologie (mesianism profanator) \u015fi regresia spre V#rsta de Aur. Personajele caracteristice ale romanului sunt figurile \u015fterse \u2013 fie grote\u015fti, buh\u0103ite, fie legendare, fondatoare, sub\u0163iate de timp \u015fi de rumoarea disonant\u0103 din comunitate. Poate c\u0103 aceast\u0103 schem\u0103 devine \u015fi punctul nevralgic al romanului. Numai c\u0103 Nicolae Stan recurge, risc#nd benevol s\u0103-\u015fi piard\u0103 din consisten\u0163\u0103, la o stratagem\u0103: deritualizarea mitului. Cartea acumuleaz\u0103 \u00eent#mpl\u0103ri rostuite spre aducere-aminte, unde cuv#ntul st\u0103p#nului \u2013 aici, primarul dictator Solomon, c#rmaciul nemuritor \u2013 normeaz\u0103 alc\u0103tuirea deviant\u0103 a firii.
\n(Anti)ritualitate<\/strong>
\nTehnic, Apa neagr\u0103 e o proz\u0103 detectivistic\u0103, \u00eemprumut#nd metodologii poli\u0163iste, securistice \u015fi antropologice. \u00cembinarea \u015fi confuzia voit\u0103 a codurilor devine o coordonat\u0103 de excelen\u0163\u0103 a c\u0103r\u0163ii. Ancheta porne\u015fte de la dorin\u0163a pre\u015fedintelui Direc\u0163iei Culturale Jude\u0163ene Ialomi\u0163a, Moise Constantin, de a l\u0103muri, \u00een 1990, povestea din spatele unei fotografii vechi de patruzeci de ani, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f#nd opt nunta\u015fi, \u015fase dintre ei av#nd chipurile acoperite de c#te un X ro\u015fu. Pentru a dezlega misterul este convocat muzeograful Valere, care str#nge probe \u2013 documente de arhiv\u0103 \u015fi istorii orale \u2013 despre persoanele vizate. Investiga\u0163iile lui reinterpreteaz\u0103 imperativul tor\u0163ionarilor, adresat celor ancheta\u0163i \u00een anii 1950, de a \u201espune tot\u201c. \u00cen Apa neagr\u0103 identific\u0103m, spre meritul scriitorului, un procedeu bine angrenat \u015fi \u00een Ultimele \u00eensemn\u0103ri ale lui Mateiu Caragiale… (Ion Iovan) sau \u00een Vie\u0163ile paralele (Florina Ilis), preluat din scriptele Serviciilor Secrete comuniste. M\u0103 refer la estetizarea notelor informative, care nu se reduc la dela\u0163iuni, ci ajung date verificate, indispensabile recuper\u0103rii biografiilor: \u201eAstfel, la 4 mai \u201949 am intrat \u00een posesia unei fotografii foarte importante, pe care o anexez, care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un grup de localnici la o nunt\u0103 din sat, \u00een zilele noastre. \u00centre cei afla\u0163i \u00een fotografie, a fost depistat de c\u0103tre lucr\u0103torii no\u015ftri \u015fi apoi de c\u0103tre mine, prin metoda elimin\u0103rii, numitul Osman. Este vorba de nunta numitului Moise \u015etefan cu numita Moise Olimpia. Cei fotografia\u0163i sunt numi\u0163ii: Pandrea Mihai, B\u0103ncil\u0103 Paul, Cr\u0103ciuna\u015f Mitu\u015f, Toma Aurel, Ilie Iulian \u015fi banditul nostru\u201c (p. 29).
\nAproape albit\u0103, poza care st\u0103 \u00een fundalul Apei negre marcheaz\u0103 identit\u0103\u0163ile fracturate. Fixeaz\u0103 personajele \u00een mintea urma\u015filor direc\u0163i \u015fi a curio\u015filor. Imaginea se transpune \u00een pomelnic, \u0163inut cu socoteal\u0103 precis\u0103 de Olimpia Moise. Gestul femeii este strict intim. Ea \u00eensemneaz\u0103 fe\u0163ele defunc\u0163ilor, nev#nd nicio clip\u0103 senza\u0163ia c\u0103 ar prelua, involuntar, maniile criminalilor. Acoperirea chipurilor are not\u0103 ceremonial\u0103, indic#nd, la nivelul \u00eentregului sat, \u00eenghi\u0163irea unui mod de a percepe lumea.\u00a0 La nivel individual anun\u0163\u0103 c\u0103, \u00een cur#nd, \u00eei va sosi ceasul. R#nduiala \u00eel iart\u0103 \u015fi pe so\u0163ul ei de suferin\u0163\u0103, \u00een 1999, a\u015fa cum fuseser\u0103 cru\u0163a\u0163i \u015fi ceilal\u0163i \u015fase prin decese dubioase, dar explicabile. V\u0103dana a\u015fteapt\u0103, dar sorocul nu i se \u00eempline\u015fte, satul men\u0163in#ndu-\u015fi prospe\u0163imea de-un leat cu Zamolxe. Ambiguitatea planurilor \u00eel ajut\u0103 pe Nicolae Stan s\u0103 elimine doza inerent\u0103 de fatalism \u015fi s\u0103 accentueze detaliul c\u0103, \u00een pofida alter\u0103rii, arhaicitatea este un nod fundamental.
