![\"potret](\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/potret-Buzura-1.jpg\")
<\/a><\/p>\nEugen Simion:<\/strong> S\u0103 ne \u00eentoarcem la roman. \u015ei s\u0103 \u00eencep cu romanul t\u0103u. Roman de observa\u0163ie social\u0103 \u015fi moral\u0103, \u00een linia realismului modern. Ai debutat cu un excelent roman existen\u0163ialist \u2013 Absen\u0163ii \u2013, modern ca structur\u0103 epic\u0103: istoria concentrat\u0103 \u2013 ca timp \u015fi spa\u0163iu epic \u2013 a unui t\u00e2n\u0103r revoltat din estul european. Ai trecut, apoi, la romanul social propriu-zis, cu o problematic\u0103 acut\u0103, actual\u0103, determinat\u0103 de criza sistemului \u015fi de labilitatea din ce \u00een ce mai accentuat\u0103 a moravurilor. Am observat c\u0103 ai stat departe de metaroman, de proza autoreferen\u0163ial\u0103, de fragmentarismul \u015fi de jocurile epice ale postmodernismului. Nu \u0163i-a fost team\u0103 c\u0103 vei fi suspectat c\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een urma Europei?<\/p>\n Augustin Buzura:<\/strong> M\u0103 gr\u0103besc s\u0103 spun c\u0103 am avut c\u00e2teva momente de cotitur\u0103 \u00een via\u0163\u0103, momente decisive, \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 am ales eu sau a\u015fa a trebuit s\u0103 fie. Niciodat\u0103, \u00eens\u0103, n-am regretat drumul pe care am pornit. Dup\u0103 terminarea Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 General\u0103, c\u00e2nd aveam un post asigurat la psihiatrie \u015fi un viitor frumos la Catedra de psihiatrie, am riscat totul, opt\u00e2nd pentru literatur\u0103, domeniu \u00een care nu \u00eensemnam nimic. Colegii mei de genera\u0163ie erau departe, fiind foarte cunoscu\u0163i, \u00een vreme ce eu nu d\u0103dusem niciun semn vizibil c\u0103 i-a\u015f putea ajunge din urm\u0103. Pe atunci, aveam dou\u0103 argumente \u00een favoarea deciziei \u015fi un milion de \u00eendoieli \u015fi nedumeriri. Fapt e c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een clipa respectiv\u0103, citisem foarte mult, eram la zi cu tot ce se scrisese la noi \u015fi cu multele traduceri, mai ales din marea literatur\u0103 rus\u0103 \u015fi din cea francez\u0103. Alt avantaj mi se p\u0103rea a fi forma\u0163ia mea \u015ftiin\u0163ific\u0103, adic\u0103 seriozitatea la care te obliga cunoa\u015fterea omului \u015fi cercetarea. Grecii, Dostoievski, \u015fi mai ales Shakespeare, exerci\u0163iile de psihopatologie literar\u0103 mi-au deschis ochii spre o lume extraordinar\u0103. Nu cred c\u0103 exagerez prea mult sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 Shakespeare, singur, valoreaz\u0103 c\u00e2t toat\u0103 literatura. Dar numai acestea nu mi se p\u0103reau suficiente pentru a m\u0103 convinge \u015fi a convinge c\u0103 am ales bine. Trebuia s\u0103 scriu \u015fi, dac\u0103 dovedeam c\u0103 nu sunt \u00een stare, r\u0103m\u00e2neam ceea ce de fapt eram, un nimeni, dar aveam \u015fansa re\u00eentoarcerii la vechea pasiune \u2013 m\u0103 urm\u0103rea cu obstina\u0163ie psihofarmacologia aflat\u0103 la \u00eenceputurile ei \u015fi cartea lui Julian Huxley despre experimentele celebrului s\u0103u frate, Aldous Huxley. Am avut \u015fansa ca primul meu roman s\u0103 plac\u0103 unor critici importan\u0163i \u015fi, apoi, o alt\u0103 \u015fans\u0103, ca romanul respectiv s\u0103 fie interzis. Iar \u00een perioada \u00een care to\u0163i m\u0103 ocoleau \u2013 colegi \u015fi prieteni \u2013, am avut timp s\u0103-mi fac un proiect de via\u0163\u0103. \u00cemi era limpede c\u0103 lumea din schi\u0163ele \u015fi povestirile adunate \u00een voluma\u015ful de debut, Capul