\u00cen Banatul S\u00e2rbesc, dup\u0103 cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial, popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din Voivodina a c\u0103utat s\u0103-\u015fi afirme identitatea na\u0163ional\u0103 prin toate mijloacele, nu \u00een ultimul r\u00e2nd culturale. Iar literatura a devenit astfel o prioritate, tocmai \u00een sensul cultiv\u0103rii \u015fi men\u0163inerii \u00een uz a limbii materne. \u201eVia\u0163a cultural\u0103 a minorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne din Banatul S\u00e2rbesc, prin toate aspectele ei de manifestare\u201c \u2013 spune doamna Br\u00e2ndu\u015fa Juica, \u00een Prefa\u0163a la studiul s\u0103u de sintez\u0103 asupra a cinci decenii de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Voivodina, echival\u00e2nd cu o istorie literar\u0103 (La confluen\u0163a a dou\u0103 culturi. Literatura rom\u00e2n\u0103 din Voivodina. 1945-1989. Prefa\u0163\u0103 de Cornel Ungureanu. Editura ICRV. Zrenianin, 2012) \u2013 \u201cune\u015fte \u00een timp eforturile rom\u00e2nilor de pe aceste meleaguri de a p\u0103stra limba matern\u0103, obiceiurile, credin\u0163a \u015fi de a crea valori spirituale care s\u0103 le afirme individualitatea \u00een aceast\u0103 zon\u0103 de contact etnic\u201d. O via\u0163\u0103 literar\u0103 intens\u0103 \u015fi bogat\u0103 a devenit astfel, \u00een timp, o realitate deloc neglijabil\u0103, ea f\u0103c\u00e2nd parte din ansamblul cultural al \u0163\u0103rii respective dar asum\u00e2ndu-\u015fi, deopotriv\u0103, tradi\u0163iile \u00een domeniu din Rom\u00e2nia.
\nLiteratura rom\u00e2n\u0103 din Voivodina a ap\u0103rut la confluen\u0163a celor dou\u0103 literaturi \u2013 rom\u00e2n\u0103 \u015fi s\u00e2rb\u0103 \u2013, dar nu trebuie considerat\u0103, c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in, ca o crea\u0163ie \u00een diaspora, cum \u0163inea s\u0103 precizeze Slavco Alm\u0103jan, \u00eentr-un studiu ap\u0103rut la Novi Sad \u00een 1996. \u201eInclus\u0103 \u00een scenariul cultural al spa\u0163iului \u00een care s-a produs\u201c \u2013 continu\u0103 aceea\u015fi Br\u00e2ndu\u015fa Juica \u2013 \u201eliteratura voivodinian\u0103 de expresie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi-a construit aspectul s\u0103u specific, \u00een special dup\u0103 schimb\u0103rile provocate de momentul istoric 1945, urm\u00e2nd etape \u015fi orient\u0103ri diferite, de la reg\u0103sirea de sine, la ini\u0163iere \u015fi afirmare, p\u00e2n\u0103 la integrarea \u00een fenomenul literar rom\u00e2nesc \u015fi european\u201d. Apar\u0163in\u00e2nd deci unei literaturi tinere, \u00een formare, de-a lungul anilor, travers\u00e2nd diverse orizonturi de evolu\u0163ie, scriitorii de-aici au sim\u0163it nevoia unor evalu\u0103ri de ansamblu, periodice, tocmai pentru a-\u015fi putea con\u015ftientiza \u015fi defini c\u00e2t mai exact, coordonata valoric\u0103 pe care se situau \u00een acele momente. Profesorul Radu Flora a realizat \u00een 1971 o panoram\u0103 \u2013\u00a0 Literatura rom\u00e2n\u0103 din Voivodina (editat\u0103 la Panciova) \u2013 ce sintetiza stadiul acestui fenomen la \u00eemplinirea unui sfert de veac de la data la care \u015fi-a \u00eenceput activitatea, la V\u00e2r\u015fe\u0163, Casa de Pres\u0103 \u015fi Editur\u0103 Libertatea (1945), considerat\u0103 a fi borna de referin\u0163\u0103 pentru tot ce a urmat. \u00cen 1988, \u015etefan N. Popa d\u0103 O istorie a literaturii rom\u00e2ne din Voivodina (editat\u0103 tot la Panciova), cu o privire exegetic\u0103 mai profund\u0103 \u015fi mai detaliat analitic\u0103, fiind de semnalat apoi \u015fi alte c\u00e2teva lucr\u0103ri referen\u0163iale: Dic\u0163ionarul literaturii rom\u00e2ne din Jugoslavia (Novi Sad, 1989) datorat lui Costa Ro\u015fu; Antologia poeziei rom\u00e2ne\u015fti din Jugoslavia (Bucure\u015fti,1995) \u00een alc\u0103tuirea lui Simeon L\u0103z\u0103reanu; un Compendiu bibliografic. Scriitorii (Paciova, 1997), precum \u015fi c\u00e2teva studii de propor\u0163ii, al\u0103turi de alte antologii cu o cuprindere tematic\u0103 redus\u0103. Ampla abordare pe care o face Br\u00e2ndu\u015fa Juica este \u00eens\u0103 cea mai sistematic\u0103, mai cuprinz\u0103toare \u015fi cea mai obiectiv\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum, cu un discurs critic modern, autoarea av\u00e2nd un ferm criteriu estetic \u00een judecarea produc\u0163iilor literare ale scriitorilor voivodinieni de toate calibrele.
