{"id":19299,"date":"2014-06-05T06:42:27","date_gmt":"2014-06-05T04:42:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19299"},"modified":"2026-01-23T21:00:35","modified_gmt":"2026-01-23T19:00:35","slug":"spiritul-unei-generatii-cine-mai-vorbeste-astazi-de-breasla-noastra-am-ajuns-sa-ne-priveasca-de-sus-toti-bisnitarii-si-sforarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/spiritul-unei-generatii-cine-mai-vorbeste-astazi-de-breasla-noastra-am-ajuns-sa-ne-priveasca-de-sus-toti-bisnitarii-si-sforarii\/","title":{"rendered":"Spiritul unei genera\u0163ii. \u201eCine mai vorbe\u015fte ast\u0103zi de breasla noastr\u0103? Am ajuns s\u0103 ne priveasc\u0103 de sus to\u0163i bi\u015fni\u0163arii \u015fi sforarii\u201d"},"content":{"rendered":"

EUGEN SIMION \u00een dialog cu AUGUSTIN BUZURA<\/strong><\/p>\n

\"eugen-simion-augustin-buzura\"<\/a><\/p>\n

Eugen Simion:<\/strong> \u015etiu c\u0103 e\u015fti un rom\u00e2n european, cum vreau s\u0103 fiu \u015fi eu (\u015fi cum m\u0103 simt), de aceea \u0163i-am pus \u00eentrebarea de mai \u00eenainte. Este corect ce spui \u015fi exemplele pe care le dai din lumea birocra\u0163iei noastre m\u0103 irit\u0103 \u00een grad maxim \u015fi pe mine. Problema este ce facem? Cum ie\u015fim din situa\u0163ie?, vorba filosofilor existen\u0163iali\u015fti. Vei fi de acord cu mine, nu m\u0103 \u00eendoiesc, c\u0103 nici bocetul metafizic \u015fi nici critica noastr\u0103 nu ne ajut\u0103 prea mult s\u0103 schimb\u0103m lucrurile \u00een Rom\u00e2nia postcomunist\u0103. Cum s\u0103 facem pentru a pune aceste no\u0163iuni (na\u0163iune, identitate cultural\u0103, spirit na\u0163ional, tradi\u0163ie spiritual\u0103, limb\u0103, mod de-a fi, istorie, viziune, mituri na\u0163ionale etc.) pe un f\u0103ga\u015f bun, evit\u00e2nd astfel dou\u0103 imposturi primejdioase care se manifest\u0103 \u00een vremea noastr\u0103: 1. excesul encomiastic (localismul orb \u015fi fudul, nombrilismul, izola\u0163ionismul, \u00eenchiderea spiritului na\u0163ional etc.) \u015fi 2. excesul demitiz\u0103rii (care merge de la negarea ideii de identitate p\u00e2n\u0103 la josnica zeflemea \u2013 filosofia \u015fi arma lui Pirgu: \u201emai l\u0103sa\u0163i-m\u0103, nene, cu ciubucele astea\u201d). Cum s\u0103 \u00eenvingem aceste dou\u0103 imposturi care \u201ezmintesc\u201d \u2013 vorba lui Noica \u2013 orice subiect \u015fi coboar\u0103 \u00een derizoriu orice dezbatere? Eminescu este de mult\u0103 vreme victima acestei confrunt\u0103ri dintre dou\u0103 nenorocite imposturi. Cum s\u0103-i convingem pe confra\u0163ii no\u015ftri c\u0103 revizuirea critic\u0103 a valorilor (proces necesar \u00een literatur\u0103) nu echivaleaz\u0103 cu viziunea moral\u0103 de tip poli\u0163ienesc, \u015fi c\u0103 est-etica (o g\u0103selni\u0163\u0103 gazet\u0103reasc\u0103) nu poate suprima judecata estetic\u0103 obiectiv\u0103? M-am str\u0103duit, timp de 24 de ani (dup\u0103 ce, \u00eenainte de 1989, ap\u0103rasem cu din\u0163ii \u2013 pe urmele lui Maiorescu. E. Lovinescu \u015fi G. C\u0103linescu \u2013 principiul autonomiei esteticului), m-am str\u0103duit, zic, s\u0103 nu \u00eempingem literatura spre aceast\u0103 zon\u0103 de r\u0103fuial\u0103 m\u0103runt\u0103, dar, trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc, n-am prea reu\u015fit… Ea continu\u0103 (r\u0103fuiala, revizuirea) \u015fi azi \u00een ritmuri, e drept, mai obosite. Din nefericire, spiritul critic rom\u00e2nesc n-a folosit dup\u0103 1990 libertatea pentru a fi mai drept \u015fi mai performant.
