Neamurile care-\u015fi uit\u0103 r\u0103d\u0103cinile identitare sunt condamnate la ignorare istoric\u0103, pe ele nu le tuteleaz\u0103 zei\u0163a Mnemosyne. Medicul Mihail Mihailide \u015ftie foarte bine acest lucru: domnia sa lucreaz\u0103 de bune decenii la prezervarea memoriei medicinei rom\u00e2ne\u015fti, iar acest efort nu cunoa\u015fte nici pauz\u0103 \u015fi nici selectivitate relativ\u0103. Ceea ce face eminentul doctor, elabor\u00e2nd articole, eseuri, studii sau volume consistente este, nici mai mult, nici mai pu\u0163in, o istorie a societ\u0103\u0163ii noastre transpus\u0103 \u00een planul progresului medical. De aceea, prin recent ap\u0103rutul volum Medicii \u015fi seduc\u0163ia puterii. Mini\u015ftrii S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, 1945-1989 (Via\u0163a Medical\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti), Mihail Mihailide ne surprinde \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een chip esen\u0163ial. Subliniind caracterul dramatic al unor episoade consumate \u00een acel interval istoric nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 punem \u00eentre paranteze valoarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi umanitar\u0103 a efortului marii majorit\u0103\u0163i a corpului medical de la noi. Dimpotriv\u0103, accentu\u0103m curajul, onestitatea \u015fi d\u0103ruirea cu care reprezentan\u0163ii breslei lui Asklepios au \u00een\u0163eles s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria fa\u0163\u0103 de oameni, \u0163in\u00e2ndu-\u015fi cuv\u00e2ntul dat prin sacrul jur\u0103m\u00e2nt hipocratic. Iat\u0103 destule motive pentru ca autorul s\u0103 eviden\u0163ieze voca\u0163ia \u015fi dedica\u0163ia acelor medici care, ridic\u00e2ndu-se deasupra condi\u0163iilor economice \u015fi sociale aspre, pervertite \u00eendeosebi de prejudecata ideologic\u0103, au izbutit s\u0103-\u015fi edifice cariere profesionale irepro\u015fabile, prelu\u00e2nd arta vindec\u0103rii de la mae\u015ftrii forma\u0163i \u00een perioada interbelic\u0103. Ei au \u015ftiu s\u0103-\u015fi dezvolte aptitudinile printr-un studiu dedicat, profit\u00e2nd de rarele burse \u00een Occident sau aiurea, \u015fi unii dintre ei au devenit apoi, mai cu seam\u0103 dup\u0103 1965, adev\u0103ra\u0163i mini\u015ftri ai domeniului de excelen\u0163\u0103 al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii din Rom\u00e2nia.
\nAutorul are dreptate atunci c\u00e2nd \u00eel invoc\u0103, metodologic, pe politologul francez Raymond Aron, cel care ar\u0103ta f\u0103r\u0103 cusur diferen\u0163ele \u00eentre sistemul pluripartinic al democra\u0163iei de tip apusean \u015fi sistemul partidului unic din totalitarismul comunist. \u00cen primul caz, succesiunea la guvernare determina \u015fi calitatea actului decidentului politic, obligat s\u0103 propun\u0103 cea mai bun\u0103 ofert\u0103 la nivel central \u015fi regional. \u00cen a doua situa\u0163ie, st\u0103p\u00e2nul partidului unic s\u0103v\u00e2r\u015fea \u015fi numirile, cel mai adesea \u00een deplin\u0103 necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103. De unde \u015fi enorma impostur\u0103 administrativ\u0103 \u015fi tragicele consecin\u0163e pentru comunitate. Cazul corpului medical de elit\u0103 era \u00eens\u0103 \u00eentruc\u00e2tva diferit, c\u0103ci marii doctori erau c\u0103uta\u0163i de liderii politici \u00een scop personal, apoi eventual recompensa\u0163i cu func\u0163ii \u00eenalte \u00een sistem. Din aceste motive, \u00een mod frecvent, profesionalismul era condi\u0163ia, iar nu accidentul biografic pe care se cl\u0103dea o carier\u0103 administrativ\u0103.
