{"id":19564,"date":"2014-06-12T11:18:38","date_gmt":"2014-06-12T09:18:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19564"},"modified":"2026-01-23T21:01:18","modified_gmt":"2026-01-23T19:01:18","slug":"frumos-ca-un-zeu-flamand-ca-un-sclav","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/frumos-ca-un-zeu-flamand-ca-un-sclav\/","title":{"rendered":"Frumos ca un zeu, fl\u0103m\u00e2nd ca un sclav"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Dac\u0103 Bj\u00f6rn Borg a fost considerat drept primul star al tenisului \u015fi cel dint#i juc\u0103tor care a ini\u0163iat mondenitatea \u00een sportul alb, nu e mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 \u201eursul\u201c suedez avea s\u0103 treac\u0103, pe bun\u0103 dreptate, drept un redutabil cuceritor de inimi sensibile. Zeci de mii de tinere de pe toate meridianele au l\u0103crimat sincer, vis#nd s\u0103 petreac\u0103 o sear\u0103 \u015fi, cine \u015ftie, chiar o noapte romantic\u0103, \u00een compania blondului cu plete c#rlion\u0163ate din Stockholm. Celebrele groupies, ahtiate dup\u0103 proximitatea cu vedetele masculine din tenis, nu pregetau s\u0103 practice un nelimitat comer\u0163 sexual cu tenismenii, iar ace\u015ftia, \u00een marea lor majoritate, nu aveau nici un motiv s\u0103 refuze tentanta ofert\u0103. Rom#nul Ilie N\u0103stase a fost \u015fi el un redutabil galant, de\u015fi apar\u0163inea unei alte genera\u0163ii. O sumar\u0103 analiz\u0103 ne arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nici un campion nu a fost at#t de fermec\u0103tor precum italianul Adriano Panatta. \u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/adriano_panatta.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-19570\" src=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/adriano_panatta.jpg\" alt=\"adriano_panatta\" width=\"340\" height=\"229\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/adriano_panatta.jpg 340w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/adriano_panatta-300x202.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/adriano_panatta-200x134.jpg 200w\" sizes=\"auto, (max-width: 340px) 100vw, 340px\" \/><\/a><\/p>\n<p>Romanul, b\u0103rbat de o frumuse\u0163e clasic\u0103, p\u0103rea un efeb maturizat pe nepus\u0103 mas\u0103, dar care p\u0103stra acel aer de o juvenil\u0103 inocen\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a c\u0103ruia nici o domni\u015foar\u0103 sau doamn\u0103 nu putea rezista. Cu privirea pierdut\u0103 \u00een t\u0103rii, eman#nd din toat\u0103 fiin\u0163a o langoare nedisimulat\u0103, Adriano p\u0103rea c\u0103 alunec\u0103 pe l#ng\u0103 oameni \u015fi lucruri, fiind interesat de tot ceea ce nu are greutate p\u0103m#nteasc\u0103. Nu \u015ftiu c#t de metafizic era elegantul italian, dup\u0103 cum e dificil de aproximat c#t de intelectual \u00ee\u015fi permitea (sau ar fi putut) s\u0103 fie, \u00eens\u0103 e cert c\u0103 misterul ce-l \u00eenv\u0103luia, precum \u015fi sexualitatea difuz\u0103 care-l antura aidoma unei aure indicibile f\u0103ceau ca femeile de orice v#rst\u0103 s\u0103 devin\u0103 victime fericite ale unui amor de o sear\u0103.