{"id":19320,"date":"2014-06-05T07:12:15","date_gmt":"2014-06-05T05:12:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19320"},"modified":"2014-06-04T21:38:42","modified_gmt":"2014-06-04T19:38:42","slug":"impotriva-unilateralitatii-paul-cornea-si-teoria-literara-occidentala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/impotriva-unilateralitatii-paul-cornea-si-teoria-literara-occidentala\/","title":{"rendered":"\u00cempotriva unilateralit\u0103\u0163ii: Paul Cornea \u015fi teoria literar\u0103 occidental\u0103"},"content":{"rendered":"

Note preliminare<\/strong>
\nDac\u0103 teoria literar\u0103 este un derivat al literaturii (pentru c\u0103, dup\u0103 un principiu simplu, pentru valabilitatea conceptului trebuie s\u0103-i existe obiectul \u2013 \u201eDac\u0103 exist\u0103 o teorie a literaturii, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u015fi ceva numit literatur\u0103 pe baza c\u0103reia se construie\u015fte aceast\u0103 teorie\u201d, T. Eagleton, Teoria literar\u0103 \u2013 O introducere), atunci teoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi configureze c\u00e2teva fantasme: \u00een primul r\u00e2nd c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 suport\u0103 (\u015fi poate duce) majoritatea interpret\u0103rilor \u015fi categoriilor occidentale, iar apoi c\u0103 teoria are aparatul \u015fi perspectiva onest\u0103 cu care s\u0103 opereze o literatur\u0103 periferic\u0103. Pe anumite por\u0163iuni \u015fi \u00een anumite perioade ale istoriei, acest schimb echitabil a putut fi realizat. Problema vine \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd una din cele dou\u0103 structuri nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cerin\u0163ele celeilalte. \u00cen linii mari, problema rom\u00e2neasc\u0103 arat\u0103 astfel: teoreticienii literari rom\u00e2ni lucreaz\u0103 mai mult pe compendii de \u201earheologie a cunoa\u015fterii\u201d occidentale, iar autorii rom\u00e2ni rar reu\u015fesc s\u0103 prind\u0103 din urm\u0103 (\u00een sensul \u00een care evolu\u0163ia este ameliorativ\u0103, recuperativ\u0103) tendin\u0163ele Vestului.
\nAcest lucru nu ar fi o problem\u0103 dac\u0103 nu ar exista, tutelar\u0103 de-a lungul istoriei peste mentalit\u0103\u0163ile literare, obsesia sincroniz\u0103rii. \u00cens\u0103 cu pu\u0163in noroc \u015fi un ghiont din partea teoriilor postmoderne (postcolonialiste, atente asupra culturilor marginale, sceptice \u00een stabilirea centrelor rigide), teoreticienii literari rom\u00e2ni pot conecta mai u\u015for \u201emarea g\u00e2ndire\u201d continental\u0103 cu mersul literaturii rom\u00e2ne. Unul din ace\u015fti teoreticieni este Paul Cornea. Con\u015ftient de penuria de corpusuri totalizatoare \u00een materie de teorie literar\u0103 (literatura rom\u00e2n\u0103 e tributar\u0103 impresionismului \u015fi istoriciz\u0103rii), el a \u00eencercat s\u0103 coaguleze un mecanism de receptare a literaturii care s\u0103 \u201etraduc\u0103\u201d pentru cultura rom\u00e2n\u0103 tradi\u0163iile \u015fi tendin\u0163ele continentale: nu e de mirare c\u0103 o carte ca Interpretare \u015fi ra\u0163ionalitate a fost, la data apari\u0163iei, receptat\u0103 cu entuziasm extrem. Aveam, \u00een sens nem\u0163esc, un compendiu weltgeist conceput de un teoretician rom\u00e2n. Totu\u015fi, acest proiect masiv (pe l\u00e2ng\u0103 celelalte studii) \u00eei face lui Paul Cornea un profil concordist: acela al profesorului erudit care adun\u0103 capital cultural \u015fi \u00eel structureaz\u0103 dup\u0103 o singur\u0103 logic\u0103 \u2013 a \u00eemp\u0103c\u0103rii conflictelor teoretice.