\nC\u00e2t prive\u015fte situa\u0163ia ministerial\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tate, Mihail Mihailide disociaz\u0103 cu subtilitate cele dou\u0103 mari secven\u0163e ale perioadei comuniste de la noi. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1965 a precump\u0103nit tendin\u0163a explicit\u0103 \u015fi de for\u0163\u0103 a sovieticilor de a impune o politic\u0103 de tip colonial, ca \u201e\u015fefi de orchestr\u0103\u201d, dup\u0103 aceea, \u201ena\u0163ional-comunismul\u201d ceau\u015fist a \u00eensemnat o concentrare asupra originalit\u0103\u0163ii \u015fi a valorilor rom\u00e2ne\u015fti.
\nTragismul situa\u0163iei anterioare \u00eens\u0103 nu poate fi pus \u00een discu\u0163ie de nimeni. Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de toate gradele din statele Europei Centrale \u015fi de Est aflate sub ocupa\u0163ie ruseasc\u0103 era obligat s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 cu orice chip \u015fi pe scar\u0103 larg\u0103 elemente umane loiale integr\u0103rii \u00een \u201eparadigma\u201d impus\u0103 de la Kremlin, iar acest lucru era realizat adesea cu pre\u0163ul sacrific\u0103rii calit\u0103\u0163ii form\u0103rii profesionale. De \u201einterven\u0163ia competent\u0103\u201d \u00een varii domenii se ocupau omniprezen\u0163ii \u015fi autoritarii consilieri sovietici. \u00cen registrul medical situa\u0163ia a fost dramatic\u0103, \u00een primii ani de dup\u0103 Ocupa\u0163ie. Epur\u0103rile politice din Facult\u0103\u0163ile de Medicin\u0103, care se adresau \u00een primul r\u00e2nd celor competen\u0163i, au f\u0103cut numeroase victime (aici am putea invoca dramele profesorilor Grigore T. Popa sau Iuliu Ha\u0163ieganu, emblematice \u00een sensul cel mai tragic). \u00cencep\u00e2nd cu anul 1948, dup\u0103 a\u015fa-zisa \u201eReform\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\u201d, \u015fi-au f\u0103cut sistematic apari\u0163ia noile elemente-cheie ale preg\u0103tirii \u015fcolare: discriminarea social\u0103 a elevilor \u015fi a studen\u0163ilor, ideologizarea programelor analitice, introducerea obligatorie a limbii ruse \u015fi orientarea masiv\u0103 spre cultura slavofil\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, inclusiv cel medical, a fost aservit unor obiective politice \u015fi ideologice str\u0103ine spiritului \u015fi interesului na\u0163ional, pornind de la ferocitatea respingerii geneticii de c\u0103tre Stalin \u015fi ajung\u00e2nd la pseudo-\u015ftiin\u0163a lui Trofim L\u00eesenko \u015fi a Olg\u0103i Lepe\u015finskaia.
\n\u00cen context, s\u0103 amintim, pe urmele lui Mihail Mihailide, de planul Valev. Economist sovietic, Emil Borisovici Valev a elaborat \u00een 1964 un plan prin care Rom\u00e2niei i se rezervase exclusiv func\u0163ia de \u201efurnizor de produse agricole\u201d pentru pia\u0163a comunist\u0103 integrat\u0103 sub tutela ruseasc\u0103. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nostru medical lucrurile s-au desf\u0103\u015furat dup\u0103 acela\u015fi morbid tipic. Activi\u015fti notorii, lipsi\u0163i, din p\u0103cate, de relevan\u0163\u0103 moral\u0103, s-au dovedit a fi un histolog precum Vasile M\u00e2rza, un miciurinist pur \u015fi dur, dar \u015fi un stalinist dintre cei mai f\u0103\u0163i\u015fi, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cardiologul Aurel Moga, s-o spunem direct, politrucul care l-a eliminat din Facultatea de Medicin\u0103 de la Cluj pe eminentul savant Iuliu Ha\u0163ieganu.
