{"id":19318,"date":"2014-06-05T07:09:12","date_gmt":"2014-06-05T05:09:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19318"},"modified":"2014-06-04T21:38:29","modified_gmt":"2014-06-04T19:38:29","slug":"o-critica-virulenta-a-creatiei-divine-arghezi-aproape-inedit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-critica-virulenta-a-creatiei-divine-arghezi-aproape-inedit\/","title":{"rendered":"O critic\u0103 virulent\u0103 a crea\u0163iei divine. Arghezi aproape inedit"},"content":{"rendered":"

Poemul f\u0103r\u0103 titlu de la paginile 232-234, manuscrisul, \u015fi 235-237, transcrierea, din edi\u0163ia Tudor Arghezi Anii t\u0103cerii de la Arad nu este o noutate absolut\u0103 \u00een poezia arghezian\u0103, prin tonalitatea lui de aspr\u0103 nemul\u0163umire \u015fi de diatrib\u0103 aruncat\u0103 divinit\u0103\u0163ii, un repro\u015f sarcastic adresat Celui de Sus pentru caricatura crea\u0163iei sale. Elemente disparate ale unui discurs poetic de revolt\u0103 fa\u0163\u0103 de condi\u0163ia ingrat\u0103 ce i-a fost rezervat\u0103 omului \u00een lume de c\u0103tre \u00eensu\u015fi Creatorul s\u0103u se g\u0103sesc \u015fi \u00een psalmi \u015fi \u00een alte poeme. Dar aici critica pamfletar\u0103 a crea\u0163iei divine este sistematic\u0103. <\/strong><\/em>
\nSarcasmul se converte\u015fte \u00een invectiv\u0103, printr-o recapitulare caricatural\u0103 a genezei. Poemul \u00eei repro\u015feaz\u0103 Creatorului tot ce i se poate repro\u015fa \u00een privin\u0163a imperfec\u0163iunilor lumii \u015fi ale omului. Sorocul \u00eenceputul nu a fost nici prea inspirat, nici suficient cugetat. E de mirare \u015fi de ne\u00een\u0163eles de ce Dumnezeu nu \u015fi-a fost suficient sie\u015fi: \u201ePuteai s\u0103 c\u00e2n\u0163i \u00een gol din amintiri\/ Dec\u00e2t s\u0103 te-nmul\u0163e\u015fti \u015fi s\u0103 te miri.\u201d; e, de asemenea, de ne\u00een\u0163eles de ce nu s-a mul\u0163umit s\u0103 contemple peisajul lini\u015ftitor al neantului universal. Crea\u0163ia lumii a ini\u0163iat-o din plictiseal\u0103 \u015fi \u00een joac\u0103, \u00een glum\u0103, z\u0103mislind p\u0103m\u00e2ntul \u015fi f\u0103pturile din nimic, ca un scamator. Minunile sunt scoase \u201eca dintr-un plic\u201d. Elogiul e ironic, pentru c\u0103 e\u015fecul crea\u0163iei e izbitor de evident, datorit\u0103 superficialit\u0103\u0163ii \u015fi pripelii. \u015ease zile sunt prea pu\u0163ine pentru o lume bine \u00eentemeiat\u0103.<\/strong> <\/em>
\nEfortul z\u0103mislirii merita mai mult\u0103 \u201esocoteal\u0103\u201d \u015fi medita\u0163ie asupra \u201erosturilor\u201d, dac\u0103, totu\u015fi, repaosul ini\u0163ial a fost abandonat \u00een favoarea Crea\u0163iei, pentru a \u00eenvinge, din orgoliu, \u201ehaosul molatec\u201d. Dar c\u00e2nd s-a declan\u015fat efortul z\u0103mislirii, el nu a fost o fapt\u0103 constructiv\u0103 suficient de bine g\u00e2ndit\u0103, pentru c\u0103 a fost tulburat\u0103 de \u201em\u00e2nia z\u0103mislirii\u201d. Cum a\u015fteptarea a fost prelungit\u0103 at\u00e2tea vecii, isprava putea fi mai mare, lumea putea fi mai