\n1. Profesorul: impar\u0163ialitatea \u015fi cedarea referin\u0163elor<\/strong>
\nDespre Paul Cornea cele mai multe date vin pe o filier\u0103 curioas\u0103 pentru orice pasionat de literatur\u0103: majoritatea exegezelor sunt acte de laudatio \u00eenainte de a fi texte de receptare. Dac\u0103 \u00eentrebarea este \u201ece a generat aceast\u0103 univocitate?\u201d, r\u0103spunsul vine \u00een mod firesc, dup\u0103 vizitarea profilului academic: profesor pentru mai bine de jum\u0103tate de secol al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, Paul Cornea a reu\u015fit s\u0103 adune, treptat, o oper\u0103 care pare s\u0103 rezolve exact momentele cheie \u00een interpretarea literaturii rom\u00e2ne. Mai mult, majoritatea teoriilor autohtone din ultimii cincizeci de ani pleac\u0103 de pe b\u0103ncile unde literatura a fost predat\u0103 de c\u0103tre el. Dac\u0103 ceea ce \u00eel consacr\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een r\u00e2ndurile studen\u0163ilor \u015fi profesorilor universitari este acoperirea exhaustiv\u0103 a romantismului rom\u00e2nesc, un \u00eemp\u0103timit al teoriei literare contemporane (termen relativizat de situa\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a traducerilor \u015fi aluviunilor informative, \u00een lipsa unui aparat coerent la nivel larg de triere a reperelor occidentale) poate fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 admirator al sintezelor istoricului \u015fi teoreticianului literar \u00een momentul \u00een care Paul Cornea discut\u0103 situa\u0163ia recept\u0103rii literaturii \u00een lumea contemporan\u0103 (de altfel, \u201emai contemporan\u0103\u201d \u015fi mai bine \u201escanat\u0103\u201d dec\u00e2t pentru majoritatea criticilor rom\u00e2ni, seniori \u015fi tineri deopotriv\u0103 \u2013
\nN. Manolescu \u00een Cercetarea literar\u0103 azi \u2013 Studii dedicate profesorului Paul Cornea: \u201eOr, de la el am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 nu r\u0103m\u00e2nem cantona\u0163i \u00eentr-o anume epoc\u0103 sau \u00eentr-un singur mod de a privi lumea literaturii. Genera\u0163ia mai t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00eel percepe mai degrab\u0103 prin prisma lucr\u0103rilor sale mai recente, cele despre receptare sau Introducerea \u00een teoria lecturii). Pentru c\u0103, printr-o activitate larg\u0103 de predare \u015fi participare la conferin\u0163e interna\u0163ionale, Paul Cornea \u015fi-a asumat lec\u0163ia pluralit\u0103\u0163ii. \u00centr-un interviu acordat Simonei Manolache \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, 2006, profesorul rememoreaz\u0103 stadiile sale \u00een dezvoltarea teoretic\u0103 \u015fi pune problema \u00een termeni c\u00e2t se poate de politici: \u00een ce m\u0103sur\u0103, \u00eenainte de \u201989, posibilitatea existen\u0163ei studiilor teoretice (critica \u015fi istoria literar\u0103 devin aici subiectul acelora\u015fi inventarieri ale lacunelor \u015fi decalajelor fa\u0163\u0103 de Occident) este constr\u00e2ns\u0103 de aparatul de stat. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201960 studiile nu au avut liber nici m\u0103car la subiecte autohtone (Blaga, Barbu etc.), \u00een anii \u201980 problema continu\u0103 \u00een sincronizarea \u015fi dialogul cu Vestul: \u201eContactul nemijlocit cu libr\u0103riile \u015fi bibliotecile Apusului m\u0103 umiliser\u0103: fusesem un bun student, devenisem cadru didactic, dar informa\u0163ia mea teoretic\u0103 se blocase la nivelul anului 1948, c\u00eend \u00eemi luasem licen\u0163a. Aveam lacune imense, \u015fi ele sporeau de la an la an\u201d. Treptat, p\u00e2n\u0103 la cele mai recente studii teoretice, cercet\u0103rile sale se vor dezvolta ca un liant tot mai pertinent \u00eentre literaturi, istorii \u015fi teorii ale recept\u0103rii, dar mai ales c\u00e2teva din primele t\u0103lm\u0103ciri ale \u201eoccidentalismelor\u201d pe graiuri rom\u00e2ne\u015fti. Mihai Zamfir, \u00een 2009, va numi parcursul academic al lui Paul Cornnea un corpus care reface \u201etraiectoria g\u00eendirii europene din a doua jum\u0103tate a secolului XX asupra literaturii\u201d.
