Recent s-a \u00eencheiat la Cluj-Napoca cea de-a IV-a edi\u0163ie a Festivalului Studen\u0163esc de Oper\u0103 VIVA VOX, organizat de Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d, o manifestare unic\u0103 \u00een Europa. I s-au al\u0103turat \u00een calitate de parteneri cele dou\u0103 teatre lirice din municipiu, Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Opera Maghiar\u0103, ca \u015fi Societatea Cultural\u0103 Filarmonic\u0103 din Cluj-Napoca. Coproduc\u0103tori: TVR \u015fi TVR Cluj.
\nExemplara organizare \u015fi managementul profesionist au revenit cu mare succes aceleia\u015fi echipe consolidate pe parcursul celorlalte edi\u0163ii, conduse de directorul general Francisc Fuchs \u015fi de directorul executiv Sabin Mircea Rus, care a fost \u015fi titular al Cursului de m\u0103iestrie \u00een management cultural \u015fi impresariat artistic.
\nEdi\u0163ia din 2014, desf\u0103\u015furat\u0103 pe parcursul a \u015fapte zile, l-a avut ca pre\u015fedinte de onoare pe reputatul bas Ionel Pantea, unul dintre numele importante pe care Clujul le-a dat scenelor lirice interna\u0163ionale. Invita\u0163i onorifici au fost Peter Mario Katona, director de casting la Opera Regal\u0103 Covent Garden din Londra, Luisa Petrov, managerul Agen\u0163iei de Impresariat omonime din Frankfurt, renumita sopran\u0103 Lucia St\u0103nescu, fiic\u0103 a Clujului, dr. \u00c9va Mohos Nagy, decanul Facult\u0103\u0163ii de canto din Debre\u0163in, dr. M\u00e1ria Temesi, directorul Concursului de canto Simandi J\u00f3zsef din Ungaria, dr. Hermann Keckeis de la Universitatea Mozarteum din Salzburg, Lumini\u0163a Constantinescu, muzicolog \u015fi jurnalist, Anda T\u0103b\u0103caru-Hogea, regizor, prof. Marina Levitt de la Academia de Muzic\u0103 \u015fi Dans din Ierusalim, conf. dr. Veronica Laura Demenescu de la Facultatea de Muzic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara, maestrul Petre Sb\u00e2rcea, dirijorul, \u015fi soprana Georgeta Stoleriu.
\nSloganul \u201eOpera \u00eentinere\u015fte\u201d a fost de bun augur \u015fi pentru aceast\u0103 edi\u0163ie, \u00een care \u015fi-au dat m\u00e2na marii mae\u015ftri cu aspiran\u0163ii la gloria viitoare, profesorii cu discipolii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii cu experien\u0163a.
\nDeschiderea s-a f\u0103cut printr-un Concert de Gal\u0103 \u00een care au evoluat trei admirabili c\u00e2nt\u0103re\u0163i clujeni, tenorul Marius Vlad Budoiu, soprana Brigitta Kele \u015fi baritonul George Petean, \u00een acompaniamentul excelentei Orchestre a Operei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne din Cluj-Napoca, aflat\u0103 sub bagheta experimentatului maestru Gheorghe Victor Dum\u0103nescu, titular al Cursului de m\u0103iestrie \u00een arta dirijoral\u0103. O serat\u0103 \u00eenceput\u0103 cu primire pe covor ro\u015fu str\u0103juit de tineri \u015fi tinere \u00een costuma\u0163ii de bal, care s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit pe scen\u0103 prin \u00eens\u0103\u015fi excelen\u0163a interpretativ\u0103. Versatilitatea stilistic\u0103, at\u00e2t \u00een cheie eroic\u0103 (Wagner, Verdi), c\u00e2t \u015fi liric\u0103 (Bizet), venit\u0103 din cultura vocal\u0103 \u015fi glasul pe c\u00e2t de autoritar, pe at\u00e2t de expresiv al lui Marius Vlad Budoiu, timbralitatea cald\u0103, rotund\u0103 \u015fi str\u0103lucitoare a Brigittei Kele (expus\u0103 \u00een pagini de Verdi, Leoncavallo, Cilea \u015fi Bizet), frazarea unduitoare (Verdi, Leoncavallo, Giordano) \u015fi m\u00e2nuirea agilit\u0103\u0163ilor rossiniene, atribute ale lui George Petean, au entuziasmat publicul.