frumoas\u0103, \u201es\u0103 te ui\u0163i la ea\/ Din \u00eenstelarea nop\u0163ii, culcat dup\u0103 perdea\u201c. Dar tumultul Crea\u0163iei odat\u0103 st\u00e2rnit nu a mai putut fi oprit \u00een limitele ra\u0163iunii, lucrarea \u00eenfrigurat\u0103 nu mai fost f\u0103cut\u0103 \u201ecu t\u00e2lc \u015fi-ncetineal\u0103\u201d. Timpul s-a precipitat, tiparele s-au stricat, iar \u00eenmul\u0163irea lucrurilor \u015fi a fiin\u0163elor s-a produs ira\u0163ional, \u201enem\u0103surat \u015fi nechibzuit\u201d. (Pe marginea filei, poetul notase altfel ideea: \u201eC\u0103ut\u00e2nd forma perfect\u0103, a \u00eenmul\u0163it la absurd fiin\u0163ele\u201d.) \u201eGloatele de fiare\u201d, aruncate \u00een lume, au ajuns s\u0103 se m\u0103n\u00e2nce \u00eentre ele, \u00eent\u0103r\u00e2tate de lipsa hranei promise \u015fi l\u0103sate \u00een voia luptei pentru existen\u0163\u0103, ceea ce a f\u0103cut ca lumea s\u0103 se umple de crime \u015fi de s\u00e2nge, compromi\u0163\u00e2nd frumuse\u0163ea Crea\u0163iei, tras\u0103 \u00een sm\u00e2rcul vie\u0163ii convulsive. E revolt\u0103tor c\u0103, dup\u0103 \u00eentemeierea superficial\u0103 a unei asemenea lumi \u00een numai \u015fase zile, c\u0103reia i s-a s\u0103dit cu cinism principiul violen\u0163ei (adic\u0103 al p\u0103catului) \u00een locul armoniei, creatorul \u015fi-a mai rezervat \u015fi o zi de odihn\u0103.
\nGeneza unei lumi frumoase, ra\u0163ionale \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fite a fost ratat\u0103, iar ca o \u00eencununare a acestei rat\u0103ri a fost creat omul, ca \u015fi cum \u00een lume nu exista \u015fi a\u015fa destul r\u0103u: \u201eDar te-ai g\u00e2ndit, te-ai r\u0103zimat \u00een barb\u0103\/ C\u0103-\u0163i mai lipsea din balig\u0103 o iarb\u0103,\/ O buruian\u0103 rea \u015fi otr\u0103vit\u0103.\/ C\u0103zu\u015fi nevinovat \u015fi tu-n ispit\u0103.\/ Pe l\u00e2ng\u0103 viespi, p\u0103duche \u015fi n\u0103p\u00e2rci\/ \u00ce\u0163i trebuia \u015fi un venin cu zg\u00e2rci.\/ \u015ei l-ai f\u0103cut pe om \u015fi-ai fr\u0103m\u00e2ntat\/ Amestec\u00e2nd \u0163\u0103r\u00e2na cu scuipat\u201d. Relei \u00eentemeieri a lumii i se adaug\u0103 o rea \u00eentemeiere a omului, f\u0103cut din materiale precare \u015fi detestabile: \u0163\u0103r\u00e2n\u0103, scuipat, sc\u00e2rn\u0103 \u2013 ceea ce a f\u0103cut s\u0103 apar\u0103 \u00een lume, un \u201ecorci\u201d (o corcitur\u0103), \u201eo buruian\u0103 rea \u015fi otr\u0103vit\u0103\u201d, \u201eun venin cu zg\u00e2rci\u201d, cu nimic mai bun dec\u00e2t viespile, p\u0103duchii \u015fi n\u0103p\u00e2rcile. Omul din viziunea sumbr\u0103 a lui Arghezi e funciarmente o lichea, o crea\u0163ie par\u015fiv\u0103 care a sc\u0103pat controlului divin: \u201eDin ziua-nt\u00e2ia lui de prim\u0103var\u0103\/ Te-a tras, ca un samsar, pe sfoar\u0103.