\nReflexele catedrei sunt, totu\u015fi, evidente: dorin\u0163a de a pune orice ipotez\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u2013 dac\u0103 nu prin interoga\u0163ii directe asupra viziunilor, prin prezentarea decalajelor de optic\u0103 \u00een diferite perioade ale istoriei \u2013, refuzul de a partizana cu vreo direc\u0163ie de atitudine critic\u0103 (\u00eencercarea de \u00een\u0163elegere a istoriei culturii angajamentul unilateral nu este o solu\u0163ie \u2013 pare s\u0103 spun\u0103 teoreticianul), evaluarea tuturor argumentelor \u00een sintez\u0103 (factologie care, spre exemplu, \u00een Interpretare \u015fi ra\u0163ionalitate va genera o lupt\u0103 deschis\u0103 \u00eempotriva \u201e\u00eemb\u0103t\u0103rii cu palavre\u201d) \u015fi, peste toate, folosirea ultimelor referin\u0163e de specialitate \u2013 singur\u0103 garan\u0163ie peste prezenteismul intrinsec \u015fi firesc al up-date-urilor. \u00cens\u0103, pentru a nu c\u0103dea \u00een capcana tehnicit\u0103\u0163ii, Paul Cornea a mizat mereu pe o naturale\u0163e a interpret\u0103rii, ca \u015fi cum toate referin\u0163ele \u015fi clarific\u0103rile bibliografice ar surveni pe fondul unei tenta\u0163ii irepudiabile de a armoniza cu o singur\u0103 teorie \u2013 aceea a \u201eaproapelui \u015fi a departelui\u201d: \u201eM\u0103 atrage critica, sub aspectul ei liber \u015fi necodificat, de dialog, comentariu, \u00eencercuire a unui sens, prin esen\u0163\u0103 retractil \u015fi relativ. Dar nu m\u0103 pasioneaz\u0103 mai pu\u0163in transferarea ontologiei operei \u015fi autorului asupra unor contexte colective (sistemul literar, sistemul conven\u0163iilor, istoria formelor \u015fi stilurilor), care face posibil\u0103 o \u015ftiin\u0163\u0103 literar\u0103 bazat\u0103 pe conceptualizare \u015fi consens inter-subiectiv\u201d (P. Cornea, Interpretare \u015fi ra\u0163ionalitate). Chiar \u015fi \u00een versiunea ei simplist\u0103 \u015fi comun\u0103, teoria trece \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc drept o alternativ\u0103 la dou\u0103 atitudini \u00een general fatale unei culturi marginal-europene: \u00een primul r\u00e2nd, exager\u0103rile interne ale istoriei literare (condi\u0163ionate sau chiar reminescen\u0163e netratate ale acestor condi\u0163ion\u0103ri) \u015fi, \u00een oglind\u0103, excesele relativismului total. Prima este fatal\u0103 pentru c\u0103 \u00ee\u015fi creeaz\u0103 fantasme ale importan\u0163ei \u015fi universalit\u0103\u0163ii, a doua pentru c\u0103 taie de la \u00eenceput orice fel de \u015fans\u0103 culturilor minore, exemplele de \u201ereu\u015fit\u0103\u201d r\u0103m\u00e2n\u00e2nd simple erori sau virgule ale istoriei. Aceast\u0103 deplasare a planurilor \u2013 dorin\u0163a de a surprinde at\u00e2t segmente (\u00een termenii lui Andrei Terian, \u201eaproapele analizei de text cu departele cadrelor istorice\u201d), c\u00e2t \u015fi corela\u0163iile lor \u2013 compune un sistem axial stabil \u015fi devoaleaz\u0103 leg\u0103turile func\u0163ionale. \u00cens\u0103 ea nu suport\u0103 regim alternativ: studiul \u2013 pare s\u0103 spun\u0103 Cornea \u2013 trebuie s\u0103 fie ghidat de folosiri simultane \u015fi reciproc-corectoare.