\n\u015eansa \u015fcolii rom\u00e2ne de medicin\u0103, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 autorul, a constat \u00een abilitatea unor profesioni\u015fti \u201edistin\u015fi\u201d de a fi pl\u0103tit pre\u0163ul compromisului politic, izbutind \u00een acest fel s\u0103 asigure continuitatea cu s\u0103n\u0103toasa \u015fi performanta tradi\u0163ie interbelic\u0103. Spre exemplu, Constantin Parhon \u015fi Daniel Danielopolu, savan\u0163i de prim\u0103 m\u0103rime \u015fi \u00eenainte de r\u0103zboi, \u015fi-au prezervat statutul \u015fi pozi\u0163ia, renun\u0163\u00e2nd la verticalitatea moral\u0103 \u00een plan politic \u015fi continu\u00e2nd s\u0103 activeze \u015ftiin\u0163ific \u00een structura noului stat rom\u00e2n. Maleabilitatea politic\u0103 le-a salvat acestora nu numai cariera, dar s-a reflectat pozitiv \u015fi asupra genera\u0163iilor tinere pe care cei doi savan\u0163i urmau s\u0103 le formeze.
\nFire\u015fte, de multe ori trecerea de la o pozi\u0163ie politic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 la una radical opus\u0103 ridic\u0103 numeroase semne etice de \u00eentrebare. S\u0103 ne raport\u0103m la cazul unor \u201eeugeni\u015fti\u201d de calibru \u00een epoca interbelic\u0103, deveni\u0163i apoi \u201ecomuni\u015fti\u201d de marc\u0103, spre pild\u0103, pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 \u00een frunte cu neurologul Gheorghe Marinescu \u015fi endocrinologul Constantin Parhon, printre cei care au semnat actul de constituire a Societ\u0103\u0163ii Regale de Eugenie \u00een 1935 s-au num\u0103rat patriarhul Miron Cristea \u015fi filosoful Constantin R\u0103dulescu-Motru. Iuliu Moldovan, Sabin Manuil\u0103 \u015fi Constantin Parhon (care preia societatea \u00eentemeiat\u0103 de Marinescu) au format, \u00een 1939, Uniunea Societ\u0103\u0163ilor Eugenice din Rom\u00e2nia, sub conducerea endocrinologului rom\u00e2n. La data respectiv\u0103, Parhon era \u015fi pre\u015fedinte al Federa\u0163iei Latine a Societ\u0103\u0163ilor Eugenice. Uniunea \u00een cauz\u0103 fusese constituit\u0103 cu inten\u0163ia explicit\u0103 de a organiza la Bucure\u015fti, \u00een septembrie 1939, al doilea congres interna\u0163ional al Federa\u0163iei, dup\u0103 primul congres, care avusese loc la Paris \u00een 1937. Reu\u015fita scenariului lui Parhon a fost \u00eens\u0103 \u00eempiedicat\u0103 de izbucnirea r\u0103zboiului, dar ce distan\u0163\u0103 \u00eentre pozi\u0163ia eugenist\u0103 a unui savant rom\u00e2n \u00eenainte de 1948 \u015fi \u201efierbintea\u201d adeziune comunist\u0103 ulterioar\u0103, dup\u0103 lozinca \u201ePartidul, Poporul \u015fi… Hormonul\u201d!
\nUn alt episod semnificativ evocat de Mihail Mihailide \u00een volumul men\u0163ionat este cel al \u201eadaptabilit\u0103\u0163ii\u201d unor personalit\u0103\u0163i ale lumii medicale de la noi, indiferent de natura regimului politic. Cu alte cuvinte, un Mihai Ralea sau un Tudor Arghezi au fost de g\u0103sit \u015fi \u00een lumea medicilor rom\u00e2ni. O situa\u0163ie exemplar\u0103, din acest punct de vedere, o constituie pozi\u0163ia inflamat-pro-monarhist\u0103 (pro-carlist\u0103) a profesorului Daniel Danielopolu din 1936, afirmat\u0103 \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 a Senatului: \u201eS\u0103 reprim\u0103m cu ultima asprime apuc\u0103turile extremiste \u015fi s\u0103 nu ne fie fric\u0103 de amenin\u0163\u0103rile nim\u0103nui. Dar \u00een acela\u015fi timp s\u0103 avem o astfel de atitudine, \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u015ftie c\u0103 vrem s\u0103 fim st\u0103p\u00e2ni \u00een \u0163ara noastr\u0103, c\u0103 vom face toate sacrificiile pentru a ap\u0103ra \u015fi neamul, \u015fi religia \u015fi c\u0103 vom sus\u0163ine totdeauna, cu credin\u0163\u0103, singura form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt ce ne poate asigura pentru vecie \u015fi integritatea neamului, \u015fi hotarele \u0163\u0103rii, ce ne poate asigura \u015fi continuitatea \u00een acest progres uimitor ce nu \u00eenceteaz\u0103 a realiza neamul rom\u00e2nesc, adic\u0103 Monarhia\u201d. Dac\u0103 al\u0103tur\u0103m acest fragment altora, numeroase, provenind din interven\u0163iile (evident, nelibere!) din perioada comunist\u0103 ale doctorului Danielopolu, vom \u00een\u0163elege de ce intelectualul rom\u00e2n a fost mai mereu sub vremi \u00een \u0163ara eternei Miori\u0163e!