\/ \u015ei mai t\u00e2rziu mereu te-a p\u0103c\u0103lit\/ Ca s\u0103-\u015fi p\u0103streze treapta de misit\u201d. \u201eDivina lui caricatur\u0103\u201d l-a pus pe Dumnezeu \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103. Nu-i mai r\u0103m\u00e2ne altceva de f\u0103cut divinit\u0103\u0163ii cu o asemenea crea\u0163ie gre\u015fit\u0103 dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce s\u0103 o refac\u0103, s\u0103 o remodeleze sau s\u0103 \u00eencerce s\u0103 o \u00eendrepte sau s\u0103 o r\u0103scumpere prin Isus: \u201eDar, bun, ai vrut s\u0103-l mai \u00eentorci\/ S\u0103 faci un om din tic\u0103losul corci.\/ Isus l-ai r\u0103stignit tot pentru el,\/ Pentru spurcat, pentru mi\u015fel\u201d. Isus, Duhul Sf\u00e2nt, Biblia, Biserica, apostolii, profe\u0163ii, asce\u0163ii, c\u0103lug\u0103rii, patriarhii, papii, Sf\u00e2nta Treime, teologia sunt inven\u0163ii zadarnice ale divinit\u0103\u0163ii ca s\u0103-l aduc\u0103 pe om pe drumul cel bun. (Pe marginea colii, pe prima pagin\u0103, Arghezi consemneaz\u0103 \u015fi alte \u00eencerc\u0103ri pentru \u00eendreptarea omului, astfel: \u201ePentru corecturi, complica\u0163ii, biserici, sinoade, schisme \u015fi doctrine; m\u00e2ntuiri, m\u00e2n\u0103stiri \u015fi a\u015fa mai departe. Rai, Iad \u2013 \u00eengeri, heruvimi, serafimi \u015fi draci\u201d. Prin urmare, Arghezi a imaginat o dezvoltare a argumenta\u0163iei \u00een acest punct: str\u0103daniile divinit\u0103\u0163ii de recuperare a omului, printr-o serie de inven\u0163ii decurg\u00e2nd din Biblie.)
\n\u201eSc\u00e2rbit\u201d de propria sa crea\u0163ie, Dumnezeu o abandoneaz\u0103 \u00een vicisitudinile lumii sau poate \u00een bra\u0163ele Apocalipsei. Pare c\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u015fi, \u00eentruc\u00e2tva reabilitat \u00een final \u00een ochii pamfletarului \u015fi comp\u0103timit pentru ce a p\u0103\u0163it, a devenit o victim\u0103 a omului. Nu \u015ftim al cui e\u015fec e mai mare \u015fi mai tragic: e\u015fecul omului ca victim\u0103 experimental\u0103 a unui Dumnezeu neglijent, sau e\u015fecul lui Dumnezeu devenit victim\u0103 a omului nerecunosc\u0103tor \u015fi cinic.
\nInvectiva e total\u0103, productiv\u0103 \u00een construc\u0163ii lexicale pamfletare, radical\u0103 \u00een nega\u0163ie \u015fi mizantropie, greu de imaginat la poetul care va scrie ceva mai t\u00e2rziu elogiul umanist din C\u00e2ntare omului. \u00cen contrast, avem aici probabil un fragment dintr-un proiect arghezian abandonat, Ne-omul, o utopie neagr\u0103, o contrapondere sumbr\u0103 la perspectiva luminoas\u0103 \u015fi optimist\u0103, ilustrat\u0103 \u00een poemul sociogonic de mai t\u00e2rziu. Dar elogiul \u015fi contesta\u0163ia, poemul luminos sociogonic \u015fi contrautopia neagr\u0103 a genezei se nasc deodat\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a poetic\u0103 arghezian\u0103, \u00eentr-un mod ciudat \u015fi paradoxal.
\nO calomniere a omului, ca eroare a Crea\u0163iei, este asociat\u0103 cu o calomniere cioranian\u0103 a divinit\u0103\u0163ii. Nu m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103, \u00een asemenea momente de disperare \u00een fa\u0163a relei alc\u0103tuiri a lumii \u015fi a omului, Arghezi \u015fi Cioran s-ar fi \u00eent\u00e2lnit \u015fi \u015fi-ar fi admirat reciproc discursurile negativit\u0103\u0163ii.