\nA\u015fadar, ce-i de f\u0103cut, Augustin Buzura? \u00cencotro o lu\u0103m? C\u0103 literatura postcomunist\u0103 rom\u00e2n\u0103, observ, \u00eent\u00e2rzie s\u0103 dea capodopere… Ne ofer\u0103, \u00een schimb, din bel\u015fug procurori morali, revizioni\u015fti, candida\u0163i la premiul Nobel, publici\u015fti care vor s\u0103 scoatem din manuale pe scriitorii care au scris despre lumea rural\u0103, \u00een fine, globali\u015fti radicali care spun c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 nu-i mai reprezint\u0103 \u015fi, \u00een genere, idiomul nostru nu-i bun dec\u00e2t pentru \u00eenjur\u0103turi de mam\u0103, dup\u0103 cum ne asigur\u0103 Horia Roman Patapievici?<\/p>\n

Augustin Buzura:<\/strong> Dup\u0103 p\u0103rerea mea, r\u0103spunsuri \u015fi solu\u0163ii exist\u0103, modele de \u0163\u0103ri care au reu\u015fit, de asemenea, dar cam lipsesc oamenii care s\u0103 le pun\u0103 \u00een practic\u0103. \u00cenainte de orice trebuie s\u0103 avem o \u0163int\u0103, un ideal, un model de \u0163ar\u0103. Ce vrem s\u0103 facem \u00een anii ce vin, ce ni se potrive\u015fte? Este nevoie de un \u0163el, de o mare obsesie a\u015fa cum au avut cei ce au f\u0103urit Marea Unire. Mi se pare obligatoriu s\u0103 nu te sim\u0163i str\u0103in \u015fi inutil \u00een propria \u0163ar\u0103, s\u0103 po\u0163i tr\u0103i a\u015fa cum au f\u0103cut-o cei ce ne-au precedat, s\u0103 nu fii \u00een situa\u0163ia de a-\u0163i dispre\u0163ui conduc\u0103torii, s\u0103 fii convins c\u0103 te reprezint\u0103 c\u00e2nd sunt pe alte meleaguri sau la diverse \u00eent\u00e2lniri interna\u0163ionale. Azi, din p\u0103cate, \u0163ara este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een clanuri familiale sau politice. Dreapta \u015fi st\u00e2nga, la noi, sunt \u00een func\u0163ie de m\u00e2na cu care iau bani sau fur\u0103. Restul sunt vorbe. \u00cen realitate, ne conduc activi\u015ftii diletan\u0163i care \u00ee\u015fi aleg ca supu\u015fi indivizi \u015fi mai pro\u015fti dec\u00e2t ei, pentru ca nu cumva s\u0103 le pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 autoritatea. Avem universit\u0103\u0163i, centre de cercet\u0103ri, institute care \u015ftiu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume, o Academie cu zeci de institute de cercetare, dar pe cercet\u0103tori nu-i \u00eentreab\u0103 nimeni dac\u0103 un proiect sau altul e bun, folositor \u0163\u0103rii. Profesioni\u015ftii adev\u0103ra\u0163i nu au c\u0103utare. \u00cemi amintesc o discu\u0163ie de prin anii 80 cu directorul unei mari \u00eentreprinderi vinicole, care pusese \u00een versuri atribu\u0163iile unui director a\u015fa cum le g\u00e2ndea Partidul: \u201eCarte mult\u0103 nu se cere\/ Prost s\u0103 fii, s\u0103 ai putere\/ \u015ei vechime dup\u0103 Legea 18!\u201d El m\u0103 convinsese c\u0103 diferen\u0163a dintre vinurile aflate \u00een comer\u0163 o f\u0103ceau doar etichetele de pe sticl\u0103, con\u0163inutul fiind acela\u015fi. Acum, un carnet de partid sau un grad de rudenie te scute\u015fte de pricepere. Nu-i obligatoriu s\u0103 \u015ftii carte dac\u0103 \u00ee\u0163i po\u0163i cump\u0103ra ni\u015fte diplome! La noi, Principiul lui Peters, dup\u0103 care fiecare tinde spre postul pentru care este incompetent, are cea mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 aplicare. Mai departe: cartea, \u015fcoala, studiile, performan\u0163a nu au nicio c\u0103utare. Cum arat\u0103 modelele propuse na\u0163iei? Pipi\u0163e, oameni care vr\u00e2nd s\u0103 mearg\u0103 la bibliotec\u0103 nimeresc negre\u015fit la cr\u00e2\u015fm\u0103. Apoi: politicieni care negociaz\u0103 \u00een genunchi, turn\u0103tori pe la alte por\u0163i, bolnavi mental care au impus ca sentiment dominant ura. To\u0163i contra to\u0163i. Profesioni\u015ftii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, cercetarea \u015fi educa\u0163ia repuse \u00een drepturi ar fi un \u00eenceput, iar un studiu serios pentru a vedea de ce am ajuns \u00een coada cozii, o obliga\u0163ie. Din p\u0103cate, cam toate sunt la \u201e\u00een\u0103l\u0163imea\u201d politicii. Frica de realitate \u00eei oblig\u0103 pe mul\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 printre iluzii. Avem multe genii \u015fi foarte pu\u0163ine c\u0103r\u0163i adev\u0103rate. Vis\u0103m o alt\u0103 imagine, dar, dac\u0103 urm\u0103rim dialogurile dintre cei ce ne conduc \u015fi faptele acestora, reiese c\u0103 suntem o \u0163ar\u0103 de ho\u0163i, c\u0103 piesele principale din lumea noastr\u0103 de curve, cer\u015fetori \u015fi corup\u0163i sunt c\u0103tu\u015fele. Cine \u015fi-ar dori, nu s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een, ci m\u0103car s\u0103 cunoasc\u0103 o astfel de \u0163ar\u0103?<\/p>\n

