{"id":19339,"date":"2014-06-05T07:34:35","date_gmt":"2014-06-05T05:34:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19339"},"modified":"2014-06-04T21:41:06","modified_gmt":"2014-06-04T19:41:06","slug":"rusaliile-si-alte-sarbatori-de-dupa-pasti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rusaliile-si-alte-sarbatori-de-dupa-pasti\/","title":{"rendered":"Rusaliile \u015fi alte s\u0103rb\u0103tori de dup\u0103 Pa\u015fti"},"content":{"rendered":"<p>Cel dint\u00e2i ciclu festiv estival care se afirm\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu a patra s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de dup\u0103 Pa\u015fti este pus tot sub semnul femininului: Todorusalele, urmate de Rusalii, impun \u00een sf\u00e2r\u015fit anotimpul cald. Integrate \u2013 potrivit r\u00e2nduielilor biserice\u015fti \u2013 \u00een perioada a doua a anului liturgic, cea a Penticostarului, care se \u00eentinde pe opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (de la \u00cenvierea Domnului p\u00e2n\u0103 la prima duminic\u0103 de dup\u0103 Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt), acestea p\u0103streaz\u0103 vestigii precre\u015ftine evidente.<br \/>\nZiua Todorusalelor (Todoruselor), despre care documentele etnografice culese din Banat la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIX-lea afirm\u0103 c\u0103 \u201esunt sem\u0103n\u0103tura Rusaliilor aruncat\u0103 cu dou\u0103zeci \u015fi patru de zile \u00eenainte de acestea ca oamenii s\u0103 \u015ftie c\u0103 vin \u015fi s\u0103 se fereasc\u0103 de ele\u201d, \u00eemparte Cincizecimea \u00een dou\u0103, fiind plasat\u0103 chiar \u00een mijlocul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, miercurea. Ziua mai poart\u0103 numele de Srodul Rusaliilor (din bulgarul sr\u0103d, srod = mijloc, jum\u0103tate) marc\u00e2nd cump\u0103na timpului festiv. Alte denumiri trimit la \u201ena\u015fterea\u201d (\u00eentemeierea, a\u015fezarea) s\u0103rb\u0103torii: Strat de Rusale \u015fi chiar Strada Rusaliilor \u015fi, \u00een fine, la bogatele \u015fi amenin\u0163\u0103toarele semnifica\u0163ii magice: Buciumul \/ Sfredelul Rusaliilor. Ca \u015fi \u00een alte cazuri, etimologia popular\u0103 a f\u0103cut ca valen\u0163ele miercurei din mijlocul P\u0103resimilor s\u0103 fie mult mai sugestive. Astfel prevaleaz\u0103 calitatea timpului, un timp de inaugurare \u015fi de preg\u0103tire, de vestire, dar \u015fi extrem de dens din punct de vedere ritualic. Mai ales ultimele dou\u0103 expresii, care au avut r\u0103sp\u00e2ndire regional\u0103, impun un anumit comportament; conform unor credin\u0163e, de Todorusale oamenii, b\u0103rba\u0163ii \u00een special, se ab\u0163ineau de la majoritatea muncilor de team\u0103 ca z\u00e2nele r\u0103zbun\u0103toare \u201es\u0103 nu-i buciume\u201d (= arh. a transforma \u00een trunchi de lemn ne\u00eensufle\u0163it), iar \u00een sudul Transilvaniei, \u00een aceast\u0103 zi mamele perforau urechile feti\u0163elor, care primeau cea dint\u00e2i pereche de cercei.<br \/>\nDivinit\u0103\u0163ile patronatoare ale acestui interval, Rusaliile, au beneficiat \u00een imaginarul popular de contururi umane, de vreme ce tot \u00een Banat se credea c\u0103 \u201eau fost dintru \u00eenceput \u015fapte surori, fete curate \u015fi nem\u0103ritate, pre cari Dumnezeu, pentru c\u0103 au fost a\u015fa de curate \u015fi de pl\u0103cute, le-a f\u0103cut pre toate z\u00e2ne. Aceste z\u00e2ne n-au murit \u015fi nici nu vor muri p\u00e2n\u0103 c\u00e2t lumea va fi. \u015ei ca z\u00e2ne umbl\u0103 ele ziua \u015fi noaptea printre oameni, \u00eens\u0103 lumea nu le vede, pentru c\u0103 e prea stricat\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu tot felul de p\u0103cate \u015fi f\u0103r\u0103delegi\u201d. \u00cen Muntenia se credea c\u0103 sunt surorile S\u00e2ntoaderilor cu care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een aceast\u0103 zi \u015fi petrec, iar ca r\u0103mas-bun le las\u0103 c\u00e2te o \u201echit\u0103 de dumbravnic\u201d.