\n\u00cen ziua urm\u0103toare, 20 de studen\u0163i la canto au sus\u0163inut o foarte preten\u0163ioas\u0103 audi\u0163ie \u00een fa\u0163a lui Peter Mario Katona \u015fi a Luisei Petrov, care, de la \u00een\u0103l\u0163imea personalit\u0103\u0163ii lor, \u015fi-au ar\u0103tat generozitatea \u015fi deschiderea \u00een a asculta glasuri aflate pe drumurile form\u0103rii. Sunt convins c\u0103 pre\u0163ioasele sfaturi nu au lipsit.
\nMomentul universitar festiv al VIVA VOX l-a constituit decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d sopranei Maria Sl\u0103tinaru-Nistor, distins\u0103 artist\u0103, afirmat\u0103 plenar pe scenele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u00een mari teatre lirice din Europa, America, Asia \u015fi Australia, des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 maestr\u0103 de canto.
\nCaruselul produc\u0163iilor facult\u0103\u0163ilor invitate a debutat cu spectacolul Don Giovanni de Mozart, oferit de Universitatea \u015fi Teatrul Csokonai din Debre\u0163in. Din p\u0103cate, s-a prezentat o versiune serios amputat\u0103 \u00eenc\u0103 de la uvertur\u0103, paginile lips\u0103 fiind substituite de un narator \u00een hain\u0103 de… c\u0103lug\u0103r, numit \u00een program \u201eanimator\u201d (?!?), care povestea \u00een limba maghiar\u0103, probabil \u00eent\u00e2mpl\u0103rile eludate. Destul de greu de urm\u0103rit, mai ales c\u0103 s-a \u015fi c\u00e2ntat \u00een idiomul povestitorului, f\u0103r\u0103 supratitrare \u00een rom\u00e2n\u0103. Partea pozitiv\u0103 este c\u0103 soli\u015ftii au fost buni (o remarc\u0103 merge c\u0103tre glasul Zs\u00f3fiei Janovicz, Donna Elvira), au ap\u0103rut cu experien\u0163\u0103 consolidat\u0103, peste nivelul studen\u0163esc.
\nUniversitatea Na\u0163ional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti, \u00een parteneriat cu Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Arte Bucure\u015fti, a prezentat Gianni Schicchi de Puccini, \u00eentr-un meritoriu aranjament pentru forma\u0163ie cameral\u0103 datorat lui Alexandru Petrovici. Jocul de scen\u0103 a fost exemplar (regizor: Anda T\u0103b\u0103caru Hogea), dintre interpre\u0163i s-a distins prin compozi\u0163ie \u015fi voce mezzosoprana Andreea Iftimescu (Zita), dar \u00een rolul titular, rol de mare maturitate artistic\u0103, t\u00e2n\u0103rul bariton Dominic Cristea, \u00een pofida unui glas promi\u0163\u0103tor, nu a reu\u015fit s\u0103 prind\u0103 specificul complexului s\u0103u personaj.
\nCu fragmente din Faust de Gounod a venit de la Salzburg ansamblul Universit\u0103\u0163ii Mozarteum, \u00eentr-un decor sumar schi\u0163at \u015fi costume moderne (regia: Hermann Keckeis), dar cu voci inegale ca valoare, dintre care am apreciat calit\u0103\u0163ile tenorului Nutthaporn Thammathi (Faust, cu accentuat lirism). De altfel, to\u0163i interpre\u0163ii principali au provenit din spa\u0163ii exotice, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 globalizarea nu este o glum\u0103.
\n\u00cen regia inspirat\u0103 a lui Octavian Jighirgiu, spectacolul Orfeu \u015fi Euridice de Gluck al Universit\u0103\u0163ii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u015fi a l\u0103sat o bun\u0103 impresie prin c\u00e2nt \u015fi mi\u015fcare scenic\u0103, prin pantomim\u0103 \u015fi expresivitate.