\u00a0E.S.:<\/strong> Mul\u0163i cred c\u0103 procesul globaliz\u0103rii va asimila \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, va distruge culturile mici (\u015fi, inerent, limbile mici). Ce crezi c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla cu literatura rom\u00e2n\u0103? S\u0103 ne preg\u0103tim s\u0103 d\u0103m \u00een primire? S\u0103 trecem la alt\u0103 limb\u0103, cum am v\u0103zut c\u0103 zice cineva? S\u0103 ne mut\u0103m \u00een alt\u0103 limb\u0103? Acesta s\u0103 fie c\u00e2\u015ftigul nostru de a fi \u00een comunitatea european\u0103? Eu, unul,nu cred, nu admit… De altfel, n-am \u00eent\u00e2lnit niciun r\u00e2nd \u00een textele publicate de p\u0103rin\u0163ii noii construc\u0163ii politice europene care s\u0103 prevad\u0103 uniformizarea, dispari\u0163ia culturilor na\u0163ionale. Ar fi, de altminteri, absurd s\u0103 se cear\u0103 acest lucru pentru c\u0103, \u00een fapt, cultura european\u0103 este o cultur\u0103 a diferen\u0163elor, o sum\u0103 a culturilor na\u0163ionale. \u015ei, dac\u0103 este a\u015fa – \u015fi nu poate fi altfel \u2013 de ce ne str\u0103duim noi, rom\u00e2nii, s\u0103 distrugem miturile na\u0163ionale \u015fi s\u0103 identific\u0103m spiritul na\u0163ional cu spiritul extremist? \u015ei de ce media rom\u00e2neasc\u0103 ignor\u0103 cu obstina\u0163ie valorile na\u0163ionale, tradi\u0163iile, partea bun\u0103 a spiritului nostru, cum \u00eei zicea Noica? Nu \u015ftiu dac\u0103 ai observat, Augustin Buzura, c\u0103 nu po\u0163i fi socotit european autentic dac\u0103 nu-l conte\u015fti pe Eminescu \u015fi, \u00een genere, dac\u0103 nu te pl\u00e2ngi de condi\u0163ia ta de rom\u00e2n… Ce spui de aceste abera\u0163ii? De ce eliti\u015ftii daco-romani de azi practic\u00e3 aceast\u0103 pedagogie a demoraliz\u0103rii na\u0163iei lor?<\/p>\n

A.B.:<\/strong> \u00cemi vine involuntar \u00een minte una dintre cele trei \u00een\u0163elepciuni ale unui fost coleg de redac\u0163ie de la Tribuna din Cluj, \u00een\u0163elepciune pe care ne-o amintea de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eent\u00e2rziau \u201er\u0103spunsurile\u201d de la cenzura partidului sau c\u00e2nd ne \u00eensp\u0103im\u00e2ntau concluziile vreunei plenare a Comitetului Central: \u201eSupa nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103 niciodat\u0103 at\u00e2t de fierbinte cum se serve\u015fte\u201d. \u00cen decursul vie\u0163ii, am tr\u0103it toate spaimele: c\u00e2nd am v\u0103zut cum a fost \u00eempu\u015fcat sub ochii mei un partizan, c\u00e2nd ma\u015finile Securit\u0103\u0163ii \u00eengrozeau satul, c\u00e2nd, student \u00een practic\u0103 la F\u0103g\u0103ra\u015f, a fost arestat sub ochii no\u015ftri medicul care r\u0103spundea de noi fiindc\u0103 \u00ee\u015fi f\u0103cuse datoria de medic, \u00een min\u0103, c\u00e2nd ne amenin\u0163au \u201ecopturile\u201d. Au fost ani \u00een care nu am \u00eenv\u0103\u0163at la \u015fcoal\u0103 literatura, istoria, biologia \u015fi toate celelalte materii care aveau cea mai firav\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu civiliza\u0163ia noastr\u0103 \u015fi cu cultura rom\u00e2n\u0103, ci ceea ce se studia \u00een \u201emarea noastr\u0103 prieten\u0103 de la R\u0103s\u0103ri\u201d. \u015ei am trecut \u015fi peste acest moment penibil. Dar, dac\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 va fi distrus\u0103 \u2013 ceea ce mi-e imposibil s\u0103 cred \u2013, de vin\u0103 nu va fi globalizarea, ci prostia breslei. \u00censeamn\u0103 c\u0103 nu vor exista scriitori adev\u0103ra\u0163i, profesori \u015fi rom\u00e2ni valizi \u00een \u0163ara lor. Sigur, dac\u0103 vor continua s\u0103 nu-\u015fi apere meseria \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, libertatea \u015fi demnitatea, va fi foarte greu s\u0103 ie\u015fim din impas, \u00een condi\u0163iile \u00een care ne afl\u0103m pe ultimul loc la produc\u0163ia de carte, nu mai avem biblioteci s\u0103te\u015fti, nu mai exist\u0103 interes pentru carte \u015fi performan\u0163\u0103, iar mizeria a atins propor\u0163ii… istorice. \u00centre hran\u0103 \u015fi carte, oricine alege hrana. Evolu\u0163ia sau involu\u0163ia nu sunt lineare. Ceea ce pare ve\u015fnic se poate risipi \u00een c\u00e2teva clipe. Ar fi bine s\u0103 nu uit\u0103m cum a disp\u0103rut comunismul. \u015ei c\u00e2t de repede. Mi se par tot mai evidente mi\u015fc\u0103rile de dreapta. Putem \u015fti ce vor aduce? Putem \u015fti din ce col\u0163 ar putea s\u0103 se destrame Europa \u00eentr-o clip\u0103 de \u00eentunecare extremist\u0103? Talentele apar dup\u0103 legi ne\u015ftiute. \u00cen cele mai brutale dictaturi se nasc scriitori foarte mari, iar \u00een epoci de libertate \u015fi de \u00eenflorire economic\u0103 nu apare nimic notabil. Am mai spus \u015fi cu alte prilejuri c\u0103 un scriitor \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 \u0163ara mai bine dec\u00e2t o armat\u0103. Ca s\u0103 nu mai vorbim c\u0103, pe unde au ajuns Tolstoi \u015fi Dostoievski, de exemplu, trupele ruse\u015fti n-au ajuns \u015fi nu vor ajunge. Ce va fi? Nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 sper c\u0103, iar\u0103\u015fi, p\u0103s\u0103rii oarbe \u00eei va face Dumnezeu cuib. Cred c\u0103, deocamdat\u0103, este singura noastr\u0103 \u015fans\u0103. Avem o \u0163ar\u0103 bogat\u0103, oameni foarte inteligen\u0163i, cei mai buni \u201eaiti\u015fti\u201d din Europa, mul\u0163i performeri \u00een cele mai diverse meserii, dar, de departe, cei mai mediocri politicieni. Ace\u015ftia au irosit \u015fansa pe care le-a oferit-o via\u0163a, \u015fansa de a r\u0103spunde de soarta unui popor care i-a ales cu generozitate. Conduc\u0103tori prea mici care ar putea fi, oric\u00e2t ar p\u0103rea de ciudat, importan\u0163i, re\u0163inu\u0163i de istorie la alt capitol dec\u00e2t la cel al mediocrit\u0103\u0163ii sau prostiei… Dar, c\u00e2nd timp de aproape un sfert de veac, nu sunt capabili dec\u00e2t s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 posturi \u015fi s\u0103 fac\u0103 pronosticuri \u2013 cine va fi \u00een func\u0163ia x sau y \u2013, c\u00e2t\u0103 vreme politica este cea mai repede aduc\u0103toare de c\u00e2\u015ftiguri, e greu de sperat la mai mult.