Bunei Speran\u0163e, ar putea sta la baza viitoarelor mele romane. I-am studiat temeinic pe scriitorii care mi-au pl\u0103cut \u015fi pe ai c\u0103ror umeri st\u0103 romanul adev\u0103rat din toate timpurile. \u00cemi amintesc mereu de h\u0103rnicia mea de atunci c\u00e2nd, citind, \u00eemi f\u0103ceam \u00eensemn\u0103ri despre cum descrie cutare sau cutare scriitor peisajele, natura, sau X sau Y, cum rezolv\u0103 Z o scen\u0103 de dragoste, cum descrie marea, cerul, copacii, ce psihologii au diversele personaje, cum \u00eencep diverse romane \u015fi cum conduc ac\u0163iunea etc. Atunci am descoperit fraza de \u00eenceput, genial\u0103, a romanului Ana Karenina \u015fi ceasul \u201evalurilor\u201c Virginiei Wolf, madlena lui Proust \u015fi tutunul lui Italo Svevo, complicata construc\u0163ie a lui Joyce, pe care am reg\u0103sit-o mai t\u00e2rziu asimilat\u0103 cu mult\u0103 m\u0103iestrie de Lobo Antunes. Cu alte cuvinte, am studiat la timp toate experimentele \u015fi am ajuns la concluzia c\u0103 pot mai mult! C\u0103 pot scrie romane adev\u0103rate care s\u0103 con\u0163in\u0103, dac\u0103 este necesar, \u015fi fragmentarismul \u015fi tot felul de alte experimente, toate genurile artei. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00eens\u0103, a r\u0103m\u00e2ne doar la aceste experimente inteligente \u00eenseamn\u0103 a nu avea suficient\u0103 for\u0163\u0103 creatoare; e ca \u015fi cum te-ai ascunde de teama unei confrunt\u0103ri adev\u0103rate. Sigur, po\u0163i fi la mod\u0103, po\u0163i st\u00e2rni admira\u0163ia snobilor, po\u0163i face prozeli\u0163i, dar, cu timpul, un astfel de roman trece \u00een uitare odat\u0103 cu adep\u0163ii lui. Dup\u0103 mine, romanul este personaj, construc\u0163ie \u015fi, ca s\u0103 fiu ceva mai subtil, scriitur\u0103. \u00c9criture. Cu alte cuvinte, s\u0103 construie\u015fti o lume credibil\u0103 din care s\u0103 nu lipseasc\u0103 dreptatea, demnitatea, libertatea, dragostea, moartea, prietenia, adic\u0103 via\u0163a cu temele ei eterne. Ce vreau s\u0103 spun este c\u0103 nu scriu chiar la \u00eent\u00e2mplare, c\u0103 mi-am asumat riscul de a fi demodat \u00een viziunea postmodern\u0103. Aici, la noi, unde se consum\u0103 neasimilate toate experimentele de aiurea, a fi demodat este un semn de maturitate, de cunoa\u015ftere a romanului adev\u0103rat. E.S.:<\/strong> \u015ei, acum, provocarea cea mai mare. Provocarea din urm\u0103. Cum vezi \u015fi cum judeci romanul de azi? Romanul de dup\u0103 1990? Dar critica romanului? Mai este citit romanul rom\u00e2nesc \u015fi, dac\u0103 este citit, este bine (corect) judecat de cei care judec\u0103 pe est-etic\u0103, \u015fi nu pe autonomia esteticului, cum am f\u0103cut \u015fi continui s\u0103 fac eu? S-a demodat, a devenit prea conservator, o piedic\u0103 \u00een calea sensibilit\u0103\u0163ii timpului etc., b\u0103tr\u00e2nul criteriu al autonomiei esteticului \u00een fa\u0163a c\u0103ruia E. Lovinescu spunea c\u0103 trebuie s\u0103 te recuperezi pentru a nu strivi adev\u0103rul \u00een literatur\u0103?! Postmodernismul mai este la putere sau a disp\u0103rut \u00eenainte de a-l vedea?