\nDou\u0103 glasuri \u00een curs de construc\u0163ie tehnic\u0103 la clasa prof. Marina Levitt au fost cel al sopranei Adina Denner \u015fi cel al tenorului Oshri Segev, protagoni\u015ftii unui recital de canto prezentat de Universitatea din Ierusalim.
\nAcademia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d a propus produc\u0163ia cu Sora Angelica de Puccini, \u00eentr-o excelent\u0103 preg\u0103tire muzical\u0103 apar\u0163in\u00e2nd prof. univ. dr. Francisc Fuchs.
\nO poveste pentru copii, c\u00e2ntat\u0103 \u00een limba maghiar\u0103 \u015fi cu supratitrare par\u0163ial\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, f\u0103r\u0103 partea de proz\u0103, a fost opereta Cr\u0103i\u015forul \u00c1rgy\u00e9lus de P\u00e9ter T\u00f3th, produc\u0163ie a Universit\u0103\u0163ii Szeged, cu participarea Orchestrei Simfonice din Szeged.
\n\u00cen fine, penultima sear\u0103 de festival a g\u0103zduit spectacolul cu bine-cunoscutul musical My Fair Lady de Loewe, produs de Universitatea de Vest din Timi\u015foara.
\nCele opt prezen\u0163e de tinere ansambluri au prilejuit un fructuos schimb de idei, de experien\u0163\u0103, pentru cristaliz\u0103ri viitoare.
\n\u00cen acela\u015fi sens, ca adiacente festivalului au fost programate Simpozionul \u015etiin\u0163ific Interna\u0163ional \u201eMusic, Management and Media \u2013 a timeless competition\u201d (pre\u015fedinte prof. univ. dr. Gabriel Banciu de la Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d) \u015fi workshop-ul \u201eAspecte actuale ale managementului teatrului liric contemporan\u201d, moderat de maestrul Ionel Pantea \u015fi de semnatarul acestor r\u00e2nduri.
\nCursurile de m\u0103iestrie \u00een arta vocal\u0103, sus\u0163inute de Maria Sl\u0103tinaru-Nistor, s-au \u00eencheiat cu dou\u0103 recitaluri desf\u0103\u015furate la Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei \u015fi la Opera Maghiar\u0103. Au c\u00e2ntat 14 absolven\u0163i, c\u0103rora li s-au ad\u0103ugat soli\u015fti ai teatrelor lirice clujene, sopranele Nadejda Cerchez, Apollonia Egyed, tenorii Sorin Lupu \u015fi Pataki Adorj\u00e1n, to\u0163i acompania\u0163i la pian de Lucian Du\u015fa \u015fi \u015etefan Ronai. \u00cen prefa\u0163a recitalului de la Opera Maghiar\u0103 a fost lansat volumul Opera \u00een portrete de Costin Popa, \u00een prezentarea mae\u015ftrilor Petre Sb\u00e2rcea \u015fi Ionel Pantea \u015fi a doamnei Lumini\u0163a Constantinescu.
\n\u00centr-adev\u0103r, la Cluj-Napoca Opera \u00eentinere\u015fte! Peste doi ani, la edi\u0163ia a V-a a Festivalului VIVA VOX, gra\u0163ie eforturilor echipei organizatoare, putem fi siguri c\u0103 va fi \u015fi mai t\u00e2n\u0103r\u0103, \u015fi mai str\u0103lucitoare!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Recent s-a \u00eencheiat la Cluj-Napoca cea de-a IV-a edi\u0163ie a Festivalului Studen\u0163esc de Oper\u0103 VIVA VOX, organizat de Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d, o manifestare unic\u0103 \u00een Europa. I s-au al\u0103turat \u00een calitate de parteneri cele dou\u0103 teatre lirice din municipiu, Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Opera Maghiar\u0103, ca \u015fi Societatea Cultural\u0103 Filarmonic\u0103 din Cluj-Napoca. Coproduc\u0103tori:… Cite\u0219te mai mult »VIVA VOX \u2013 un festival de renume<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[2405,11438,11437,11436],"class_list":["post-19333","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-festivalul-studentesc-de-opera","tag-francisc-fuch","tag-sabin-mircea-rus","tag-viva-vox"],"views":1523,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19333","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19333"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19333\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19333"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19333"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19333"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}