\nManuscrisul poemului, f\u0103r\u0103 titlu, cuprinde trei file numerotate. Edi\u0163ia de la Arad consider\u0103 gre\u015fit numerotarea filelor ca p\u0103r\u0163i ale poemului \u015fi-l fragmenteaz\u0103 cu totul nejustificat. Singurele p\u0103r\u0163i distincte sunt strofele ample, unit\u0103\u0163i logice ale unui discurs liric pamfletar foarte bine organizat. Cele trei file sunt, cu siguran\u0163\u0103, primul text de lucru, adev\u0103rat \u015fantier de crea\u0163ie a poemului, cu multe interven\u0163ii, t\u0103ieturi, modific\u0103ri, inser\u0103ri ulterioare, \u00eensemn\u0103ri marginale, \u00eenc\u00e2t nu e de mirare c\u0103 pentru editorii de la Arad transcrierea e un adev\u0103rat dezastru, iar rezultatul e un text mutilat. Mai ales paginile 2 \u015fi 3 ale manuscrisului, unde corecturile autorului sunt mai greu de urm\u0103rit, sunt citite c\u00e2t se poate de prost. Dau un fragment de la \u00eenceputul strofei a treia \u00een transcrierea mea, nedelimitat\u0103 cum trebuie \u00een edi\u0163ia de la Arad, l\u0103sat\u0103 corp comun cu strofa anterioar\u0103. \u00cenceputul strofei a treia arat\u0103 astfel \u00een edi\u0163ia de la Arad: \u201eDar te-ai g\u00e2ndit \u015fi r\u0103zimat\/ Te-ai sc\u0103rpinat \u00een barb\u0103\/ C\u0103-\u0163i mai lipsea o iarb\u0103\/ O buruian\u0103 otr\u0103vit\u0103, rea \u015fi\/ C\u0103zu-\u015fi nevinovat \u015fi tu-n ispit\u0103\/ Pe l\u00e2ng\u0103 vinzi \u015fi p\u0103duche \u015fi n\u0103p\u00e2rci\/ \u00ce\u0163i trebuia \u015fi un \u015fi un venin cu zg\u00e2rci\u201d. \u00cen loc de \u201eviespi\u201d (greu de descifrat, e adev\u0103rat), cite\u015fte aberant verbul \u201evinzi\u201d, imposibil \u00een context. Corecturile, ordinea cuvintelor nu sunt \u00een\u0163elese. Ce mai r\u0103zbate, \u00eentr-o asemenea transcriere, din frumuse\u0163ea versifica\u0163iei argheziene? Cine s\u0103 cread\u0103, dintr-un asemenea text, \u00een valoarea acestui poem? Exemplele de proast\u0103 transcriere sunt foarte numeroase \u00een cazul acestui poem, \u00een edi\u0163ia de la Arad. Ar fi o mare pierdere de timp s\u0103 le comentez pe toate. Prefer s\u0103 fac alte observa\u0163ii care \u0163in de manuscris, nu de transcrierea de la Arad.
\nStrofa \u00eent\u00e2i comport\u0103 o mic\u0103 discu\u0163ie. Primul vers are \u00een parantezele rotunde ale autorului cuv\u00e2ntul \u201e(t\u0103riei)\u201d, ca semn c\u0103 ar fi vrut s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103. Acela\u015fi prim vers are \u00een r\u00e2ndul urm\u0103tor o variant\u0103: \u201eC\u00e2nd hot\u0103r\u00e2\u015fi sorocul \u00eenceput\u201d, care, de\u015fi nu este t\u0103iat\u0103, nu poate fi acceptat\u0103 simultan cu primul vers. Consider\u0103m c\u0103 am procedat logic, compar\u00e2nd cele dou\u0103 versuri \u015fi ignor\u00e2ndu-l pe al doilea. Apoi, alt\u0103 observa\u0163ie, tot la prima strof\u0103. Sunt t\u0103iate cu o linie sub\u0163ire, u\u015for oblic\u0103, toate versurile, mai pu\u0163in primele dou\u0103, \u00een ideea de scurtare a poemului. Dar sensurile versurilor anulate nu sunt compensate \u00een alt\u0103 parte, a\u015fa \u00eenc\u00e2t le-am considerat necesare \u00een structura poemului. Am putea accepta o continuitate de la primele dou\u0103 versuri din strofa \u00eent\u00e2i, trec\u00e2nd direct \u00een strofa a doua \u015fi pierz\u00e2nd restul, dar cu un mare regret pentru integritatea afectat\u0103 a poemului. Un argument suplimentar de acceptare a t\u0103ieturii ar fi \u015fi faptul c\u0103 strofa \u00eent\u00e2i nu se \u00eencheie bine: ultimul vers al strofei nu are rim\u0103 pereche, iar ultimele trei versuri par oarecum lipite arbitrar, anticip\u0103 un sens (acela al luptei dintre specii) care va fi dezvoltat ulterior.<\/p>\n