\nPentru \u00eenceput fixeaz\u0103 cadrul institu\u0163ional \u00een care s-au pl\u0103m\u0103dit acestea (Publica\u0163ii, institu\u0163ii \u015fi asocia\u0163ii culturale care au promovat \u015fi stimulat evolu\u0163ia literaturii \u00een limba rom\u00e2n\u0103), analiz\u00e2nd programul editorial al Casei de pres\u0103 \u015fi editur\u0103 Libertatea (\u201eax\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti\u201d) \u00een evolu\u0163ia sa istoric\u0103, sub egida c\u0103reia se tip\u0103re\u015fte \u015fi un organ de pres\u0103, ziarul Libertatea (mai 1945), cu apari\u0163ie s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, ce promoveaz\u0103 \u00een 1947 suplimentul Libertatea literar\u0103, transformat ulterior \u00een revista de literatur\u0103, art\u0103 \u015fi cultur\u0103, Lumina (1946), cu sediul la Co\u015ftei, apoi la V\u00e2r\u015fe\u0163 \u015fi, \u00een fine, la Panciova, cu apari\u0163ie ne\u00eentrerupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Sunt men\u0163ionate emisiunile postului de Radio Novi Sad, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, revista Femeia nou\u0103 al\u0103turi de Satul, iar cu apari\u0163ii episodice, Lumina tor\u0103cean\u0103 (la Beghei\u0163i), Informa\u0163ia Uzdinului\u00a0 \u015fi Credin\u0163a str\u0103bun\u0103 (Uzdin). Fiec\u0103reia din aceste publica\u0163ii i se face o succint\u0103 fi\u015f\u0103 istoric\u0103 \u015fi analitic\u0103, abord\u00e2ndu-se deopotriv\u0103 direc\u0163iile tematice pe care evolueaz\u0103 scrierile promovate aici. Revistei Lumina i se consacr\u0103 spa\u0163ii ample de prezentare, cu men\u0163ionarea numelor redactorilor \u015fefi, cu principalii colaboratori, cu orizontul fluctuant de abordare tematic\u0103 a realit\u0103\u0163ilor, ea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd constantul mijlocul de contact al cititorilor cu limba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103, fiind principala \u201esurs\u0103 de informa\u0163ii despre literaturile popoarelor \u015fi na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor iugoslave, despre literatura rom\u00e2n\u0103 clasic\u0103, modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103 \u015fi cea universal\u0103\u201d. Aten\u0163ie i se acord\u0103 Societ\u0103\u0163ii de Limba Rom\u00e2n\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 la V\u00e2r\u015fe\u0163 \u00een 1962 \u015fi \u015ecolii Superioare de Pedagogie din Zrenianin. Se trece apoi la detalierea momentului de fondare a mi\u015fc\u0103rii literare (\u00eenfiin\u0163area \u00een 1945 a Uniunii Culturale de Rom\u00e2nilor) \u015fi apari\u0163ia primei genera\u0163ii de scriitori \u00een fruntea c\u0103reia se afla, ca veritabil ferment, Vasile Popa impun\u00e2nd un program de crea\u0163ie \u00een care se specifica: \u201eliteratura rom\u00e2nilor iugoslavi trebuie s\u0103 fie: na\u0163ional\u0103, rom\u00e2neasc\u0103 prin form\u0103 \u015fi social\u0103, progresist\u0103, iugoslav\u0103, prin con\u0163inut\u201d, criteriu asumat de \u00eentreaga mi\u015fcare literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103; a fost \u201eunul din ideologii tineri, de \u00eencredere, un deschiz\u0103tor de drumuri\u201d. (Din 1948 \u00eens\u0103, Vasile Popa a optat pentru exprimarea \u00een limba s\u00e2rb\u0103, devenind Vasko Popa, unul dintre cei mai importan\u0163i poe\u0163i s\u00e2rbi contemporani).
