{"id":1956,"date":"2010-03-24T21:47:59","date_gmt":"2010-03-24T19:47:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1956"},"modified":"2010-03-24T21:50:04","modified_gmt":"2010-03-24T19:50:04","slug":"o-adunare-de-tinerei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-adunare-de-tinerei\/","title":{"rendered":"O adunare de tinerei"},"content":{"rendered":"<p>O ancheta inutila careia nu-i vad alt rost dec\u00e2t pe acela de a mai zg\u00e2ndari-pansa orgoliile marelui \u201eranit\u201c care este mereu scriitorul rom\u00e2n publica \u201eRom\u00e2nia literara\u201c pe trei pagini de revista zv\u00e2rlite in gura t\u00e2rgului cultural: \u201eScriitori de astazi care ar merita sa fie membri ai Academiei Rom\u00e2ne\u201c. Nu exclud nici intentia de a-i arunca pe scriitori in capul sau la g\u00e2tul Academiei. In acelasi timp o asemenea ancheta, cu un astfel de subiect, este un fel de teava de esapament pe unde se elimina fumul toxic al arderilor din \u201emotorul\u201c masinii. Potrivit initiatorilor anchetei, subiectul va fi fiind unul arzator la ordinea zilei devreme ce s-a oprit asupra lui: ca si nostalgia istorica a Nobelului r\u00e2vnit si neacordat vreunui rom\u00e2n, visul de a fi macar academician la el acasa persecuta pesemne intens constiinta scriitorului rom\u00e2n. Multi \u201erepondenti\u201c ai anchetei au aerul ca \u201ese cer\u201c la Academie! Ca sa nu mai spun ca, provocatoare, o formulare precum \u201escriitori de astazi care ar merita&#8230;\u201c ii pune imediat in conflict cel putin mental pe \u201ecei ce sunt\u201c cu \u201ecei ce nu sunt\u201c, dar ar merita: de ce ei da, iar noi nu?! In fine, sa dam cuv\u00e2ntul c\u00e2torva din cei ce raspund la o intrebare care, macar formal, n-a fost pusa: pe cine propuneti sa faca azi parte din Academia Rom\u00e2na? Nonconformist, Serban Foarta nu crede ca este obligatoriu \u201eca \u201etrebuie\u201c, adica sa faci parte, ca scriitor, dintr-o academie (fie neaosa, fie straina). Asa inc\u00e2t nu recomand niciunul.\u201c Poetul avangardist, incompatibil cu fotoliul academic, concede ca n-are a-i face batr\u00e2nei doamne o vina \u201eca e, mai mult sau mai putin, conservatoare si, in extremis, reactionara, paseista si, adesea, retrograda: caci, conservatoare, o academie trebuie sa fie, \u2013\u00a0 ea nefiind cu precadere, un for al riscului, al aventurii, al scandaloasei avangarde.\u201c Prinz\u00e2ndu-se in acest joc de-a Academia si de-a academicienii, criticul Al. Cistelecan observa cu umor ca, in buna regula paradoxala, mai toti tinerii cu un comportament anti-academic au facut casa buna cu Academia: \u201etoti boemii si contestatarii s-au dovedit buni academicieni; de nu cei mai buni.\u201c Acelasi eminent critic, propun\u00e2nd ca tineretea sa ocupe fotoliul academic, spulbera criteriul v\u00e2rstei ca posibila obiectie: \u201eLa vremea constituirii sale, Academia era o adunare, in general, de tinerei.\u201c Si Marta Petreu consimte la reintinerirea Academiei Rom\u00e2ne evoc\u00e2nd timpul ei auroral: \u201eDaca academicienii o sa-si aduca aminte ca Maiorescu nu implinise inca 30 de ani c\u00e2nd a participat la fondarea Societatii Academice, poate ca o sa incerce sa intinereasca un pic Academia de azi\u201c. Las\u00e2nd la o parte ca uit\u00e2ndu-ne in jur nu-l prea vedem pe Maiorescu, lista pe care o propune generoasa Marta Petreu, 40 de nume ilustre de azi, ar compune o jumatate din jumatatea actuala a Academiei Rom\u00e2ne! Judec\u00e2nd doar dupa numarul celor propusi de cei 14 propunatori \u2013 ei insisi concurenti compatibili cu respectivul fotoliu! \u2013, se naste intrebarea tulburatoare, \u201ec\u00e2te Academii ar putea face Uniunea Scriitorilor?\u201c. Cei 14 propun nu mai putin de 90 de posibili academicieni, asadar jumatate din actuala Academia Rom\u00e2na. Ce ne spune acest \u201ejoc\u201c academic? Pe scurt, acest \u201ejoc\u201c ne fortifica increderea liberala in noi insine si in valorile literare actuale. Ca orice joc pentru distractia societatii, el are menirea de a ne binedispune si intari optimismul aflat in criza. Sigur, sunt si c\u00e2tiva cusurgii, stricatori de optimism si sarbatoare, care, ca Vasile Dan, vad Academia Rom\u00e2na transformata intr-o mare spalatorie publica: \u201eMai int\u00e2i nu stiu daca onorabilitatea Academiei Rom\u00e2ne a fost realmente si la vedere reperata dupa 1990&#8230;\u201c Argumentele lipsei de onorabilitate sunt Eugen Ionesco si refuzul acestuia de a face parte din Academia Rom\u00e2na, si Nicolae Manolescu \u2013 \u201enemanipulabil, incompatibil structural cu obedienta (inclusiv a venerabilei institutii) \u2013 caruia i s-a refuzat titularizarea ca membru deplin al Academiei Rom\u00e2ne.