<\/p>\n A.B.:<\/strong> Nu cred c\u0103 anul 1990 este o piatr\u0103 de hotar \u00een literatur\u0103. Cine a fost bun \u00eenainte a r\u0103mas tot bun \u015fi dup\u0103, \u00een ciuda caraghio\u015filor care au \u00eencercat s\u0103 instaureze o \u201enou\u0103 ordine literar\u0103\u201c. Libertatea dob\u00e2ndit\u0103 cu at\u00e2ta s\u00e2nge \u015fi dup\u0103 o at\u00e2t de lung\u0103 suferin\u0163\u0103 nu a dus la o viziune mai complex\u0103 a omului \u015fi a istoriei, la o \u00een\u0163elegere superioar\u0103 a libert\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii. Singurele \u201enout\u0103\u0163i\u201c au constat \u00een renun\u0163area la pudoare, la cuvintele care odinioar\u0103 erau \u00eenlocuite cu puncte-puncte, la verbele \u015fi substantivele pe care mai demult le \u00eent\u00e2lneai pe pere\u0163ii spa\u0163iilor sanitare. Unii scriitori au avut \u00een publica\u0163iile porno dasc\u0103li competen\u0163i care-i sf\u0103tuiau s\u0103 nu bat\u0103 cu imagina\u0163ia mult mai departe de propriile lor amintiri, de mica lor istorie. Mai mult, c\u00e2teva scriitoare au dovedit cu prisosin\u0163\u0103 c\u0103 avem \u015fi noi ce le da capitali\u015ftilor. Experien\u0163a arat\u0103 c\u0103 nimic nu e cucerit pentru totdeauna, c\u0103 libertatea trebuie ap\u0103rat\u0103 mereu, c\u0103 e cea mai vulnerabil\u0103. \u00centre libertate \u015fi hran\u0103, lumea va alege hrana, mai ales dac\u0103 lec\u0163ia libert\u0103\u0163ii n-a fost predat\u0103 cum s-ar fi cuvenit. M-a\u015f bucura s\u0103 gre\u015fesc, dar am impresia c\u0103 vorbirea licen\u0163ioas\u0103 \u015fi descrierea practicilor care au dus la actuala suprapopula\u0163ie cred c\u0103 au fost ultimele preocup\u0103ri importante ale lumii noastre literare. Ceea ce a urmat n-a prea avut vreo leg\u0103tur\u0103 cu literatura, ci cu scriitorii care au uitat foarte repede c\u0103 au fost o breasl\u0103 care l-a obligat p\u00e2n\u0103 \u015fi pe Ceau\u015fescu s\u0103 \u0163in\u0103 seama de opiniile ei. Nu neap\u0103rat ignoran\u0163a, c\u00e2t vanitatea i-a f\u0103cut pe mul\u0163i s\u0103 ias\u0103 din r\u00e2nd \u015fi s\u0103-\u015fi caute un nou t\u0103tuc. \u00centr-o jum\u0103tate de an cei mai mul\u0163i au trecut prin tot spectrul politic, de la Iliescu la Rege, apoi la Ra\u0163iu, C\u00e2mpeanu, Coposu etc. La noi, de fapt, nu exista nici st\u00e2nga, nici dreapta, ci un haos general, o mi\u015fcare brownian\u0103 de vanito\u015fi, de orgolio\u015fi pu\u015fi pe c\u0103p\u0103tuial\u0103 \u015fi, mai ales, pe t\u0103inuirea trecutului, pe improvizarea unor biografii false. Nu conteaz\u0103 ce ai fost, ci ceea ce e\u015fti acum! Aceasta era lozinca salvatoare. La un moment dat, \u00een Parlament erau peste 30 de scriitori care, din p\u0103cate, n-au f\u0103cut absolut nimic pentru breasla lor \u015fi pentru cultura rom\u00e2n\u0103, \u00een general. Cu excep\u0163ia lui Adrian P\u0103unescu, care, mai t\u00e2rziu, \u00een calitatea lui de senator, a avut meritul de a ob\u0163ine indemniza\u0163ia de pensie pentru membrii Uniunilor de crea\u0163ie. Ceea ce nu i-a \u00eempiedicat \u00eens\u0103 pe unii dintre confra\u0163ii scriitori astfel indemniza\u0163i s\u0103-l acuze \u00een continuare de comunism \u015fi s\u0103-l atace pentru cenaclul Flac\u0103ra. Capitalismul \u00een Rom\u00e2nia a \u00eenceput exact de unde nu trebuia \u015fi, ast\u0103zi, consecin\u0163ele sunt mai evidente ca oriunde. O conducere c\u00e2t de c\u00e2t inteligent\u0103 \u015fi responsabil\u0103 nu distruge cultura \u015fi educa\u0163ia. Din p\u0103cate, un ministru al culturii nu doar s-a f\u0103cut c\u0103 lucreaz\u0103, ci chiar a t\u0103iat subven\u0163iile publica\u0163iilor literare \u015fi culturale, a l\u0103sat s\u0103 dispar\u0103 bibliotecile s\u0103te\u015fti, n-a mai subven\u0163ionat cartea etc., lupta \u00een felul lui cu comunismul f\u0103c\u00e2ndu-l, \u00een realitate, s\u0103 fie regretat. E.S.:<\/strong> Moare, cum se spune din ce \u00een ce mai des, literatura? Un eseist occidental scrie c\u0103 tr\u0103im deja \u00een postliteratur\u0103. Dac\u0103 este a\u015fa, ce motive