\nCrea\u0163ia scriitorilor din prima genera\u0163ie de dup\u0103 r\u0103zboi este marcat\u0103 de \u201eimplantarea realismului socialist\u201d. \u00centre fondatorii mi\u015fc\u0103rii literare rom\u00e2ne\u015fti din Voivodina se num\u0103r\u0103 Mihai Avramescu (1914-1981), preocupat de \u201efizionomia satului b\u0103n\u0103\u0163ean\u201d; Ion B\u0103lan (1925-1976) \u201eun Co\u015fbuc \u00eent\u00e2rziat\u201d; Traian Doban (1920-2008), prozator \u00een scrierile c\u0103ruia se ilustreaz\u0103 \u201eistoria acestor meleaguri\u201d. Ca figur\u0103 aparte, autoritar\u0103, se impune profesorul Radu Flora (1922-1989), \u201elingvist, dialectolog \u015fi lexicograf, poet, prozator, critic \u015fi istoric literar, folclorist, autor de antologii, de manuale \u015fcolare, de cursuri pentru uzul studen\u0163ilor, cercet\u0103tor al rela\u0163iilor s\u00e2rbo-rom\u00e2ne, traduc\u0103tor, animator al vie\u0163ii culturale\u201d, fenomenul literar din acest spa\u0163iu dator\u00e2ndu-i mult. \u00cen fine, jurnalistul Ion Marcoviceanu (1922, \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103). Nu-i uit\u0103 nici pe cei care au scris \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenainte de r\u0103zboi: Simion Dr\u0103gu\u0163a (1920-1993) \u015fi Teodor \u015eandru (1912-1993).
\n\u00centre tinerii care au constituit prima genera\u0163ie cu aspira\u0163ii moderne (Cornel B\u0103lic\u0103, Mihai Condali, Petru Dimcea, Todor Cre\u0163u-To\u015fa), Ion Milo\u015f se impune ca unul care a schimbat, prin atitudine nonconformist\u0103, cursul de exprimare poetic\u0103 s\u00e2rbesc. Pe l\u00e2ng\u0103 scrierile originale, s-a ilustrat ca un fecund \u015fi str\u0103lucit traduc\u0103tor, fiind considerat ca \u201eun liant \u00eentre culturi\u201d. Mai sunt prezenta\u0163i, din aceea\u015fi genera\u0163ie: Miu M\u0103rgineanu, Miodrag Milo\u015f, Iuliu Rista Bugariu apoi, iar\u0103\u015fi aparte, Florica \u015etefan, \u015fi ea opt\u00e2nd, \u00een cele din urm\u0103, pentru limba s\u00e2rb\u0103, dar indiferent de idiomul \u00een care s-a exprimat, \u201ea purtat mereu (\u2026) pecetea pragurilor str\u0103mo\u015fe\u015fti (\u2026) c\u00e2nt\u00e2ndu-le cu ardoare \u015fi emo\u0163ie curat\u0103\u201d.