<br \/>\nDar Panatta era \u015fi un extraordinar juc\u0103tor de tenis, iar acest fapt se cuvine apreciat la justa lui valoare istoric\u0103, deoarece \u00een \u0163ara \u00een care Nicola Pietrangeli fusese \u00eentronat profet nu era deloc o plimbare prin ploaia de prim\u0103var\u0103 s\u0103 \u201ecre\u015fti\u201c ca tenismen la umbra marelui mit. Pe urmele lui Pietrangeli, de dou\u0103 ori campion la Roland Garros, \u00een 1959 \u015fi 1960, dar \u015fi iubit al actri\u0163ei Claudia Cardinale, Adriano trebuie nu numai s\u0103 cucereasc\u0103 lumea turneelor de tenis prin victorii semnificative, dar \u015fi s\u0103 devin\u0103 eroul unor episoade amoroase care s\u0103 smulg\u0103 suspinele doamnelor \u015fi s\u0103-i entuziasmeze p#n\u0103 la delir pe neobosi\u0163ii paparazzi&#8230;<br \/>\nFrumosul \u015fi talentatul roman izbucne\u015fte \u00een tenisul mare \u00een 1975, c#nd \u00eel elimin\u0103 la Roland Garros pe turbulentul N\u0103stase, pierz#nd apoi la viitorul campion parizian, suedezul Borg, nu f\u0103r\u0103 a-i smulge vikingului un set. Toamna, \u00een sala de la Stockholm, latino lover triumf\u0103 surprinz\u0103tor, l\u0103s#nd \u00een urm\u0103 juc\u0103tori prestigio\u015fi, ca Arthur Ashe \u015fi Jimmy Connors, \u00een condi\u0163iile \u00een care suprafa\u0163a lui de predilec\u0163ie era zgura. El se calific\u0103 \u00een Mastersul sf#r\u015fitului de an, desf\u0103\u015furat tot \u00een capitala Suediei, fiind al optulea calificat \u00een urma rezultatelor din circuitul ATP \u015fi \u00eencepe sezonul 1976 de pe pozi\u0163ia 14. Tenisul lui Adriano este frumos, generos \u015fi seren, elegan\u0163a fiind termenul cel mai potrivit pentru a rezuma stilul romanului. Totu\u015fi, de\u015fi nu are dec#t dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani, Panatta pl\u0103te\u015fte un greu tribut gurmanderiei peninsulare, de care sufer\u0103 \u00een exces. Nasty \u00eel tachina adeseori strig#ndu-l, dup\u0103 cum \u00ee\u015fi aminte\u015fte Patrick Proisy, fie \u201eMacaroni\u201c, fie \u201ePattata\u201c! Lipsit progresiv de necesara suple\u0163e, italianul are probleme \u00een meciurile rapide sau lungi, c#nd kilogramele excedentare \u00eel \u00eempiedicau s\u0103-\u015fi concretizeze talentul.<br \/>\n1976 avea s\u0103 fie un an special, singurul \u00een care Panatta \u015fi-a dat adev\u0103rata m\u0103sur\u0103 a valorii \u015fi poten\u0163ialului de care dispunea. El preg\u0103te\u015fte sezonul antren#ndu-se la Formia, unde era sediul Olimpic al lotului italian de atletism. Mai mult, apeleaz\u0103 la kinetoterapeutul lui Pietro Menea, recordmen mondial la 200 de metri! \u0162ine un regim alimentar care-l ajut\u0103 s\u0103 sl\u0103beasc\u0103, energiz#ndu-\u015fi trupul. Rezultatele se v\u0103d rapid, c\u0103ci Adriano cap\u0103t\u0103 rezisten\u0163\u0103 \u015fi-\u015fi amelioreaz\u0103 viteza de deplasare. \u00cen primul tur la Foro Italico, contra australianului Kim Warwick, frumosul roman ajunge s\u0103 fie condus cu cinci la unu \u00een setul trei, dar el salveaz\u0103 unsprezece mingi de meci \u015fi c#\u015ftig\u0103 \u00een tie-break! \u00cen sferturi de final\u0103, c#nd \u00eel \u00eenfrunt\u0103 pe Harold Solomon din Statele Unite, Panatta conduce cu patru la zero \u00een setul decisiv, dar sufer\u0103 de o c\u0103dere fizic\u0103 bizar\u0103, ajung#nd s\u0103 fie condus cu cinci la patru&#8230; noroc cu abandonul americanului, se pare \u015fi el epuizat! \u00cen final\u0103, noul erou al tenisului italian \u00eel \u00eenvinge \u00een patru seturi pe marele specialist al zgurei, argentinianul Guillermo Vilas, provoc#nd isteria publicului roman. Prezent la festivitatea de premiere, tat\u0103l s\u0103u, de origine proletar\u0103, bodiguard la Tennis Club Parioli, un loc al bog\u0103tanilor romani, \u00eel str#nge \u00een bra\u0163e cu lacrimi \u00een ochi. Revan\u015fa de clas\u0103 avusese loc&#8230;<br \/>\nLa Roland Garros, de\u015fi printre favori\u0163i, Panatta disput\u0103 un meci epic chiar \u00een primul tur, \u00een compania cehoslovacului Pavel Hutka, un ins bizar care, de\u015fi juc\u0103tor de m#na dreapt\u0103, serve\u015fte cu bra\u0163ul