\u201c Intr-adevar, aceasta dezonoare merita mai mult dec\u00e2t o ancheta. Pled\u00e2nd pentru \u201espalarea\u201c Academiei de pacatele ei istorice si actuale, Vasile Dan omite sa indice si detergentii necesari acestei vaste operatiuni. El sugereaza, in schimb, excluderea post-mortem din Academie a lui Mihai Beniuc, \u201eacademician cu un car de plachete de versuri propagandistice cu care a pervertit gustul unei intregi generatii de rom\u00e2ni&#8230;\u201c Incapabil sa descopere in Mihai Beniuc un poet adevarat, uneori mare, e liber Vasile Dan sa ram\u00e2na in brate doar cu \u201ecarul de plachete de versuri propagandistice\u201c ale celui care \u201el-a evacuat\u201c, cum spune el, pe Lucian Blaga din Academie. Nu ne spune daca poetul de pe Crisuri l-a \u201eevacuat\u201c cu militia populara sau s-a opintit de unul singur&#8230; Alt \u201erepondent\u201c tare la teorie, dar corigent la practica este Ion Bogdan Lefter. Da, desigur, el are dreptate sa combata \u201eb\u00e2rfa\u201c si aranjamentele premiale, da, este perfect adevarat ca \u201einaintea numelor ar trebui sa se afle criteriile\u201c si, in fine, cine n-ar conveni imediat ca \u201edincolo de subiectivisme si de orgolii, cele mai multe controverse privitoare la coronitele de premiant le naste absenta unor criterii clare, a unei conceptii coerente asupra selectiilor respective\u201c? C\u00e2nd trece insa la practica, la \u201eimplementarea\u201c(!) criteriilor si cere adoptarea \u201eprincipiului valorii\u201c in selectia premiala si academica, criteriul lui, \u201eprincipiul valorii\u201c invocat se topeste imediat sub temperatura b\u00e2rfei, insinuatiei si a pamfletului ieftin: \u201eAstfel, unul dintre putinii scriitori din \u00abfor\u00bb se int\u00e2mpla sa fie \u2013 dimpotriva \u2013 un semidoct mare producator de metafore kitsch, prozator nul, insa vestit si indragit pentru comportamentul bonom si pentru uluitoarele lui performante&#8230; bahice\u201c. Daca ancheta \u201eRom\u00e2niei literare\u201c a mizat pe asemenea rasunatoare dezvaluiri despre \u201ebonomia\u201c si gusturile oenologice ale unui scriitor rom\u00e2n, ancheta si-a atins, fireste, telul, rascolind otetul si favoriz\u00e2nd curajul de a fi agresiv si jignitor pe care numai un mare teoretician si-l poate asuma, precum nemuritorul str\u00e2mbator din nas, Pococurante, din capodopera lui Voltaire. C\u00e2tiva participanti la ancheta respectiva pretind sau sugereaza un fotoliu academic pentru cei remarcati prin \u201eefort civic\u201c: s-ar putea raspunde ca \u201eefortul civic\u201c nu conduce neaparat la respectivul fotoliu, ci la o mare decoratie ca semn al recunostintei populare si oficiale fata de serviciile aduse patriei. La r\u00e2ndul sau Solomon Marcus sugereaza investirea \u201einstantelor paralele\u201c (cum ar fi Uniunea Scriitorilor) cu \u201eputere decizionala\u201c (detinuta exclusiv de Academia Rom\u00e2na), pentru o mai judicioasa \u201eierarhie a valorilor\u201c. Sunt si alti repondenti, scriitori si eseisti redutabili care au intrat in \u201ejocul\u201c de-a Academia: unii cu perfecta buna-credinta, altii folosind prilejul, cum se int\u00e2mpla, pentru \u201epolite\u201c ori spre a semana o confuzie generala ingramadind pe \u201elista\u201c lor persoane si personalitati incompatibile unele cu altele si cu Academia. Din prima categorie a celor de buna-credinta si onestitate, face parte Ion Vartic, care vine cu o singura judicioasa alegere a unui mare spirit academic fara Academie: \u201eIn primul si-n primul r\u00e2nd, Nicolae Balota. Pentru ca are o structura spirituala de academician pur-s\u00e2nge fiind, asa cum il caracteriza Ionesco, un \u00abmonstru de eruditie\u00bb. Lucru ce se vede, in \u00abLupta cu absurdul\u00bb sau \u00abEuphorion\u00bb. De fapt, nu e numai un g\u00e2nditor erudit, ci, in \u00abCaietul albastru\u00bb si \u00abAbisul luminat\u00bb, si un mare prozator. Dupa ce Nicolae Balota va fi primit, in fine!, in Academia Rom\u00e2na, o sa dau si alte nume.\u201c Dupa acest scurt discurs omagial de primire in Academie, putem spune ca Nicolae Balota este de mult un mare academician si fara Academie. In rest, sa visam la o Academie Rom\u00e2na plina de spirit tineresc, ca la o \u201eadunare de tinerei\u201c cum era ea la inceput, la vremea constituirii sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O ancheta inutila careia nu-i vad alt rost dec\u00e2t pe acela de a mai zg\u00e2ndari-pansa orgoliile marelui \u201eranit\u201c care este mereu scriitorul rom\u00e2n publica \u201eRom\u00e2nia literara\u201c pe trei pagini de revista zv\u00e2rlite in gura t\u00e2rgului cultural: \u201eScriitori de astazi care ar merita sa fie membri ai Academiei Rom\u00e2ne\u201c. Nu exclud nici intentia de a-i arunca&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-adunare-de-tinerei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O adunare de tinerei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1309,1591,482,1592,1593],"class_list":["post-1956","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-marta-petreu","tag-membri-academia-romana","tag-romania-literara","tag-serban-foarta","tag-vasile-dan"],"views":3383,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1956","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1956"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1956\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1956"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1956"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1956"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}