<br \/>\nAceste detalii descriptiv-narative angreneaz\u0103 pe de o parte reprezent\u0103rile mitice \u00eentr-un sistem coerent \u2013 Rusaliile str\u0103juiesc pragul verii, \u00eentocmai cum fac \u015fi S\u00e2ntoaderii la sf\u00e2r\u015fitul anotimpului rece \u2013 iar pe de alta justific\u0103 denumirea s\u0103rb\u0103torii. Faptul c\u0103, de\u015fi este patronat\u0103 de cele mai de temut reprezentante ale Sacrului, constituie un reper \u00een \u00eendeplinirea c\u00e2torva activit\u0103\u0163i definitorii pentru mediile tradi\u0163ionale feminine, sem\u0103natul c\u00e2nepei, culesul plantelor cu virtu\u0163i curative (dumbravnicul, anghinarea oilor) \u015fi prepararea \u201eunturii de (pentru) oi\u201d, un remediu magico-veterinar complex, eviden\u0163iaz\u0103 tocmai rela\u0163ia de complementaritate \u00een care se afl\u0103 S\u0103pt\u0103m\u00e2na Cailor lui S\u00e2ntoader \u015fi Stratul Rusaliilor.<br \/>\nMar\u0163ea \u015fi miercurea din s\u0103pt\u0103m\u00e2na a \u015fasea, sugestiv numit\u0103 B\u0103l\u0163atele sau Pestri\u0163ele, sunt zile care puncteaz\u0103 alternan\u0163ele alimentare (post\/har\u0163i) \u015fi pe cele dintre munc\u0103 \u015fi odihn\u0103 \u2013 \u201e&#8230;se \u0163in pentru c\u0103 se m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 miercurea \u015fi vinerea, \u00eenainte de Mo\u015fii de Var\u0103, carne, \u015fi alta post. (&#8230;) Muncesc \u00een prima diminea\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een pr\u00e2nz, restul s\u0103rb\u0103toresc, \u015fi a doua zi fac invers, diminea\u0163a s\u0103rb\u0103toresc \u015fi dup\u0103 mas\u0103 muncesc\u201d \u2013 aceasta \u00een condi\u0163iile \u00een care calendarul ortodox stabile\u015fte doar dezleg\u0103ri la pe\u015fte \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile de dup\u0103 Pa\u015fti \u015fi har\u0163i \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na premerg\u0103toare postului Sf. Apostoli.<br \/>\nEste de presupus \u00eens\u0103 c\u0103 acest comportament care iese din tiparele ecleziastice a fost impus de prestarea ocupa\u0163iilor tradi\u0163ionale, \u00eentruc\u00e2t zilele din ajunul Ispasului sunt marcate de o serie de practici de protec\u0163ie \u00eempotriva \u201efermec\u0103toarelor care iau mana laptelui \u015fi a c\u00e2mpurilor\u201d. \u00cen acest scop, se \u00eempodobesc por\u0163ile gospod\u0103riilor, staulele \u015fi ad\u0103p\u0103torile vitelor cu m\u0103nunchiuri de leu\u015ftean, iar mai demult p\u0103storii sunau din bucium la l\u0103sarea serii ca s\u0103 alunge agen\u0163ii malefici. De altfel, \u00een mediile pastorale Ispasul mai era numit \u015fi Pa\u015ftele cailor sau Joia iepelor. Aceste dou\u0103 sintagme nu sunt nicidecum echivalente cu latinescul \u201ead Calendas graecas\u201d (= niciodat\u0103), ci dimpotriv\u0103, s\u0103rb\u0103toarea prezint\u0103 din aceast\u0103 perspectiv\u0103 consisten\u0163\u0103 mitic\u0103 \u015fi ritual\u0103. Ea se racordeaz\u0103 la momentul exemplar al Na\u015fterii lui Iisus \u00een ieslea b\u0103tr\u00e2nului \u015fi moroc\u0103nosului Cr\u0103ciun, atunci c\u00e2nd neast\u00e2mp\u0103rul \u015fi nechezatul cailor o tulburar\u0103 \u015fi \u00eei sporir\u0103 durerile p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t Fecioarei Maria, \u00eenc\u00e2t ea \u00eei blestem\u0103 \u201es\u0103 nu aib\u0103 stare \u015fi alinare \u00een vecii vecilor \u015fi s\u0103 nu se mai sature&#8230; numai o dat\u0103 \u00een an, anume \u00een ziua de Ispas, \u015fi atunci numai un ceas.\u201d<br \/>\nDin perspectiva acestei componente, Ispasul are un pandant \u00een ziua cunoscut\u0103 sub numele Marcu boilor (25 aprilie), despre care tradi\u0163iile orale spun: \u201ecine leag\u0103 boii \u00een aceast\u0103 zi e afurisit de Dumnezeu \u015fi nu poate s\u0103 mearg\u0103 \u00een rai, a\u015fadar, s\u0103 nu \u00eenjugi boii nici defel, nici m\u0103car funia de coarne s\u0103 nu le-o pui!\u201d, c\u0103ci \u00een aceea\u015fi noapte f\u0103r\u0103 seam\u0103n, ca r\u0103splat\u0103 pentru docilitatea lor, Maica Domnului le-a h\u0103r\u0103zit odihn\u0103 \u015fi trai bun din partea st\u0103p\u00e2nilor.<br \/>\nAccentul cade \u00eens\u0103 pe actele rituale \u015fi ceremoniale caracteristice cultului mor\u0163ilor \u00eentruc\u00e2t, conform mentalit\u0103\u0163ii tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, lumile se afl\u0103 \u00een contact, comunic\u0103 \u00eentre ele \u00eenc\u0103 de la Joimari.