st#ng. Ajun\u015fi \u00een setul al cincilea, cei doi sunt la cap\u0103tul puterilor: esticul conduce cu zece la nou\u0103, este 30-40 pe serviciul italianului \u015fi acesta atac\u0103 la fileu. Hutka \u00eel paseaz\u0103 cu reverul \u00een cos, lovitur\u0103 ca \u015fi c#\u015ftig\u0103toare, dar Panatta plonjeaz\u0103 ca un portar de fotbal, ag\u0103\u0163#nd mingea \u015fi f\u0103c#nd punctul \u00een aplauzele publicului tetanizat. El c#\u015ftig\u0103 cu 12 la 10 un meci ce p\u0103rea pierdut. \u00cen sferturi, Adriano Panatta \u00eel \u00eenvinge pe de\u0163in\u0103torul trofeului, Bj\u00f6rn Borg, \u00een patru man\u015fe, provoc#nd marea surpriz\u0103. De fapt, ca s\u0103 respect\u0103m adev\u0103rul istoric, Panatta este singurul om care l-a \u00eenvins pe Borg la Roland Garros, \u015fi \u00eenc\u0103 de dou\u0103 ori, prima oar\u0103 \u00een 1973! \u00cen semifinal\u0103 el \u00eel bate pe iancheul Eddie Dibbs, apoi, \u00een final\u0103, \u00eel domin\u0103 din nou pe Solomon, victorie \u00een patru seturi.<br \/>\nAnul se \u00eencheie cu triumful Italiei \u00een finala Cupei Davis, la Santiago de Chile, dup\u0103 ce \u201emacaronarii\u201c eliminaser\u0103 succesiv Suedia \u015fi Australia. Pentru latino-americani, finala este pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte. Pinochet, s#ngerosul dictator, a trasat ca sarcin\u0103 sacr\u0103 victoria contra europenilor. Dar nici Panatta, nici Barrazutti nu-i iau \u00een serios pe chilieni. Dup\u0103 prima zi este doi la zero \u00een favoarea italienilor. Iar la dublu, echipa Panatta-Bertolucci \u00eengenuncheaz\u0103 unul dintre cele mai valoroase dubluri din lume, Fillol-Cornejo, aduc#nd Salatiera de argint la Roma. Fericirea frumosului tenismen este imens\u0103, doar c\u0103 1976 a fost o poveste de genul lui \u201eo dat\u0103 ca niciodat\u0103\u201c.<br \/>\nDac\u0103 saga lui Adriano Panatta s-ar fi \u00eencheiat la Santiago, totul ar fi fost ca \u00eentr-o legend\u0103 toscan\u0103. Ce a urmat nu mai conteaz\u0103, nici faptul c\u0103 n-a mai c#\u015ftigat nimic important, nici faptul c\u0103 s-a \u00eengr\u0103\u015fat la loc. Frumuse\u0163ea zeului a fost \u00eenfr#nt\u0103 de patima pentru paste \u015fi pizza&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dac\u0103 Bj\u00f6rn Borg a fost considerat drept primul star al tenisului \u015fi cel dint#i juc\u0103tor care a ini\u0163iat mondenitatea \u00een sportul alb, nu e mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 \u201eursul\u201c suedez avea s\u0103 treac\u0103, pe bun\u0103 dreptate, drept un redutabil cuceritor de inimi sensibile. Zeci de mii de tinere de pe toate meridianele au l\u0103crimat sincer,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/frumos-ca-un-zeu-flamand-ca-un-sclav\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Frumos ca un zeu, fl\u0103m\u00e2nd ca un sclav<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7039,6257,10429],"class_list":["post-19564","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-adriano-panatta","tag-istoria-tenisului","tag-povestiri-din-tenis"],"views":1163,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19564","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19564"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19564\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28290,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19564\/revisions\/28290"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19564"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19564"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19564"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}