Fila a doua de manuscris (care \u00eencepe cu versul \u201eDe frumuse\u0163ea nou\u0103 fermecat\u201d dinspre finalul strofei a doua) are notat\u0103 sus, \u00een dreapta, \u00een afara \u015firului de versuri, ideea: \u201eA\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103\/ C\u00e2nd vrei s\u0103 faci f\u0103ptura-n \u015fase zile\u201d. Cele mai multe \u00eensemn\u0103ri marginale sunt referitoare la rime, \u00een grupuri de cuvinte, astfel: \u00een st\u00e2nga \u2013 \u201en\u0103p\u00e2rci, zg\u00e2rci\u201d, \u201en\u0103p\u00e2rc\u0103, viper\u0103\u201d, \u201esc\u00e2rn\u0103, at\u00e2rn\u0103\u201d, \u00een dreapta, pe dou\u0103 coloane \u2013 \u201eVasile, movile, Aprile, gorile, fe\u015ftile, copile, umile, zambile, senile,\/ file, sterile, subtile, sedile, c\u0103mile, rotile, ostile\u201d, apoi, mai jos, \u00een dreptul strofei a treia, \u201ecote\u0163, seme\u0163, dispre\u0163\u201d, \u201emucavaua, musacaua, licheaua, greaua, vergeaua, luleaua, canavaua, daraua, tejgheaua, perdeaua, laleaua, beleaua\u201d, \u201educi, muci, n\u0103luci, buci\u201d, iar \u00een josul paginii, \u201elep\u0103d\u0103tura, caricatura, corcitura\u201d. Finalul celei de-a treia strofe r\u0103m\u00e2ne oarecum nedefinit, pentru c\u0103 versul ultim, pe care l-am transcris \u00een paranteze drepte, e foarte clar t\u0103iat, l\u0103s\u00e2nd f\u0103r\u0103 pereche rima la \u201ecanavaua\u201d, pentru care avea al\u0103turi preg\u0103tite o mul\u0163ime de variante.
\nFila a treia \u00eencepe cu versurile: \u201eDar, bun, ai vrut s\u0103-l mai \u00eentorci\/ S\u0103 faci un om din tic\u0103losul corci\u201d. \u00cen dreapta, exist\u0103 o varianta neterminat\u0103, de trei versuri \u00een loc de patru, la finalul strofei penultime: \u201eCa s\u0103 pre-nt\u00e2mpini ce avea s\u0103 vie\/ A trebuit s\u0103 faci teologie\/ S\u0103 scrii \u015fi s\u0103 gr\u0103ie\u015fti, s\u0103-mpar\u0163i\u201d. Cele patru versuri pe care le-am a\u015fezat \u00een finalul penultimei strofe sunt notate \u00een manuscris cu un scris gr\u0103bit \u00een finalul poemului, dup\u0103 semnul X de \u00eencheiere, la distan\u0163\u0103 \u015fi \u00eenspre st\u00e2nga, nealiniate cu strofa ultim\u0103, v\u0103dit concluziv\u0103, cu care nu poate face corp comun. Edi\u0163ia de la Arad le pune gre\u015fit ca final de poem, stric\u00e2nd concluzia \u015fi construc\u0163ia discursului liric de ansamblu. Locul logic al versurilor \u201eCa s\u0103 pre-nt\u00e2mpini ce avea s\u0103 vie\/ Ai \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi-ai scris teologie.\/ A trebuit s\u0103 te desfaci \u00een trei\/ \u015ei s\u0103 cuno\u015fti f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei.\u201d e \u00een finalul penultimei strofe, \u00een ideea c\u0103 teologia, dup\u0103 Biblie \u015fi celelalte, este ultima inven\u0163ie a divinit\u0103\u0163ii, care ajut\u0103 la \u00eendreptarea omului, ca o crea\u0163ie nereu\u015fit\u0103 a sa. Dup\u0103 epuizarea tuturor c\u0103ilor de \u00eendreptare vine abandonul, pedeapsa sau Apocalipsa.<\/p>\n

\u015fC\u00e2nd hot\u0103r\u00e2\u015fi (t\u0103riei)
\ns\u0103-i faci un \u00eenceput\u0163
\nC\u00e2nd hot\u0103r\u00e2\u015fi (t\u0103riei) s\u0103-i faci un \u00eenceput
\nMare isprav\u0103, Doamne, n-ai f\u0103cut.