\nRevenind la \u00eentrebare, nu cred c\u0103 ne vom muta \u00een alt\u0103 limb\u0103. Sunt convins c\u0103 am fost o insul\u0103 latin\u0103 \u00eentr-o mare slav\u0103 din cauza analfabetismului, dar nu \u00een analfabetism st\u0103 salvarea noastr\u0103, de\u015fi am ajuns deja la cote periculoase, ci la ceva subteran, la o energie bun\u0103 care apare c\u00e2nd toate jocurile par f\u0103cute. Mare noroc am avut c\u0103 a ap\u0103rut, \u00een ultimul moment, Inochentie Micu Klein iar apoi \u015eincai, Petru Maior \u015fi Samuel Micu pentru ca insula s\u0103 nu fie \u00eenghi\u0163it\u0103 de mare… Cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103 erau la mod\u0103 adep\u0163ii limbii… dace. Cam 80 de cuvinte, adic\u0103. Limba celorlal\u0163i p\u0103rin\u0163i, de la Roma, era prea complicat\u0103. O istorie \u015fi o cultur\u0103 uria\u015fe. Adic\u0103 de ce nu mai bine varz\u0103, viezure, m\u00e2nz\u0103 dec\u00e2t Ovidiu,Virgiliu, Hora\u0163iu, Cicero etc. De\u015fi nu am multe argumente, cred enorm \u00een viitorul acestui popor care se dezvolt\u0103 \u00een salturi. \u00cen 1917 nu aveam \u0163ar\u0103, pentru ca \u00een 1919 s\u0103 se team\u0103 to\u0163i vecinii de noi! Nu este singurul meu argument. Acum, \u0163ara este, practic, necondus\u0103, totul este ur\u0103, mizerie \u015fi agresiune, iar ignoran\u0163a a cotropit tot spa\u0163iul. Cu toate astea, simt c\u0103 este momentul unui alt salt. Ra\u0163ional, nu p\u0103rem a avea resurse pentru a\u015fa ceva, mai ales c\u0103 trei milioane dintre cei mai buni au fost alunga\u0163i din \u0163ar\u0103, dar m\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nez s\u0103 cred \u00een acest salt. Sunt convins c\u0103 ne-a fost suficient\u0103 pedeapsa anilor din urm\u0103 pentru c\u0103 ne-am omor\u00e2t conduc\u0103torii, a\u015fa cum au fost ei, cu ale lor, bune \u015fi rele… M\u0103 g\u00e2ndesc de multe ori la lupt\u0103torii c\u0103zu\u0163i \u00een R\u0103zboiul Civil \u00een Spania, \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een Valle de los Caidos sub acela\u015fi acoperi\u015f, buni \u015fi r\u0103i, du\u015fmani \u015fi adversari, pe ideea simpl\u0103 \u015fi omeneasc\u0103 potrivit c\u0103reia \u015fi unii \u015fi al\u0163ii, a\u015fa cum s-au priceput, au vrut binele Spaniei. Sigur, ura nu va \u00eenceta odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul acestui an, dar e timpul s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i c\u0103 ea trebuie s\u0103 aib\u0103 un sf\u00e2r\u015fit… \u015ei ar mai fi un argument, ultimul: \u00een \u0163\u0103rile care au zeci de ani \u00eenaintea noastr\u0103 nu dispare nimic, dimpotriv\u0103. Statele Unite au o literatur\u0103 foarte mare, \u00een ciuda faptului c\u0103 profe\u0163ii distrugerii b\u00e2ntuie \u015fi pe acolo. Ca viitor \u201etigru\u201d nu-i putem neglija pe \u201etigrii\u201d mai b\u0103tr\u00e2ni. Editurile serioase din Coreea de Sud tip\u0103resc un volum de poezie \u00een minimum o sut\u0103 de mii de exemplare, iar romanul bate milionul. \u00cen libr\u0103riile \u015fi \u00een bibliotecile pe care le-am vizitat era o entuziasmant\u0103 forfot\u0103 zilnic\u0103. La fel, \u00een Japonia. \u015ei s\u0103 nu uit\u0103m \u0163\u0103rile care vin puternic din urm\u0103, Brazilia, Turcia \u015fi, fire\u015fte, ceilal\u0163i tigri asiatici. Experien\u0163a arat\u0103 c\u0103 mai prost o duc vestitorii de catastrofe. M\u0103 apuc\u0103 r\u00e2sul c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc de c\u00e2te ori a disp\u0103rut romanul, o tendin\u0163\u0103 sau alta \u00een literatur\u0103, de c\u00e2te ori nu s-a l\u0103sat \u00een seama computerelor viitorul poeziei, teatrului etc.<\/p>\n

E.S:<\/strong> Stai, vorbe\u015fti de \u201eprostia breslei\u201d. Cum se manifest\u0103 ea \u00een acest caz, \u00een afar\u0103 de agita\u0163ia, retorica, isteria \u00een plan publicistic \u015fi, de \u00eemi este \u00eeng\u0103duit s\u0103 spun, iner\u0163ia ei \u00een plan estetic? \u00cenainte de a r\u0103spunde, d\u0103-mi voie s\u0103-\u0163i mai semnalez un fapt curios din via\u0163a noastr\u0103 literar\u0103. Sau, poate, mai multe:
\na) se scrie mult \u015fi se public\u0103 (\u00een tiraje confiden\u0163iale) enorm de mult edi\u0163ii de calculator. Zilele trecute am primit trei volume masive de poeme de aproximativ o mie de pagini fiecare, scrise de o fost\u0103 \u015fi gra\u0163ioas\u0103 student\u0103. Scrise \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u015fi, apoi, traduse \u00een englez\u0103 \u015fi japonez\u0103. Mul\u0163umind, mi-am exprimat surpriza s\u0103 v\u0103d c\u0103r\u0163i at\u00e2t de voluminoase de poezie, \u015ftiind c\u0103 poezia este o art\u0103 a concentr\u0103rii, o zi de s\u0103rb\u0103toare \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a spiritului… Autoarea s-a uitat la mine cu oarecare severitate \u015fi mi-a declarat cu hot\u0103r\u00e2re \u00een glasul ei suav c\u0103 a\u015fa lucreaz\u0103 ea, acesta este ritmul spiritului ei, \u00een fine, talentul s\u0103u liric are nevoie de spa\u0163iu… Am t\u0103cut, evident, \u015fi am pus resemnat cele trei tomuri faraonice pe masa mea de lucru pentru a le contempla. Voiam s\u0103 zic c\u0103 se tip\u0103re\u015fte mult \u015fi, \u00een acest timp,
\nb) ne pl\u00e2ngem to\u0163i c\u0103 literatura nu-i luat\u0103 \u00een seam\u0103, c\u0103 marile c\u0103r\u0163i apar rar \u015fi, \u00een genere, avem sentimentul c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 este \u00een criz\u0103. Cum explici acest paradox? \u015ei \u00eenc\u0103 ceva: este vorba de fantasma catastrofei care b\u00e2ntuie lumea postcomunist\u0103 \u015fi, \u00een genere, lumea postmodern\u0103. Dac\u0103 te iei dup\u0103 semnele pe care ni le ofer\u0103 zilnic industria mediatic\u0103, lumea se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, iar noi, rom\u00e2nii, suntem cei mai r\u0103i, cei mai corup\u0163i, cei mai tic\u0103lo\u015fi dintre cei care stau la r\u00e2nd \u00een fa\u0163a neantului. Nu ai impresia c\u0103 exager\u0103m, repet, cu aceast\u0103 pedagogie a disper\u0103rii? C\u0103 anali\u015ftii no\u015ftri au devenit, to\u0163i, ucenici ai lui Cioran, f\u0103r\u0103 geniul lui creator? Mai simplu spus, au devenit ni\u015fte babe bocitoare care propag\u0103 la infinit nemernicia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi jelesc, tot la infinit, pr\u0103bu\u015firea noastr\u0103? Pe mine unul acest bocet continuu m\u0103 irit\u0103, m\u0103 exaspereaz\u0103. Face \u015fi el parte, oare, din cultura inculturii \u00een care s-a instalat industria mediatic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103?<\/p>\n

A.B:<\/strong> Pe vremuri se spunea c\u0103 nem\u0163ii au reu\u015fit s\u0103 construiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi socialismul, pe c\u00e2t\u0103 vreme rom\u00e2nii le-au transformat pe toate dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lor. S\u0103 fim serio\u015fi: n-am avut foarte mari lupt\u0103tori pentru democra\u0163ie din lumea noastr\u0103 cultural\u0103, dar nici mari turn\u0103tori. B\u00e2rfele dintr-un dosar de Securitate sunt mult mai bl\u00e2nde dec\u00e2t turn\u0103toriile la vedere din presa postdecembrist\u0103. Personal, am avut 56 de turn\u0103tori, dar textele lor, pline de ur\u0103 unele, erau \u015fi de un comic teribil. Un confrate m\u0103 \u00eenvinuia c\u0103 l-am citit pe Robbe-Grillet, un altul, coleg de redac\u0163ie, \u00eemi atribuia rela\u0163ii neprincipiale cu o redactoare de la o revist\u0103 bucure\u015ftean\u0103 pe care am cunoscut-o, dar nu \u00een sens biblic, abia peste cinci ani. Cei mai harnici \u00eemi decodau romanele \u015fi articolele pe \u00een\u0163elesul securi\u015ftilor, etc. Urmare acestor texte, eram chemat la partid \u015fi la secretarul C.C. cu propaganda. Cu toate turn\u0103toriile din lumea literar\u0103, nimeni nu a avut de suferit prea mult. Institu\u0163ia pomenit\u0103 era folosit\u0103 pentru a-i compromite pe unii sau pe al\u0163ii \u015fi a demonstra lumii c\u0103 nimeni n-a fost curat, c\u0103 to\u0163i am ie\u015fit din comunism la fel de murdari, iar ga\u015fca st\u0103p\u00e2nitoare a CNSAS s-a \u00eengrijit mai \u00eent\u00e2i de propriile dosare \u015fi abia dup\u0103 aceea de compromiterea adversarilor de orice fel. Mie, institu\u0163ia aceasta mi se pare total inutil\u0103, iar dosarele le-a\u015f da celor de prin canale s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 la fl\u0103c\u0103rile lor anticomuniste \u00een zilele geroase. C\u00e2nd am aflat c\u0103 Mihai Botez, Breban, Sorescu sau Iorgulescu au fost f\u0103cu\u0163i turn\u0103tori sau \u00eenvinui\u0163i de alte aiureli, iar pe c\u00e2\u0163iva turn\u0103tori cunoscu\u0163i i-am v\u0103zut \u00eemp\u0103r\u0163ind dreptatea, m-a cuprins o grea\u0163\u0103 cosmic\u0103.<\/p>\n

E.S.:<\/strong> Te \u00een\u0163eleg, dar grea\u0163a cosmic\u0103 nu rezolv\u0103 nimic, din p\u0103cate, \u00een lumea \u00een care tr\u0103im. Ar trebui s\u0103 existe o comunitate intelectual\u0103 puternic\u0103, activ\u0103, autoritar\u0103, care s\u0103 apere valorile spiritualit\u0103\u0163ii noastre \u015fi s\u0103 se opun\u0103 valului de impostur\u0103 \u015fi agresivitate care se manifest\u0103 azi \u00een societatea noastr\u0103.