\nCum era firesc, Br\u00e2ndu\u015fa Juica acord\u0103 aten\u0163ie aparte genera\u0163iei de mijloc \u015fi reprezentan\u0163ilor ei (avangardi\u015fti, moderni\u015fti, postmoderni\u015fti). Nuan\u0163eaz\u0103 conflictul dintre genera\u0163ii, \u015fi c\u00e2\u015ftigul deschiderii spre literatura european\u0103: \u201eDiscursul poetic se elibereaz\u0103 de descriptivism \u015fi muzicalitatea versului clasic, impune un nou limbaj artistic \u015fi, mai mult, for\u0163eaz\u0103 acomodarea clasicilor la specificul ideatic al vremii\u201d. Meritul acestei \u00eennoiri revine scriitorilor Slavco Alm\u0103jan, poet, prozator, eseist (\u201eimagolog\u201d), opera sa \u201ea evoluat sub semnul con\u015ftiin\u0163ei identitare \u015fi a reu\u015fit s\u0103 \u00eendep\u0103rteze limita dintre literatura minoritar\u0103 \u015fi cea majoritar\u0103\u201d; Ioan Flora, poet \u015fi traduc\u0103tor (\u201e\u00cen poeme aparent narative, construie\u015fte scheme originale de exprimare, conform c\u0103rora elementul livresc se combin\u0103 cu vizionarismul \u015fi explorarea unor t\u0103r\u00e2muri stranii\u201d, reprezentativ fiind volumul O bufni\u0163\u0103 pe patul mor\u0163ii); Petru C\u00e2rdu, poet \u015fi traduc\u0103tor (\u201e\u0163es\u0103tura textului poetic este pl\u0103m\u0103dit\u0103 dintr-un flux imens de imagini realiste dup\u0103 re\u0163ete neoavangardiste\u201d, cultiv\u00e2nd o \u201eform\u0103 genuin\u0103 de rezisten\u0163\u0103\u201d). Sunt comentate operele unor Olimpiu Boito\u015f, Marioara Baba Vojinovi\u00e6, Eugenia Ciobanu B\u0103lteanu, Simeon L\u0103z\u0103reanu, exeget (numeroase \u201eportrete ale scriitorilor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d), Florica Marina Munteanu, Laz\u0103r P. M\u0103laimare, Teodor Munteanu, Costa Toader, Ileana Ursu, Florin Ursulescu \u2013 o pleiad\u0103 ce reliefeaz\u0103 veritabila identitate acestei literaturi.
\nScriitorilor optzeci\u015fi li se prezint\u0103 scrierile, cu aplomb \u00een individualizarea fiec\u0103ruia: Ioan Baba, Nicu Ciobanu, Pavel G\u0103t\u0103ian\u0163u, Mariana Dan, Aurora Rotaru Planjanin, Ana Niculina Ursulescu.
\nUn capitol aparte \u00eel constituie literatura pentru copii, o premier\u0103 \u00een asemenea studii evaluative, de sintez\u0103. Desigur, nu este neglijat\u0103 nici preocuparea exegetic\u0103 \u2013 lucr\u0103ri de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103 care \u00eemplinesc astfel rotundul unei literaturi cu profil distinct, evident. \u201eLa sf\u00e2r\u015fit de secol \u015fi mileniu\u201c \u2013 spune Br\u00e2ndu\u015fa Juica \u00een concluzia demersului s\u0103u temerar \u2013 \u201eliteratura rom\u00e2n\u0103 din Voivodina este o literatur\u0103 a diversit\u0103\u0163ii tematice, care penduleaz\u0103 \u00eentre tradi\u0163ional, modern \u015fi postmodern, caracteristic\u0103 determinat\u0103 de c\u00e2teva coordonate: realitatea, mo\u015ftenirile \u015fi rafinamentul artistic al scriitorilor\u201d. Avem de a face astfel cu o exegez\u0103 pertinent\u0103 \u00een totul, capabil\u0103 a da o imagine elocvent\u0103 asupra unei p\u0103r\u0163i constituente, majore, a ansamblului literaturii rom\u00e2ne din zilele noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Banatul S\u00e2rbesc, dup\u0103 cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial, popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din Voivodina a c\u0103utat s\u0103-\u015fi afirme identitatea na\u0163ional\u0103 prin toate mijloacele, nu \u00een ultimul r\u00e2nd culturale. Iar literatura a devenit astfel o prioritate, tocmai \u00een sensul cultiv\u0103rii \u015fi men\u0163inerii \u00een uz a limbii materne. \u201eVia\u0163a cultural\u0103 a minorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne din Banatul S\u00e2rbesc, prin… Cite\u0219te mai mult »Literatura rom\u00e2n\u0103 din Voivodina<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11419],"class_list":["post-19302","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-literatura-romana-din-voivodina"],"views":1835,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19302","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19302"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19302\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19302"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19302"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19302"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}