\n\u0162i se ur\u00e2se \u00een vecii vechi \u015fi dac\u0103
\nTe-a apucat o toan\u0103 ca de joac\u0103,
\nPuteai s\u0103 c\u00e2n\u0163i \u00een gol din amintiri
\nDec\u00e2t s\u0103 te-nmul\u0163e\u015fti \u015fi s\u0103 te miri.
\nCitesc Scriptura ta \u00een care-ar\u0103\u0163i
\nCu de-am\u0103nuntul \u015fi de-at\u00e2tea d\u0103\u0163i
\nC\u00e2te minuni ai scos ca dintr-un plic
\nC\u00e2nd z\u0103misli\u015fi f\u0103ptura din nimic,
\nCer \u015fi p\u0103m\u00e2nt cu toate ale lor,
\nM\u0103re\u0163ule a toate, sublime scamator.
\n\u015ei toate le-ai f\u0103cut \u00een \u015fase zile.
\nD\u0103 voie \u00eendr\u0103znelilor umile
\nS\u0103 judece cinstit
\nC\u0103-i timp pu\u0163in \u015fi te-ai pripit.
\nS-o fi f\u0103cut frumoas\u0103 \u015fi s\u0103 te ui\u0163i la ea
\nDin \u00eenstelarea nop\u0163ii, culcat dup\u0103 perdea.
\nN-ai avut timp \u015fi-ai \u015fi uitat
\n\u015ei mielul de-abia scos fu \u015fi m\u00e2ncat
\nNainte de-a fi totul ispr\u0103vit.
\nAi a\u015fteptat o mie de vecii
\n\u00cen marile-nghe\u0163ate sih\u0103strii.
\nM\u00e2nia z\u0103mislirii c\u00e2nd te-a prins
\n\u00cen haosul molatec \u015fi \u00eenvins
\nN-ai mai \u0163inut de rosturi socoteal\u0103
\nCa s\u0103 lucrezi cu t\u00e2lc \u015fi-ncetineal\u0103.
\n\u00cenfrigurat st\u00e2rnise\u015fi un tumult
\nF\u0103c\u00e2nd nimicul mult \u015fi mult.
\nSco\u0163\u00e2nd tiparele \u00een prip\u0103
\nAi \u00eengustat veciile la clip\u0103
\n\u015ei-ai aruncat \u00een via\u0163\u0103 mii de vie\u0163i
\nLa \u00eenceputul fiec\u0103rei dimine\u0163i,
\nNem\u0103surate \u015fi nechibzuite
\nGloate de fiare bl\u00e2nde \u015fi de vite
\nM\u0103runte, mari, g\u00e2ng\u0103nii \u015fi jivine
\n\u015ei se uitau fl\u0103m\u00e2nde c\u0103tre tine
\nS\u0103 le h\u0103ne\u015fti devreme ce le-ai scos
\nC\u0103 nu f\u0103cuse\u015fi gura de prisos.
\nF\u0103cuse\u015fi legea \u201eS\u0103 m\u0103n\u00e2nci\u201c
\nPentru f\u0103pturile cu aripi \u015fi pe br\u00e2nci
\n\u015ei-au a\u015fteptat cu ochii-n cer la stele,
\nSf\u00e2r\u015find s\u0103 se m\u0103n\u00e2nce \u00eentre ele.
\nDe frumuse\u0163ea nou\u0103 fermecat
\nCum le-ai f\u0103cut le-ai \u015fi uitat
\n\u015ei de atunci p\u0103m\u00e2ntul pl\u00e2nge
\nC\u0103 l-ai l\u0103sat m\u00e2njit cu sm\u00e2rc \u015fi s\u00e2nge.
\nS\u0103 te mai miri, p\u0103rinte Manuile,
\nC\u0103 a f\u0103cut-o lumea-n \u015fase zile?
\nDe vrednicie mult\u0103, de\u015fart\u0103, mul\u0163umit,
\nA \u015faptea zi, tu Doamne, te-ai mai \u015fi odihit.<\/p>\n

Dar te-ai g\u00e2ndit, te-ai r\u0103zimat \u00een barb\u0103
\nC\u0103-\u0163i mai lipsea din balig\u0103 o iarb\u0103,
\nO buruian\u0103 rea \u015fi otr\u0103vit\u0103.
\nC\u0103zu\u015fi nevinovat \u015fi tu-n ispit\u0103.