\n2. \u00cemp\u0103carea istoriei<\/strong>
\nDe exemplu, aceast\u0103 distan\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de unilateralitate poate fi observat\u0103 \u00een metodele analitice din Aproapele \u015fi departele \u015fi Delimit\u0103ri \u015fi ipoteze: \u00een primul studiu, miza \u00een studierea Luminilor va fi expunerea analitic\u0103 a diferitelor interpret\u0103ri \u2013 dup\u0103 Cornea, \u00eentre direc\u0163ia \u201euniformit\u0103\u0163ii \u015fi a echivalen\u0163ei\u201d \u015fi cea a \u201ediversit\u0103\u0163ii \u015fi diferen\u0163elor\u201d; \u00een esen\u0163\u0103, accentul cade pe lupta dintre dimensiunea centrist\u0103 pe care o propun \u00een interbelic urma\u015fii (descenden\u0163\u0103 ideatic\u0103) lui Dilthey \u2013 Cassirer sau Hazard \u2013 \u015fi pe o viziune \u00een opozi\u0163ie a unor
\nY. Belaval sau R. Mortier. Ulterior, calculul pragmatic asupra contextelor istoriei pe care \u00eel respir\u0103 comparatismul ultimelor decenii \u00eel va converti pe Cornea: \u00een Delimit\u0103ri \u015fi ipoteze, expunerea concep\u0163iilor va fi sintetizat\u0103 de perspectiva analitic\u0103 deja definitiv\u0103: \u201e\u00cen sensul lor cel mai general, dincolo de orice \u00een\u0163eles particular propriu operei unuia sau altuia dintre filozofii vremii, Luminile se explic\u0103 prin poligenez\u0103. Universalitatea lor nu deriv\u0103 din difuzarea unor modele, ci, dimpotriv\u0103, apelul la modele \u015fi selectarea acestora reprezint\u0103 consecin\u0163a necesar\u0103 a procesului de trecere de la feudalism la capitalism \u015f\u2026\u0163\u201d. Aceast\u0103 secven\u0163\u0103 este simptomatic\u0103 pentru viziunea lui Paul Cornea asupra \u201efilosofiei culturii\u201d sau, \u00een \u201etermeni contemporani\u201d \u2013 cum propunea Sanda Cordo\u015f \u00een 2006 \u2013, \u201earheologia cunoa\u015fterii\u201d. Niciodat\u0103 teoreticianul nu accept\u0103 teorii standard sau generaliz\u0103ri \u015fi stereotipuri istorice (de\u015fi lucreaz\u0103 exclusiv prin \u015fi spre concepte extrem de generale \u2013 unitate-multiplicitate, universal-particular, centru-margine), ci \u00ee\u015fi propune s\u0103 dezasambleze orice concept sau terminologie pentru a vedea ce anume ascunde acesta la origini \u015fi \u00een transform\u0103rile sale: \u201eElucidarea \u00abc\u00e2mpului semantic\u00bb \u015fi a \u00abfunc\u0163iei istorice\u00bb a Luminilor nu interzice nici lectura \u00abuniformit\u0103\u0163ii\u00bb, nici lectura \u00abdiversit\u0103\u0163ii\u00bb; dimpotriv\u0103, denun\u0163\u00e2ndu-le insuficien\u0163ele \u015fi dialectiz\u00e2ndu-le