avem s\u0103 facem, \u00een continuare, literatur\u0103 \u015fi, mai ales, s-o facem (s-o scriem) \u00een limba rom\u00e2n\u0103, c\u00e2nd num\u0103rul cititorilor rom\u00e2ni se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 \u00een chip dramatic? Asta, a\u015fa, ca s\u0103-\u0163i dau motive s\u0103 m\u0103 contrazici\u2026<\/p>\n A.B:<\/strong> Sunt de ceva vreme pe acest p\u0103m\u00e2nt \u015fi, dac\u0103 privesc \u00een urm\u0103, \u00eemi dau seama c\u0103 am tr\u0103it mereu sub amenin\u0163area catastrofelor \u015fi apocalipselor. Cu ni\u015fte ani \u00een urm\u0103, citisem o sintez\u0103 foarte interesant\u0103 a lui Malcolm Bull chiar despre Teoria apocalipsei \u015fi sf\u00e2r\u015fiturilor lumii \u015fi m\u0103 lini\u015ftisem: oricum n-avem sc\u0103pare, c\u00e2ndva tot se va \u00eent\u00e2mpla s\u0103 disp\u0103rem \u015fi, amintindu-mi fotografiile Universului descoperite \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la o universitate american\u0103, \u00eemi imaginam o gaur\u0103 neagr\u0103 care ne p\u00e2nde\u015fte \u201ede aproape\u201c. Asta, \u00een termeni cosmici. \u00cen termeni mai omene\u015fti, abia am sc\u0103pat de calendarul maya, r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-ne diversele comete, meteori\u0163i, g\u0103uri \u00een stratul de ozon, glacia\u0163iuni ori supra\u00eenc\u0103lziri. Tr\u0103im \u00eentr-o lume b\u00e2ntuit\u0103 de paranoici, nebuni banali, profe\u0163i \u015fi escroci. Nicio zi f\u0103r\u0103 iminen\u0163a unei catastrofe, dup\u0103 cum, la noi, tot a\u015fa se poate spune: nici o zi f\u0103r\u0103 c\u0103tu\u015fe. Nicio zi f\u0103r\u0103 o nou\u0103 umilin\u0163\u0103 adus\u0103 \u0163\u0103rii. Ce specialist \u00een futurologie s-ar fi \u00eencumetat s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape un sfert de secol, c\u00e2nd se murea, la propriu, pentru eliberarea de totalitarism, de g\u00e2ndirea primitiv\u0103, c\u0103 vom ajunge iar\u0103\u015fi, \u00eentr-un timp at\u00e2t de scurt, s\u0103 fim \u2013 consider\u00e2ndu-ne a\u015fa cum suntem \u015fi cum g\u00e2ndim \u2013, mai aproape de grote dec\u00e2t de lun\u0103, domina\u0163i de gorile deghizate \u00een oameni, gorile care, \u00een realitate, au arestat o \u0163ar\u0103. O \u0163ar\u0103 vinovat\u0103, totu\u015fi, c\u0103-i suport\u0103, c\u0103 accept\u0103 umilin\u0163a. Sau, ca s\u0103 folosesc un titlu al lui Marin Preda: c\u0103 se las\u0103 prostit\u0103 de \u201eneobosita inventivitate a tipului infect\u201c. E.S.:<\/strong> Ai dreptate, du\u015fmanul cel mai mare al literaturii rom\u00e2ne este ura c\u00e2inoas\u0103, tenace, r\u0103zbun\u0103toare a scriitorului mediocru. Ura lui sincer\u0103 \u00eempotriva scriitorului de talent. O istorie veche \u015fi trist\u0103 pe plaiul mioritic. Dar, ca s\u0103 termin\u0103m discu\u0163ia noastr\u0103 \u00een not\u0103 ceva mai optimist\u0103, s\u0103 accept\u0103m c\u0103 ura aceasta abisal\u0103 care i-a urm\u0103rit pe to\u0163i marii creatori nu este etern\u0103 \u015fi nici nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 nimiceasc\u0103 totul \u00een calea ei. M\u0103 g\u00e2ndesc la marii no\u015ftri poe\u0163i. Au izbutit, totu\u015fi, s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103. Rom\u00e2nii au, azi, con\u015ftiin\u0163a c\u0103 au o mare poezie \u015fi c\u0103 nici \u00een alte genuri literare nu stau deloc r\u0103u. Chiar deloc. \u00cen ultimii ani, am recitit aproape \u00een totalitate literatura rom\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een pragul postmodernit\u0103\u0163ii. Nu spun ce uria\u015fe satisfac\u0163ii