\nDar s\u0103 ne \u00eentoarcem la lumea scriitoriceasc\u0103. Au trecut 24 de ani de la c\u0103derea comunismului. A ap\u0103rut o nou\u0103 genera\u0163ie de scriitori. I-ai citit, \u00eei urm\u0103re\u015fti pe tinerii scriitori? Pe \u201edou\u0103mii\u015fti\u201d, de pild\u0103. C\u0103ci optzeci\u015ftii au \u015fi ei peste 50 de ani! Ce vezi \u00een urma ta?<\/p>\n

A.B.:<\/strong> \u00cemp\u0103r\u0163irea asta datorat\u0103 lui Ulici, pe decenii \u015fi pe c\u00e2rduri, nu mi se pare fericit\u0103, realist\u0103 \u015fi viabil\u0103. Dar depinde, cred, \u015fi de la ce distan\u0163\u0103 prive\u015fti literatura. Foarte de aproape, implicat \u00een ierarhiile zilei, judec\u00e2nd-o ca un cronicar \u201ede \u00eent\u00e2mpinare\u201d, n-ar fi exclus ca Ulici s\u0103 aib\u0103 dreptate. De la altitudinea istoriei literare, \u00eens\u0103, am rezerva pomenit\u0103. \u00cen urm\u0103? Nu am privit prea des, deoarece am \u00eenc\u0103 multe de recuperat \u00een pu\u0163inul timp previzibil care mi-a r\u0103mas. Oricum, nimeni nu a f\u0103cut prea multe valuri printre cei foarte, foarte pu\u0163ini care \u015ftiu ce este literatura, \u00eenc\u00e2t s\u0103 pot pronun\u0163a cu oarecare certitudine un nume. Cu geniile st\u0103m bine, cu romanele adev\u0103rate e mai greu. Calitatea celor ce vor veni transpare \u015fi din felul \u00een care-\u015fi cinstesc sau nu \u00eenainta\u015fii, din subiectele c\u0103r\u0163ilor scrise, din obsesia lor \u2013 dac\u0103 exist\u0103 sau nu \u2013 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu temele eterne ale romanului \u015fi, mai ales, ale omului, \u00een general. Ar fi posibil s\u0103 nu percep eu fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lor, \u00eens\u0103 mult mai indiscutabil\u0103 este, cred, eviden\u0163a c\u0103 temele respective lipsesc! \u00cen Rom\u00e2nia, toate stau sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u015fi, mai cu seam\u0103, libertatea \u015fi demnitatea, dar tinerii care vin azi \u00een literatur\u0103 nu par interesa\u0163i de asta, din p\u0103cate.<\/p>\n

E.S.:<\/strong> \u00cemp\u0103r\u0163irea pe promo\u0163ii (promo\u0163ii de scriitori care, ni se spune, apar mintena\u015f tot la zece ani, dac\u0103 nu chiar la cinci!) este fals\u0103. Total fals\u0103. \u00centr-un secol, dovede\u015fte Thibaudet, apar trei genera\u0163ii de scriitori. Uneori, genera\u0163iile se amestec\u0103 \u015fi formeaz\u0103 un moment literar distinct. Acesta este revelator pentru c\u0103 adun\u0103 energiile, gusturile, sensibilit\u0103\u0163ile. A\u015fa c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea aceasta pe c\u0103pr\u0103rii, clase, promo\u0163ii este superficial\u0103. Era de a\u015fteptat c\u0103, dup\u0103 un mare eveniment social \u015fi istoric (c\u0103derea comunismului), s\u0103 apar\u0103 o nou\u0103 genera\u0163ie de creatori. Am a\u015fteptat-o cu ardoare dup\u0103 1990 \u015fi, lu\u00e2ndu-m\u0103 dup\u0103 unele semne, mi s-a p\u0103rut c\u0103 a \u015fi ap\u0103rut… Acum \u00eemi dau seama \u00eens\u0103 c\u0103 apar c\u0103r\u0163i, multe c\u0103r\u0163i, \u015fi \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103 o literatur\u0103 semnificativ\u0103 pentru o nou\u0103 genera\u0163ie. Unde-i marele roman, unde-i poetul care s\u0103 \u0163\u00e2\u015fneasc\u0103 din acest larg cor madrigal, unde-i eseul care s\u0103 nu lingu\u015feasc\u0103 elitismul provincial p\u0103gubos \u015fi s\u0103 deschid\u0103 calea unei judec\u0103\u0163i libere, drepte, sincronice cu mi\u015fcarea spiritual\u0103 a lumii \u015fi corect, drept fa\u0163\u0103 de valorile noastre spirituale? Au ap\u0103rut, nu zic nu, multe c\u0103r\u0163i bune, dar trebuie s\u0103 se produc\u0103 o schimbare radical\u0103 a mentalit\u0103\u0163ii noastre. Exist\u0103, cred, un num\u0103r de critici literari tineri care ar putea s\u0103 determine aceast\u0103 deschidere a spiritului. Am \u00eencrederea \u00een ei. Sper s\u0103 nu se lase sedu\u015fi de sirenele elitismului. Sper s\u0103 fie, cu adev\u0103rat, intelectuali rom\u00e2ni europeni, competitivi, lucizi, ambi\u0163io\u015fi, drep\u0163i. Am remarcat \u00eens\u0103 un fapt curios: ei fac din ce \u00een ce mai pu\u0163in critic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare. De ce oare? S\u0103 nu-i mai intereseze literatura sau, cu instinctul lor t\u00e2n\u0103r, s\u0103 simt\u0103 c\u0103 literatura nu mai intereseaz\u0103 lumea postmodern\u0103 fascinat\u0103 de civiliza\u0163ia imaginii?