raporturile, ea face inteligibil\u0103 complementaritatea lor necesar\u0103. (…) Con\u015ftientizarea contextului \u015fi a propriilor supozi\u0163ii nu garanteaz\u0103 dob\u00e2ndirea adev\u0103rului, dar, cel pu\u0163in, fere\u015fte de iluzia c\u0103 el ar fi universal \u015fi monolitic\u201d. Pentru Paul Cornea, cercetarea literar\u0103 interesat\u0103 este suspicioas\u0103. Studiul \u00eenseamn\u0103 astfel ordonarea discordan\u0163elor \u015fi a conflictelor de optic\u0103: \u201eUn alt factor care favorizeaz\u0103 brusca resurgen\u0163\u0103 a diversit\u0103\u0163ii \u00eel constituie revalorizarea no\u0163iunii de discontinuitate. (…) Relief\u00e2nd particularit\u0103\u0163i locale \u015fi specificit\u0103\u0163i, lectura diferen\u0163ial\u0103 a Luminilor are marele merit c\u0103 ne a\u015faz\u0103 \u00een pas cu istoria, c\u0103 ne aduce mai aproape de pulsa\u0163iile vie\u0163ii\u201d.
\n\u00cen cazul perspectivei asupra romantismului, Cornea se vede din nou dator s\u0103 clarifice punctele slabe ale unei interpret\u0103ri exagerate (sau cel pu\u0163in inadecvate). Pozi\u0163ion\u00e2ndu-se \u00eempotriva unei ipoteze a interpret\u0103rii curentului european prin apelul la dimensiunile biblice ale semnifica\u0163iilor (\u00een filosofie \u2013 conceptualizarea mitului biblic \u00een triada Paradis-C\u0103dere-M\u00e2ntuire, \u00een literatur\u0103 simbolificarea lui \u015fi transmutarea imaginarului), adic\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 paradigm\u0103 dec\u00e2t a americanului Abrams, Cornea inverseaz\u0103 aceste mecanisme de interpretare. Nu ajunge s\u0103 tras\u0103m, pare s\u0103 spun\u0103 teoreticianul, regula func\u0163ional\u0103 a romantismului pentru ca aceasta s\u0103 fie perfect aplicabil\u0103 \u00een totalitatea exemplelor. Iar scopul s\u0103u nu este at\u00e2t definirea larg\u0103 a conceptului, c\u00e2nd acesta oricum are origini polimorfe \u015fi dezvolt\u0103ri diferen\u0163iate. Pentru c\u0103 \u2013 \u015fi aceasta va fi un laitmotiv al interpret\u0103rilor lui Cornea \u2013 schemele prea clare \u015fi categorice trebuie privite cu suspiciune, \u00een distant reading: \u201eUniversalitatea romantismului e mai bine servit\u0103 de o explica\u0163ie ontologic\u0103, axat\u0103 pe modul fiin\u0163\u0103rii \u00een lume. C\u0103ci \u00eenainte de a-\u015fi l\u0103muri ce anume a produs destr\u0103marea st\u0103rii primordiale, starea de individua\u0163ie, cu toate avatarele ei, romanticul \u00ee\u015fi asum\u0103 ruptura, ca un dat originar. Fenomenologic, motiva\u0163ia \u2013 oricare ar fi ea \u2013 e ulterioar\u0103 st\u0103rii de criz\u0103\u201d.