\n\u00cen schimb, or#nduirea comunist\u0103 dispare simbolic \u00eenainte de Revolu\u0163ie prin refuzul genera\u0163iei poststaliniste, n\u0103scute \u00een campania de colectivizare, de a-\u015fi \u00eencununa ascensiunea cu o fotografie de grup (p. 229). Cre\u015fterea influen\u0163ei politice nu se confund\u0103 cu impunerea \u00een ierarhie sau cu dob#ndirea capacit\u0103\u0163ii de a crea forme durabile. Exaltarea revolu\u0163ionar\u0103 a intelectualilor aminte\u015fte de naivitatea inginerului care-l ademene\u015fte pe C\u0103lin Surup\u0103ceanu din Intrusul (Marin Preda) s\u0103-\u015fi abandoneze r\u0103d\u0103cinile \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 ridice un ora\u015f din nimic: \u201eS\u0103 facem un sat! Un sat nou! Cu reguli create de noi. G\u0103sim p\u0103m#nt l#ng\u0103 vreo p\u0103dure ceva \u015fi l#ng\u0103 ap\u0103. Cu oameni noi, tineri. S\u0103-i educ\u0103m\u201c (p. 238). Copiii nunta\u015filor de alt\u0103dat\u0103 nu \u015fi-au deschis orizontul des\u0103v#r\u015firii. Dac\u0103 Ilie Iulian se retrage pustnic \u00een burta dealului, repet#nd dispari\u0163ia htonic\u0103 a zeului suprem al dacilor (p. 167), primarul Solomon are senza\u0163ia c\u0103 universul \u00eencepe \u015fi se \u00eencheie cu sine, cu toate c\u0103 m\u0103surile aduse \u00een Cr\u0103sani sunt surogate transmise de superiorii lui, \u00eencropeli ale propagandei, adapt\u0103ri ineficiente, rapturi abuzive, structuri nefinisate, instig\u0103ri satanice. Astfel se \u00eent#mpl\u0103 cu festivalul C#ntarea Rom#niei, pervertire a C#nt\u0103rii c#nt\u0103rilor, compus\u0103 de tizul s\u0103u din Vechiul Testament. De altminteri, episodul care concentreaz\u0103 esen\u0163a parodico-parabolic\u0103 a romanului este orgia sexual\u0103, consumat\u0103 cu dialoguri \u00eemprumutate din versetele biblice ale poemului. Participan\u0163ii sunt \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea Mioara Bustea, n\u0103scut\u0103 dup\u0103 ce un soldat sovietic \u00eei violase mama, \u00eenc\u0103 fat\u0103 mare, \u00een 1944, inginerul agronom Mircea Butnaru \u015fi tractoristul colectivist Gagarin Roat\u0103, botezat sub influen\u0163a exemplului dat de celebrul cosmonaut sovietic. (A)simetriile asigur\u0103 densitatea c\u0103r\u0163ii lui Nicolae Stan.