\nAm tot ezitat s\u0103 te \u00eentreb. A sosit, cred, momentul. De ce, dup\u0103 1989, s-a spart comunitatea scriitoriceasc\u0103 (care se \u0163inuse bine p\u00e2n\u0103 atunci!)? De ce se ur\u0103sc scriitorii cu abnega\u0163ie \u015fi sinceritate? De ce au devenit ei primele victime (\u015fi cele mai numeroase) ale revizuirilor morale de dup\u0103 postcomunism? De ce C.N.S.A.S.-ul se ocup\u0103 cu predilec\u0163ie de ei?<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Ne afl\u0103m, cred, \u00een fa\u0163a unor subiecte foarte delicate peste care lumea a trecut oarecum pe furi\u015f, de parc\u0103 nici nu s-ar fi dorit adev\u0103rul. Ce cred eu este c\u0103 nu ne-am cunoscut prea bine confra\u0163ii, am avut foarte pu\u0163ine preten\u0163ii de la ei. Ni se p\u0103rea suficient s\u0103 \u015ftim c\u0103 \u00eel detest\u0103 pe Ceau\u015fescu. Partidul era, vorba poetului, \u201e\u00een toate cele ce sunt \u015fi care m\u00e2ine vor r\u00e2de la soare\u201d! Dac\u0103 \u0163in bine minte, erau peste patru milioane de membri, deoarece nu puteai lucra \u00een pres\u0103 dac\u0103 nu erai membru de partid \u015fi, \u00een general, nicio func\u0163ie sau ascensiune pe linie profesional\u0103 nu era posibil\u0103 f\u0103r\u0103 acel carnet ro\u015fu. \u015ei nici deplas\u0103rile \u00een str\u0103in\u0103tate. Intelectualii erau \u00een ierarhie pe locul trei, dup\u0103 muncitori \u015fi \u0163\u0103rani, iar regula era ca la c\u00e2\u0163iva muncitori s\u0103 fie primit \u00een partid \u015fi un intelectual. Eu am intrat \u00een partid singur \u015fi nesilit dec\u00e2t de postul de redactor la Tribuna \u015fi faptul acesta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul Prim\u0103verii de la Praga, fiind convins c\u0103, dup\u0103 exemplul cehilor, reformarea \u0163\u0103rii era posibil\u0103 numai din interiorul partidului. Sigur, n-a fost s\u0103 fie, dar am reu\u015fit s\u0103 p\u0103str\u0103m ceea ce dob\u00e2ndisem cu enorme eforturi, \u00een ciuda deselor tentative ale partidului de a reveni la vechile canoane. Se \u015ftie, nu to\u0163i scriitorii s-au opus, sub o form\u0103 sau alta, comunismului, ci c\u00e2\u0163iva care tr\u0103geau dup\u0103 ei \u015fi pe restul, care aveau numai de c\u00e2\u015ftigat: \u00eemprumuturi de la Fondul literar, locuri pe la casele de crea\u0163ie, deplas\u0103ri \u00een str\u0103in\u0103tate etc. Breasla era unit\u0103 \u015fi gra\u0163ie autorit\u0103\u0163ii literare a celor ce o conduceau, fie c\u0103 ace\u015ftia erau scriitori de prim\u0103 m\u0103rime, fie fo\u015fti \u201etovar\u0103\u015fi de drum\u201d, fo\u015fti ilegali\u015fti converti\u0163i la adev\u0103r, oameni de curaj \u015fi de atitudine. Scriitorii, \u015fi nu numai ei, se urau \u015fi atunci. Partidul \u00ee\u015fi avea ap\u0103r\u0103torii \u015fi admiratorii lui, f\u0103c\u0103tori de ode \u00eenchinat Conduc\u0103torului \u015fi so\u0163iei sale, dar nu li se acorda o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103.
\nDup\u0103 Revolu\u0163ie au ap\u0103rut eroii. Unii spuneau c\u0103 n-au publicat deoarece nu doreau s\u0103 colaboreze cu comuni\u015ftii. Pe al\u0163ii i-a nenorocit cenzura, pe al\u0163ii, Securitatea, oricum, cei mai mul\u0163i \u0163ineau s\u0103-\u015fi expun\u0103 r\u0103nile pentru a-\u015fi impresiona cititorii, telespectatorii etc. \u00centre timp, au ap\u0103rut indivizi din diaspora care vedeau peste tot numai comuni\u015fti, securi\u015fti etc. \u201eVor fi 400 de mii de procese!\u201d, proorocea un proasp\u0103t revenit \u00een patrie. \u201eAlunga\u0163i lupiiii!\u201d era strig\u0103tul cel mai la mod\u0103. Mineriada, pe de o parte, atacarea, la propriu, a guvernului, pe de alta, demonstra\u0163iile, dar mai ales agresiunile verbale, acuza\u0163iile \u015fi \u00eenvinuirile pe toate frecven\u0163ele \u015fi \u00een toate programele media \u00eencepuser\u0103 s\u0103 intre \u00een firesc. Scriitorii s-au orientat repede. Unii, cu p\u0103cate \u015ftiute sau b\u0103nuite, fo\u015ftii colaboratori de toate nuan\u0163ele au luat-o mai ales spre dreapta ori au fost cuprin\u015fi subit de pasiuni monarhice. Al\u0163ii, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de Anul Nou 1990, sub \u00eendrumarea competent\u0103 a lui Silviu Brucan, au \u00eenfiin\u0163at G.D.S.-ul, un grup foarte \u00eenchis care a \u00eemp\u0103r\u0163it lumea literar\u0103 \u00een buni \u015fi… ceilal\u0163i. \u015ei a\u015fa a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Brucan \u00ee\u015fi retr\u0103ia astfel tinere\u0163ea, c\u0103ci apari\u0163ia proletculti\u015ftilor era un model care, \u00een noile condi\u0163ii \u201ecapitaliste\u201d, a fost copiat \u015fi urmat. Uneori, gesturile gedesi\u015ftilor \u00eemi aminteau de revolu\u0163ia cultural\u0103 chinez\u0103, at\u00e2ta doar c\u0103 ai no\u015ftri combatan\u0163i \u00eenc\u0103 nu avuseser\u0103 timp s\u0103 treac\u0103 dincolo de violen\u0163a verbal\u0103. Dar \u015fi aici au ob\u0163inut succese remarcabile. Voi spune ori de c\u00e2te ori voi avea ocazia c\u0103 Marin Sorescu \u015fi Valeriu Cristea au fost pur \u015fi simplu lin\u015fa\u0163i de o pres\u0103 primitiv\u0103, ba chiar criminal\u0103. \u00cen acei ani, s-au schimbat ierarhiile, s-a impus o altfel de dictatur\u0103, \u015fi