\nPe l\u00e2ng\u0103 viespi, p\u0103duche \u015fi n\u0103p\u00e2rci
\n\u00ce\u0163i trebuia \u015fi un venin cu zg\u00e2rci.
\n\u015ei l-ai f\u0103cut pe om \u015fi-ai fr\u0103m\u00e2ntat
\nAmestec\u00e2nd \u0163\u0103r\u00e2na cu scuipat
\n\u015ei de-adunai \u015fi-n veac de-aci nainte
\nScuipatu-i zace-n inim\u0103 \u015fi-n minte.
\nVis\u00e2nd pe om pierduse\u015fi canavaua
\n<\u015ei-ai z\u0103mislit dintr-un scuipat licheaua.><\/p>\n

\u015ei-alt \u00een\u0163eles de legea ta at\u00e2rn\u0103,
\nC\u0103-l pl\u0103m\u0103di\u015fi mai repede cu sc\u00e2rn\u0103.
\nCe \u0163i-a ie\u015fit, v\u0103zu\u015fi c\u0103 se putea,
\n\u00cen loc de om s\u0103 cape\u0163i o lichea.
\nDin ziua-nt\u00e2ia lui de prim\u0103var\u0103
\nTe-a tras, ca un samsar, pe sfoar\u0103.
\n\u015ei mai t\u00e2rziu mereu te-a p\u0103c\u0103lit
\nCa s\u0103-\u015fi p\u0103streze treapta de misit.
\nNu b\u0103nuiai candid, bl\u00e2nd \u015fi suav,
\nC\u0103 \u00eencol\u0163ise-n om \u015fi un n\u0103rav.
\nVezi, Doamne,-n c\u00e2t\u0103 \u00eencurc\u0103tur\u0103
\nTe-a pus divina ta caricatur\u0103.
\nDar, bun, ai vrut s\u0103-l mai \u00eentorci
\nS\u0103 faci un om din tic\u0103losul corci.
\nIsus l-ai r\u0103stignit tot pentru el,
\nPentru spurcat, pentru mi\u015fel.
\nTot lui i-ai pogor\u00e2t \u015fi Duhul sf\u00e2nt
\n\u015ei i-ai dat scris \u015fi-un nou A\u015fez\u0103m\u00e2nt.
\nI-ai dat asce\u0163i, c\u0103lug\u0103ri, patriarhi \u015fi Papi
\nCa s\u0103-l ridici din pleav\u0103 \u015fi s\u0103-l scapi,
\nTrimi\u015fii t\u0103i s\u0103rmani
\nAu fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i cu bolovani,
\n\u00cenl\u0103n\u0163ui\u0163i de zid \u00een pu\u015fc\u0103rii,
\nUci\u015fi sau \u00eengropa\u0163i de vii.
\nCa s\u0103 pre-nt\u00e2mpini ce avea s\u0103 vie
\nAi \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi-ai scris teologie.
\nA trebuit s\u0103 te desfaci \u00een trei
\n\u015ei s\u0103 cuno\u015fti f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei.<\/p>\n

Cred, Doamne, dup\u0103 cum se \u015fi cuvine,
\nC\u0103 te-ai sc\u00e2rbit de d\u00e2nsul ca \u015fi mine.
\nC\u0103ci, iat\u0103,-l la\u015fi ca pe un ghem
\nde iasc\u0103
\nS\u0103 crape \u00een v\u0103paie \u015fi
\ns\u0103 se perpeleasc\u0103.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poemul f\u0103r\u0103 titlu de la paginile 232-234, manuscrisul, \u015fi 235-237, transcrierea, din edi\u0163ia Tudor Arghezi Anii t\u0103cerii de la Arad nu este o noutate absolut\u0103 \u00een poezia arghezian\u0103, prin tonalitatea lui de aspr\u0103 nemul\u0163umire \u015fi de diatrib\u0103 aruncat\u0103 divinit\u0103\u0163ii, un repro\u015f sarcastic adresat Celui de Sus pentru caricatura crea\u0163iei sale. Elemente disparate ale unui discurs… Cite\u0219te mai mult »O critic\u0103 virulent\u0103 a crea\u0163iei divine. Arghezi aproape inedit<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11428,11429],"class_list":["post-19318","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-arghezi-inedit","tag-versuri-tudor-arghezi"],"views":1784,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19318","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19318"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19318\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19318"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19318"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19318"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}