\n(Ne)uitare \u015fi adaptabilitate<\/strong>
\nTematic, Apa neagr\u0103 este un roman de familie, al c\u0103rui personaj central r\u0103m#ne satul Cr\u0103sani. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, a unei entit\u0103\u0163i ordonatoare, \u00eent#lnim destule similitudini cu Morome\u0163ii lui Marin Preda. Ialomi\u0163enii asist\u0103 neputincio\u015fi, adic\u0103 incon\u015ftien\u0163i, ca \u015fi locuitorii din Sili\u015ftea-Gume\u015fti, la despicarea unei osaturi rigide, dar stabile, \u015fi la substituirea ei cu un ax elastic, imposibil \u00eens\u0103 de adaptat la educa\u0163ia din b\u0103tr#ni. Axiologic, cr\u0103s\u0103nenii se apropie mai mult de muntenii lui Sadoveanu, p\u0103rta\u015fi ai cultului mo\u015fiei, \u015fi se disting fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103ranii lui Preda, ap\u0103r\u0103tori ai propriet\u0103\u0163ii agrare. Pe c#t le permite contextul, cr\u0103s\u0103nenii \u00ee\u015fi duc via\u0163a, nu traiul. Respect\u0103 glasul str\u0103mo\u015filor, nu interesele pecuniare. Apar\u0163in utopiei: \u201eCetatea Helis, de la Piscul Cr\u0103sanilor, avea vechime de mii \u015fi mii de ani \u015fi a fost constant preocupare pentru prea multe echipe celebre de arheologi, care au s\u0103pat milimetru cu milimetru zona Piscului. S\u0103tenii \u00eei \u00eent#mpinau ca pe ni\u015fte romantici de treab\u0103, veni\u0163i de undeva dintr-un trecut umbros \u015fi genero\u015fi la pung\u0103 pentru cei ce se angajau cu ziua la s\u0103p\u0103turile din Pisc\u201c (p. 45).
\nSpa\u0163iu uitat de Dumnezeu \u015fi de istorie, satul din Apa neagr\u0103 \u00ee\u015fi forjeaz\u0103 cu b\u0103t\u0103i de cap voca\u0163ia pragmatic\u0103, spre deosebire de teleorm\u0103nenii din Morome\u0163ii, ghida\u0163i, \u00een orice \u00eemprejurare, de economie. Cr\u0103s\u0103nenii descoper\u0103 micul aranjament de subzisten\u0163\u0103, \u00eenv#rteala neprosper\u0103 (dar echitabil\u0103), ie\u015firea la liman \u015fi afacerea pe sub m#n\u0103 cu mefien\u0163a cu care primiser\u0103 \u00een case televizorul \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, zborul \u00een cosmos \u015fi fentele lui Pele. Satul se proletarizeaz\u0103 \u015fi distribuie, prin troc, m\u0103rfuri greu accesibile p#n\u0103 \u015fi \u00een mediul citadin. Fiii le insinueaz\u0103 p\u0103rin\u0163ilor c\u0103ile strecur\u00e3rii printre restric\u0163iile impuse de regim pentru a evita \u00eemburghezirea popula\u0163iei: \u201eMoise \u015etefan avea acas\u0103 c#teva cartu\u015fe de Kent aduse de Andrei. Le dosise bine, \u00een spatele \u015fifonierului, ca pe un lucru inutil, dar pe care, din motive \u00eenchipuite ca practice, trebuia s\u0103 le p\u0103streze. Nu \u00een\u0163elesese la \u00eenceput ce s\u0103 fac\u0103 cu pachetele de \u0163ig\u0103ri, pentru c\u0103 nu fuma. Andrei \u00eei spusese oarecum \u00een treac\u0103t, ca \u015fi cum ar fi fost de la sine \u00een\u0163eles: \u2013 Le mai dai unuia, altuia, vezi matale\u201c (p. 173).
\nRedescoperim \u00een Apa neagr\u0103 o carte care nu impresioneaz\u0103 \u00eentr-o lectur\u0103 de identificare. Scenele intereseaz\u0103 prin oralitatea h#tr\u0103, nu prin tipologia faptelor evocate sau prin personaje. \u00cens\u0103, \u00een spatele pojghi\u0163ei memorialistice, st\u0103 un roman profund, cu reglajul fin, con\u0163in#nd un poten\u0163ial imens de a trece, imprevizibil, de la interogatoriu la interoga\u0163ie \u015fi invers.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae Stan, Apa neagr\u0103, edi\u0163ia a II-a, revizuit\u0103, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti,\u00a0 2014   Eugen Negrici a extins, dup\u0103 1990, observa\u0163ia particular\u0103 f\u0103cut\u0103 de Mihai Zamfir \u00een capitolul Memorie vs. imagina\u0163ie din culegerea de studii Din secolul romantic (Cartea Rom#neasc\u0103, 1989). Majoritatea cov#r\u015fitoare a literaturii rom#ne nu se \u00eentemeiaz\u0103 pe inven\u0163ie, ci pe ridicarea experien\u0163ei… Cite\u0219te mai mult »Reconstituirea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11478,9350],"class_list":["post-19591","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-apa-neagra","tag-nicolae-stan"],"views":1833,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19591","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19591"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19591\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19591"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19591"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19591"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}