\nA nu se \u00een\u0163elege din aceste sumare pilde c\u0103 doctorul Mihailide eticheteaz\u0103 moral sau generalizeaz\u0103 un soi de apreciere procustian\u0103 \u00een plan deontologic a comportamentelor \u00eenal\u0163ilor demnitari medici din perioada \u201ero\u015fie\u201d. Dimpotriv\u0103, cu o \u00een\u0163elegere empatic\u0103, domnia sa \u015ftie s\u0103 impun\u0103 o metod\u0103 critic\u0103, prefer\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 \u201epartea plin\u0103 a paharului\u201d, ceea ce, \u00een definitiv, este \u015fi adev\u0103rat, \u015fi just. Dintr-o astfel de perspectiv\u0103, autorul apas\u0103 asupra constat\u0103rii c\u0103 majoritatea mini\u015ftrilor S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii cu forma\u0163ie medical\u0103 au fost profesioni\u015fti serio\u015fi, sobri \u015fi one\u015fti, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een situa\u0163ia unor profesori ca Eugen Proca, marele urolog de la Spitalul Fundeni sau Radu P\u0103un, un eminent internist, care a dat \u015fi un monumental Tratat de Medicin\u0103 intern\u0103 \u00een dificilii ani \u201980.
\nMedicii \u015fi seduc\u0163ia puterii. Mini\u015ftrii comuni\u015fti ai S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii acoper\u0103, prin informa\u0163ie \u015fi detaliu, o perioad\u0103 delicat\u0103 a istoriei vie\u0163ii medicale de la noi, av\u00e2nd marele merit de a fi propus o abordare sine ira et studio a unui interval temporal minat de probleme morale \u015fi de episoade tragice. Cartea se cite\u015fte cu nedisimulat interes, te prinde de la prima pagin\u0103, de\u015fi are o rigoare documentar\u0103 care ar p\u0103rea prolix\u0103 la prima vedere. Despre calitatea retoric\u0103 \u015fi fluen\u0163a stilistic\u0103 a manierei \u00een care a fost scris\u0103 cartea citat\u0103 nici nu se mai cade s\u0103 mai vorbim, c\u0103ci aceste tr\u0103s\u0103turi definesc de mult\u0103 vreme statura de autor consacrat a doctorului Mihail Mihailide.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Neamurile care-\u015fi uit\u0103 r\u0103d\u0103cinile identitare sunt condamnate la ignorare istoric\u0103, pe ele nu le tuteleaz\u0103 zei\u0163a Mnemosyne. Medicul Mihail Mihailide \u015ftie foarte bine acest lucru: domnia sa lucreaz\u0103 de bune decenii la prezervarea memoriei medicinei rom\u00e2ne\u015fti, iar acest efort nu cunoa\u015fte nici pauz\u0103 \u015fi nici selectivitate relativ\u0103. Ceea ce face eminentul doctor, elabor\u00e2nd articole, eseuri,… Cite\u0219te mai mult »Memorie \u015fi metod\u0103: istorii politice \u00een clinic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11431],"class_list":["post-19322","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-medicul-mihail-mihailide"],"views":950,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19322"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19322\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}