<br \/>\nOdat\u0103 cu s\u0103rb\u0103toarea Rusaliilor \u00eens\u0103, por\u0163ile Raiului \u015fi ale Iadului se vor \u00eenchide la loc, iar sufletele c\u0103l\u0103torilor dintre \u201eaici\u201d \u015fi \u201edincolo\u201d trebuiesc \u00eemp\u0103cate cu ofrande \u015fi c\u0103l\u0103uzite spre l\u0103ca\u015fele lor: mormintele \u201ese \u00eemp\u0103neaz\u0103\u201d cu flori \u015fi verdea\u0163\u0103 (Transilvania), se \u00eempart azime calde cu ceap\u0103 verde \u015fi rachiu pentru mor\u0163i \u201eca s\u0103 aib\u0103 pe drum, c\u0103ci \u00een aceast\u0103 zi cred femeile c\u0103 ei zboar\u0103 la cer\u201d (Dobrogea), flori, lum\u00e2n\u0103ri \u015fi \u201es\u0103m\u0103ti\u015fe\u201d (br\u00e2nz\u0103 proasp\u0103t\u0103) (\u00een Banat \u015fi Hunedoara), p\u0103sat de porumb fiert \u00een lapte cu unt \u015fi sare sau zah\u0103r (Muscel, Vla\u015fca).<br \/>\nA\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103, de\u015fi \u00cen\u0103l\u0163area lui Iisus Hristos la Ceruri este un praznic \u00eemp\u0103r\u0103tesc, semnifica\u0163ia cre\u015ftin\u0103 r\u0103zbate doar din denumirea preluat\u0103 din slavon\u0103 (Ispas din supasu = m\u00e2ntuire) \u015fi din consacrarea \u00een biseric\u0103 a alimentelor care se \u00eempart pentru sufletul celor r\u0103posa\u0163i sau se consum\u0103 la mesele familiale \u015fi nedei (ou\u0103 ro\u015fii, ceap\u0103 verde, azime, pasc\u0103).<br \/>\nSe mai adaug\u0103 practici de stimulare a vitalit\u0103\u0163ii \u015fi de protec\u0163ie: b\u0103tutul cu leu\u015ftean (Transilvania), \u00eempodobirea por\u0163ilor cu ramuri de paltin (Banat), culesul florilor de alun \u201ebune de leac \u015fi de dragoste\u201d (Muntenia), tunsul animalelor (\u00een Bucovina se t\u0103ia din p\u0103rul \u015fi din v\u00e2rful cozii animalelor \u015fi resturile se \u00eengropau \u00eentr-un furnicar rostind formula: \u201es\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 fie at\u00e2\u0163ia miei \u015fi vi\u0163ei c\u00e2te furnici sunt \u00een furnicarul acesta!\u201d), \u00eemp\u0103r\u0163irea \u201ebulzilor de ca\u015f\u201d, tain al p\u0103storilor stabilit la tocmeala de la S\u00e2ngiorz \u015fi dar primi\u0163ial, prin care se inaugura noul ciclu reproductiv \u015fi se dezlega consumul de lactate (Maramure\u015f, Mun\u0163ii Rodnei).<br \/>\nAbunden\u0163a de practici magico-rituale \u015fi evenimente comunitare care au slab\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu substan\u0163a cre\u015ftin\u0103 a Ispasului poate fi explicat\u0103 printr-un detaliu semnificativ despre care prea pu\u0163ini dintre noi \u015ftiu. P\u00e2n\u0103 \u00een sec. al V-lea aceasta a f\u0103cut corp comun cu praznicul Pogor\u00e2rii Duhului Sf\u00e2nt (cea mai veche men\u0163iune dateaz\u0103 din sec. al IV-lea \u015fi apare la Eusebiu din Cezareea), astfel \u00eenc\u00e2t, ambele fiind fundamentate pe str\u0103vechi ceremonii de celebrare fastuoas\u0103 a naturii \u015fi pe rituri postfunerare, memoria \u015fi comportamentul colectiv au conservat \u00een mod evident \u015fi manifest straturile arhaice ale ambelor s\u0103rb\u0103tori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cel dint\u00e2i ciclu festiv estival care se afirm\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu a patra s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de dup\u0103 Pa\u015fti este pus tot sub semnul femininului: Todorusalele, urmate de Rusalii, impun \u00een sf\u00e2r\u015fit anotimpul cald. Integrate \u2013 potrivit r\u00e2nduielilor biserice\u015fti \u2013 \u00een perioada a doua a anului liturgic, cea a Penticostarului, care se \u00eentinde pe opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (de la&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rusaliile-si-alte-sarbatori-de-dupa-pasti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Rusaliile \u015fi alte s\u0103rb\u0103tori de dup\u0103 Pa\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11443,11442],"class_list":["post-19339","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-rusaliile","tag-sarbatori-de-dupa-pasti"],"views":1284,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19339","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19339"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19339\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19339"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19339"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19339"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}