\nAceast\u0103 viziune sceptic\u0103 (de\u015fi \u00eemp\u0103cat\u0103 la final, \u00eentr-o not\u0103 de \u00eencheiere care asimileaz\u0103 ambele teorii drept valabile cum, vom vedea, o va face \u015fi \u00een cazul romantismului rom\u00e2nesc) \u00eei va folosi mai departe lui Cornea pentru a rezolva dou\u0103 probleme: pozi\u0163ionarea romantismului rom\u00e2nesc \u00een aceast\u0103 schem\u0103 \u015fi stabilirea limitelor teoriei \u201ede apropiere\u201d sau \u201ede dep\u0103rtare\u201d \u00een ceea ce-l prive\u015fte. Discut\u00e2nd cariera termenului Biedermeier, criticul face c\u00e2teva preciz\u0103ri: \u201eDar oare ar putea fi considerat pa\u015foptismul un Biedermeier, cum sugereaz\u0103 Nemoianu \u015fi reia de cur\u00e2nd Manolescu? M\u0103 \u00eendoiesc. (…) Conceptul acoper\u0103 oricum la Sengl\u00e9 \u015fi Nemoianu o faz\u0103 de declin, un epigonism, pe c\u00e2nd pa\u015foptismul e un \u00eenceput de drum, o rena\u015ftere, o palingenezie\u201d. Aici va fi explicat\u0103 condi\u0163ia aparent nefireasc\u0103 a romantismului rom\u00e2nesc: dac\u0103 majoritatea culturilor europene \u00eencep cu High Romanticism (exacerbare, vizionarism) \u015fi sf\u00e2r\u015fesc \u00een Low Romanticism (anxietate, intimism \u2013 premise ale unui viitor existen\u0163ialism) \u2013 denumit de teoria occidental\u0103 Biedermeier, Cornea refuz\u0103 nu at\u00e2t teza prin care pa\u015foptismul num\u0103r\u0103 aceste caracteristici ale Low Romanticism-elor, ci generalizarea ei. \u00cen finalul fragmentului va face concesii (chiar \u00eempotriva propriei unilateralit\u0103\u0163i!) prin acceptarea faptului c\u0103 termenul \u201epoate fi utilizat \u00een sensul tradi\u0163ional \u015fi restr\u00e2ns (de repliere, idil\u0103, temperan\u0163\u0103 burghez\u0103 etc.) ca un calificativ stilistic, aplicabil la scar\u0103 individual\u0103, nu \u00eens\u0103 \u2013 \u00een niciun caz \u00eens\u0103 \u2013 ca o denomina\u0163ie de epoc\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103 una european\u0103\u201d.
\n3. Racord\u0103ri ale prezentului: <\/strong>
\ninterferen\u0163ele art\u0103-literatur\u0103<\/strong>
\nEi bine, aceast\u0103 utilizare a terminologiei (obsesia taxonomiei, a categoriilor \u015fi a leg\u0103turilor reale \u00eentre evenimente sau concepte \u2013 dimensiunea istoric\u0103 \u015fi social\u0103) a f\u0103cut din Paul Cornea profesorul universitar (cu majuscule): politic corect, contra-argument\u00e2nd perfect relativismele \u015fi oferind o tot mai larg\u0103 percep\u0163ie a reperelor culturale. Pentru c\u0103, dac\u0103 nu neap\u0103rat av\u00e2ntul teoretic \u015fi inova\u0163ia ideatic\u0103 l-au propulsat pe Cornea, capacitatea de surprindere a determinan\u0163ilor a decis asupra recept\u0103rii \u015fi influen\u0163ei sale. Unde mai punem c\u0103 importan\u0163a studiilor \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc \u2013 \u00eentr-o er\u0103 confuz\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de perspectiv\u0103 meta-pozitivist\u0103 \u2013 a fost exact punerea sub microscop a teoriilor recept\u0103rii. Al\u0103turi de, s\u0103 spunem, Adrian Marino sau Matei C\u0103linescu, Paul Cornea este unul din pu\u0163inii teoreticieni \u015fi hermeneu\u0163i literari pe care \u00eei avem ce au proiectat un sistem de filtrare a istoriilor culturale. Apoi, dubla specializare (ca \u015fi cum ar exista limite clare \u00eentre aceste categorii), de istoric \u015fi teoretician literar \u015fi comparatist, a l\u0103rgit posibilit\u0103\u0163ile de interpretare: cele mai incitante lucr\u0103ri din acest punct de vedere (pentru c\u0103 Introducere \u00een teoria lecturii este mai mult un manual universitar de semiotic\u0103, lectur\u0103 \u015fi interpretare dec\u00e2t o carte de teorie) sunt prezente \u00een Interpretare \u015fi ra\u0163ionalitate \u015fi Delimit\u0103ri \u015fi ipoteze, cu mici diferen\u0163e evidente. \u00cen timp ce Interpretare \u015fi ra\u0163ionalitate (\u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u015fi dominat\u0103 de dorin\u0163a de a concura \u2013 \u00eentr-o cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 cu marile teorii literare occidentale) este un tratat totalizator, Delimit\u0103ri \u015fi ipoteze este un studiu aplicat pe c\u00e2teva teme concrete. Preconizate deja de prefa\u0163a la a doua edi\u0163ie a Introducerii \u00een teoria lecturii, viziunile asupra literaturii sunt traduse de c\u00e2teva principii clare: \u00een primul r\u00e2nd este vorba de o apropiere de cele mai noi curente \u00een g\u00e2ndirea occidental\u0103 contemporan\u0103 (de la studii culturale p\u00e2n\u0103 la filosofie postanalitic\u0103). Aici, descriind noile fenomene tehnologice \u015fi influen\u0163a lor \u00een spa\u0163iul lecturii, Cornea face c\u00e2teva remarce interesante \u2013 mai ales c\u0103 prefa\u0163a este scris\u0103 pentru anul 1998, c\u00e2nd, rom\u00e2ne\u015fte vorbind, posibilit\u0103\u0163ile de interpretare a ciberneticii \u015fi a contactului ei cu literatura erau destul de limitate.
\nPrima este o \u00eencercare de stabilire a punctelor de marcaj \u00een receptarea literaturii. Adopt\u00e2nd o viziune materialist\u0103 doar pentru a nota conven\u0163ional c\u00e2teva momente de cotitur\u0103, Cornea propune urm\u0103toarele trei repere: renun\u0163area la oralitate, cre\u015fterea masiv\u0103 a num\u0103rului de cititori \u00een perioada Luminilor (cu 300-400% \u2013 literatura nu mai este, a\u015fadar, elitist\u0103 \u015fi intensiv\u0103 \u2013 R. Wittman) \u015fi, preconizat\u0103 pentru prezentul afirma\u0163iilor, o muta\u0163ie contemporan\u0103 odat\u0103 cu trecerea pe suportul electronic. Aici \u00eens\u0103, profesorul dep\u0103\u015fe\u015fte \u00een interpret\u0103ri teoreticianul: \u201e\u00cen oceanul f\u0103r\u0103 centru \u015fi repere stabile al Internetului, unde realit\u0103\u0163ile devin virtuale iar virtualit\u0103\u0163ile reale, unde identit\u0103\u0163ile sunt decontextualizate iar punctele cardinale aleatorii, memoria cultural\u0103, prin excelen\u0163\u0103 selectiv\u0103, e pus\u0103 la grea \u00eencercare. (…) Nu se profileaz\u0103 oare primejdia de a confunda cultura cu informa\u0163ia, de a c\u0103dea sub fascina\u0163ia \u00abspectacolului\u00bb (happening-ul permanent), \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-ne de orizontul valorilor \u015fi al semnifica\u0163iilor?