am avut. Am descoperit, de pild\u0103, dimensiunea moralistic\u0103 a culturii noastre. M\u0103 preg\u0103tesc s\u0103 scriu despre toate acestea, \u00een ideea \u015fi cu ideea c\u0103 suntem o na\u0163iune cultural\u0103 \u015fi c\u0103 ea ne-a \u0163inut, c\u00e2nd a putut \u015fi cum a putut, aproape de spiritul Europei. Desigur, nu uit\u0103m c\u0103 noi suntem nevoi\u0163i s\u0103 citim \u015fi s\u0103 coment\u0103m scrisoarea lui Neac\u015fu despre \u201eza lucrul turcilor\u201c, iar \u00een Fran\u0163a ap\u0103rea romanul lui Rabelais \u015fi, c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, Montaigne \u00ee\u015fi tip\u0103rea Eseurile.<\/p>\n EUGEN SIMION \u00een dialog cu AUGUSTIN BUZURA \u00a0 Eugen Simion: S\u0103 ne \u00eentoarcem la roman. \u015ei s\u0103 \u00eencep cu romanul t\u0103u. Roman de observa\u0163ie social\u0103 \u015fi moral\u0103, \u00een linia realismului modern. Ai debutat cu un excelent roman existen\u0163ialist \u2013 Absen\u0163ii \u2013, modern ca structur\u0103 epic\u0103: istoria concentrat\u0103 \u2013 ca timp \u015fi spa\u0163iu epic \u2013 a… Cite\u0219te mai mult »Spiritul unei genera\u0163ii: \u201eA fi european \u00eenseamn\u0103 a-i da Europei ceea ce ai produs mai bun \u00een spirit, \u00een crea\u0163ia de orice fel\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[11176,11477],"class_list":["post-19586","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-augustin-buzura-interviu","tag-convorbiri-cu-augustin-buzura"],"views":2037,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19586","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19586"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19586\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28294,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19586\/revisions\/28294"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19586"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19586"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19586"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\u00cen alt\u0103 ordine de idei, pe mine m\u0103 intereseaz\u0103 numai \u015fi numai Europa mea pe care am avut \u015fansa s\u0103 o cunosc \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2teva dintre v\u00e2rfurile ei culturale, politice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice \u015fi voi renun\u0163a la ea, voi deveni european de pe la noi, abia dup\u0103 ce francezii vor renun\u0163a la Marseillez\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe. A fi european \u00eenseamn\u0103 a-i da Europei ceea ce e\u015fti tu, ceea ce ai produs mai bun \u00een spirit, \u00een crea\u0163ia de orice fel, nu a le face pe plac mediocrit\u0103\u0163ilor politice \u015fi administrative care paraziteaz\u0103 partea noastr\u0103 de lume \u015fi, cu obstina\u0163ie, cultiv\u0103 nulit\u0103\u0163ile sau tot ceea ce nu le cere efort de \u00eenv\u0103\u0163are. C\u00e2t\u0103 vreme vom face politic\u0103 \u00een genunchi iar trimi\u015fii Europei plus ai Marelui Licurici \u00ee\u015fi vor trimite ambasadorii s\u0103 ne dea lec\u0163ii sau liste cu nu \u015ftiu c\u00e2te puncte ce trebuie obligatoriu \u00eendeplinite, nu vom fi trata\u0163i nici m\u0103car c\u00e2t o colonie. Cel mai mare r\u0103u i-au adus \u0163\u0103rii nu at\u00e2t vecinii \u2013 care oricum nu ne iubesc \u2013 sau Marea Neagr\u0103 \u2013 care nici ea nu mai este ce a fost pe vremea lui Gheorghe Br\u0103tianu \u2013, ci propriii no\u015ftri politicieni. Ace\u015ftia, dup\u0103 aproape un sfert de veac de la Revolu\u0163ie, n-au niciun proiect de \u0163ar\u0103 \u015fi nu \u015ftiu dec\u00e2t s\u0103-\u015fi arate \u00een public, de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara, lenjeria intim\u0103. Nu suntem cum am fost, ci cum n-am fost niciodat\u0103 iar ru\u015finea nu mai face parte de mult din repertoarul nostru afectiv. Am sentimentul c\u0103 tr\u0103im un moment at\u00e2t de s\u0103rac suflete\u015fte \u00eenc\u00e2t ne lipsesc p\u00e2n\u0103 \u015fi cretinii adev\u0103ra\u0163i, cei pe care-i re\u0163ine \u015fi istoria prostiei, cei ce ies din r\u00e2nd. Uneori m\u0103 g\u00e2ndesc la suferin\u0163a lui La Palice care-\u015fi pl\u00e2ngea cu at\u00e2ta sinceritate superiorul: \u201eCu un sfert de ceas \u00eenaintea mor\u0163ii sale, el era \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103!\u201c<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, n-am niciun motiv s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng de tiraje sau de cititori. Cu nu prea mult timp \u00een urm\u0103, mi-a ap\u0103rut \u00een B.P.T. romanul Fe\u0163ele t\u0103cerii, \u00eentr-un tiraj de o sut\u0103 de mii de exemplare. Era la a nu \u015ftiu c\u00e2ta edi\u0163ie \u015fi s-a v\u00e2ndut \u00een c\u00e2teva zile. \u015ei nici alte c\u0103r\u0163i de-ale mele n-au pierdut prea mult vremea prin libr\u0103rii. Vreau s\u0103 cred c\u0103 niciodat\u0103 nu mi-am tri\u015fat cititorii \u015fi nici ei nu m-au p\u0103r\u0103sit, \u00een ciuda unei propagande \u015fi contest\u0103ri agresive \u015fi foarte primitive. C\u00e2t despre iubitorii de carte rom\u00e2neasc\u0103, experimentul lui Marius Tuc\u0103 \u015fi al Bibliotecii pentru to\u0163i ne arat\u0103 limpede c\u0103 \u00eenc\u0103 se pot vinde c\u0103r\u0163i \u00een tiraje mari, de zeci de mii de exemplare, din p\u0103cate \u00eens\u0103, pe zi ce trece, c\u0103r\u0163ile devin tot mai scumpe \u015fi mai inaccesibile cititorului de r\u00e2nd. Dar nu e bine s\u0103 ignor\u0103m un adev\u0103r de care nu se \u0163ine niciodat\u0103 seama: cultura este, s\u0103 zicem, scump\u0103, dar nu-i cine s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t ne cost\u0103 prostia \u015fi unde ne-a dus marginalizarea culturii! Ast\u0103zi, mi\u015fcarea literar\u0103 este tribalizat\u0103, mici publica\u0163ii locale sus\u0163inute de prim\u0103rii, cu un grup bine definit de colaboratori, cu ierarhii locale etc., un fel de minibaroni literari locali care par s\u0103 precead\u0103 aiureala administrativ\u0103 ce se preg\u0103te\u015fte.<\/p>\n
\nVorbeam de \u201epostliteratur\u0103\u201c, dar, ciudat, ca \u00eentr-un exerci\u0163iu psihanalitic, m-am pomenit spun\u00e2nd \u201epostciviliza\u0163ie\u201c \u015fi cuv\u00e2ntul m\u0103 cam sperie. Nu merg p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103 sus\u0163in un asemenea diagnostic, dar este la \u00eendem\u00e2na oricui s\u0103 observe c\u0103 suntem \u00een afara lumii, asemeni s\u0103lb\u0103ticiunilor eliberate din cu\u015fti, care nu au t\u0103ria s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de ele sau, cum scria Fromm, s\u0103-\u015fi asume libertatea. O societate f\u0103r\u0103 literatur\u0103, f\u0103r\u0103 cultur\u0103, \u00een general, este o lume moart\u0103. Mai demult se spunea despre c\u0103r\u0163i c\u0103 au trei du\u015fmani: apa, focul \u015fi propriul con\u0163inut. N-am \u00een\u0163eles de ce prostia era trecut\u0103 cu vederea, pentru c\u0103, de exemplu, \u00een ultimii ani, toate c\u00e2te se petrec \u00een Rom\u00e2nia, \u00een aer, \u00een ap\u0103 sau pe uscat, se situeaz\u0103 \u00een zodia prostiei fudule \u015fi agresive.<\/p>\n<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"