\u201d. Pentru c\u0103 teoriile (sau supozi\u0163iile) sceptice ale teoreticianului sunt precondi\u0163ionate \/ alternate (sau ar trebui s\u0103 fie) dac\u0103 nu de o filosofie poststructuralist\u0103 a dispari\u0163iei centrului (la care chiar lucr\u0103rile sale fac des referire), atunci m\u00e3car de teoriile media ale unui Marshall McLuhan. Devenit cli\u015feu discursiv, \u201ethe medium is the message\u201d (S\u0103 \u00een\u0163elegem media: extensiile omului, Curtea Veche, 2011), celebrul citat vorbe\u015fte exact despre inconsisten\u0163a unei depl\u00e2ngeri a schimburilor de tehnologie. Aici tocmai \u201eorizontul valorilor \u015fi al semnifica\u0163iilor\u201d \u2013 condi\u0163ionat implicit de tradi\u0163ie \u2013 este chestionabil. Pentru c\u0103, pentru a sintetiza teoriile (reluate apoi \u00een Galaxia Gutenberg \u2013 Omul \u015fi era tiparului, extrem de relevant fiind capitolul De ce analfabe\u0163ii nu pot privi filme sau fotografii f\u0103r\u0103 un antrenament temeinic?; aici, McLuhan reia c\u00e2teva experimente ale lui John Wilson, demonstr\u00e2nd c\u0103 analfabe\u0163ii \u201ev\u0103d obiectele diferit\u201d pentru c\u0103 nu au o educa\u0163ie semiotic\u0103: astfel, discu\u0163ia despre mediul sau forma artistic\u0103 este redus\u0103 de McLuhan la problem\u0103 de nivel de perspectiv\u0103, nu de formul\u0103 de prezentare), mijlocul este asimilat de con\u0163inut prin \u00eense\u015fi evolu\u0163ia \u015fi obi\u015fnuirea cu tehnologiile. De la Marx la Benjamin \u015fi apoi \u00een faza critic\u0103 a lui Baudrillard, problema \u00eencepe s\u0103 nu mai \u0163in\u0103 de raportarea omului la mijlocul artistic, ci de capacitatea artei de a se conserva sau de a-\u015fi reevalua con\u0163inuturile din cauza noilor formule. Literatura, \u00een acest context, spune Paul Cornea, se depersonalizeaz\u0103: \u201eLectura electronic\u0103 e fluid\u0103 \u015fi productiv\u0103, dar mai ales c\u00e2nd e vorba de literatur\u0103, devine, de la un moment dat \u00eenainte, prea instrumental\u0103, prea tehnic\u0103, insuficient de privatizat\u0103. Sim\u0163im atunci nevoia s\u0103 ne \u00eentoarcem la lectura tradi\u0163ional\u0103, pe o carte pe care o putem mirosi, \u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103, m\u00e2ng\u00e2ia cu degetele, cu care ne e posibil s\u0103 \u00eencheiem un pact de intimitate\u201d. (continuare \u00een num\u0103rul urm\u0103tor)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Note preliminare Dac\u0103 teoria literar\u0103 este un derivat al literaturii (pentru c\u0103, dup\u0103 un principiu simplu, pentru valabilitatea conceptului trebuie s\u0103-i existe obiectul \u2013 \u201eDac\u0103 exist\u0103 o teorie a literaturii, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u015fi ceva numit literatur\u0103 pe baza c\u0103reia se construie\u015fte aceast\u0103 teorie\u201d, T. Eagleton, Teoria literar\u0103 \u2013 O introducere), atunci teoria literar\u0103… Cite\u0219te mai mult »\u00cempotriva unilateralit\u0103\u0163ii: Paul Cornea \u015fi teoria literar\u0103 occidental\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11430,10028],"class_list":["post-19320","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-i-teoria-literara","tag-paul-cornea"],"views":1560,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19320","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19320"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19320\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19320"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19320"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19320"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}