nu numai \u00een lumea literar\u0103. Au \u00eenceput revizuirile \u00een toate domeniile culturii, telescriitorii dormeau prin studiouri, iar lupta cu comunismul a c\u0103p\u0103tat accente din ce \u00een ce mai dure. Nu era important ce c\u0103r\u0163i ai scris, ce ai f\u0103cut pentru literatur\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103, art\u0103, dac\u0103 ai luptat \u00eenainte de Revolu\u0163ie, ci important\u0103 era culoarea politic\u0103 atribuit\u0103 de echipa de \u201ejudec\u0103tori\u201d care apar\u0163ineau, fire\u015fte, acelea\u015fi g\u0103\u015fti. Cei ce nu p\u0103c\u0103tuiser\u0103 politic aveau p\u0103catul de a fi prea \u00een v\u00e2rst\u0103, etc. De pe socluri fuseser\u0103 \u00eendep\u0103rta\u0163i cei ce se aflau de drept acolo \u015fi, \u00een locul lor, s-au coco\u0163at impostorii dintre care unii acolo sunt \u015fi azi. Cei ce, chipurile, luptaser\u0103 \u00eenainte cu capitalismul, acum, de pe pozi\u0163ii capitaliste, \u00eenfruntau comunismul \u2013 altminteri, disp\u0103rut f\u0103r\u0103 contribu\u0163ia lor \u2013 cu fostele arme. \u00cenainte era foarte grav s\u0103 fii antisovietic, fapt condamnat cu asprime, pentru ca acum s\u0103 devin\u0103 la fel de periculos s\u0103 fii antiamerican. Ridicolul \u015fi penibilul nu ucid \u015fi nici nu par nefire\u015fti \u00een zilele noastre. Dup\u0103 cum tind lucrurile s\u0103 evolueze, exist\u0103 \u015fansa ca dacilor \u015fi romanilor s\u0103 li se adauge pieile ro\u015fii, a\u015fa cum, dup\u0103 R\u0103zboi, crescuse foarte mult contribu\u0163ia slavilor la alc\u0103tuirea noastr\u0103 ca popor. Cam din aceast\u0103 lume s-au recrutat \u015fi m\u00e2nuitorii de dosare iar turn\u0103torii, nu pu\u0163ini, sunt de dou\u0103 feluri: buni \u015fi r\u0103i. Buni \u015fi nevinova\u0163i, evident, \u201eturn\u0103torii no\u015ftri\u201d. Dosarele scriitorilor au fost folosite mai ales c\u00e2nd a fost nevoie s\u0103 fie deviat\u0103 aten\u0163ia lumii de la ceea ce nu convenea st\u0103p\u00e2nirii \u00eentr-un anumit moment. De fiecare dat\u0103 se f\u0103cea c\u00e2te o \u201epreg\u0103tire de artilerie\u201d: \u201efragmente alese\u201d publicate \u00een acelea\u015fi ziare. Scriitorii au \u00eengro\u015fat r\u00e2ndurile deconspira\u0163ilor pentru c\u0103 unii erau cunoscu\u0163i \u015fi puteau \u0163ine afi\u015ful c\u00e2teva zile, ori de c\u00e2te ori trebuia, \u00een acest fel, fiind deviat\u0103 aten\u0163ia de la vreo mizerie a celor ce ne conduceau. Dosarele erau man\u0103 cereasc\u0103 \u00een luptele politice, mai cu seam\u0103 atunci c\u00e2nd, din diverse motive, cei ce aveau acces la m\u00e2nuitorii acestora le foloseau \u00een compromiterea adversarilor. Au fost foarte multe destine deviate, oameni compromi\u015fi, unii pe merit, dar cei mai mul\u0163i, nu. Ce erau p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 acele dosare? Cu o grea\u0163\u0103 imens\u0103, am ajuns s\u0103 mi-l citesc pe al meu \u2013 o sumedenie de b\u00e2rfe de o r\u0103utate \u00eengrozitoare, c\u0103ci turn\u0103torii erau siguri c\u0103 nu vor fi descoperi\u0163i vreodat\u0103 \u015fi c\u0103 denun\u0163urile lor vor avea \u00een cele din urm\u0103 efectul scontat. Pe l\u00e2ng\u0103 atitudinea mea anticomunist\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 proza mea \u201einjust\u0103\u201d, aveam toate p\u0103catele omene\u015fti posibile, plus rela\u0163ii cu du\u015fmanii \u0163\u0103rii de la Europa Liber\u0103 \u015fi de la diverse organiza\u0163ii de spionaj. Am avut 56 de turn\u0103tori \u015fi, cu o singur\u0103 excep\u0163ie, i-am b\u0103nuit pe to\u0163i. Dar, \u00eendeob\u015fte, turn\u0103toriile de atunci erau inofensive \u00een compara\u0163ie cu textele postrevolu\u0163ionare ale eroicilor confra\u0163i \u015fi gazetari anticomuni\u015fti. Cuv\u00e2ntul grea\u0163\u0103 \u00eemi pare bl\u00e2nd fa\u0163\u0103 de ceea ce am putut sim\u0163i fa\u0163\u0103 de ace\u015ftia. Mai ales c\u0103 eroicii turn\u0103tori postrevolu\u0163ionari nu fuseser\u0103 pe nic\u0103ieri, \u00een timp ce, nou\u0103, celor turna\u0163i, celor lovi\u0163i, nu ne este ru\u015fine de baricadele pe care am stat atunci, c\u00e2nd era foarte greu. Pentru c\u0103, a\u015fa cum spuneam, ceea ce s-a ob\u0163inut, mult, pu\u0163in, s-a ob\u0163inut aici, \u00een \u0163ar\u0103. \u015ei, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani de, s\u0103-i zicem, democra\u0163ie, st\u0103m mult mai prost cu tip\u0103riturile \u015fi presa literar\u0103 dec\u00e2t \u00een vremurile de restri\u015fte. \u015ei mai cred c\u0103 m\u00e2nuitorii dosarelor urm\u0103reau, de fapt, ponegrirea breslei noastre tot flutur\u00e2nd ideea c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, to\u0163i suntem la fel de vinova\u0163i de cele \u00eent\u00e2mplate. \u015ei-apoi, un om maculat poate fi mai u\u015for st\u0103p\u00e2nit \u015fi manipulat. Cine mai vorbe\u015fte, ast\u0103zi, de breasla noastr\u0103? Am ajuns s\u0103 ne priveasc\u0103 de sus to\u0163i bi\u015fni\u0163arii \u015fi sforarii. Ce ai f\u0103cut nu conteaz\u0103, iar diplome, vorba aceea, \u201eavem \u015fi noi\u201d.<\/p>\n

E.S.:<\/strong> N-ai r\u0103spuns, totu\u015fi, la \u00eentrebarea pe care \u0163i-am pus-o, \u015fi anume: de ce CNCSAS-ul s-a ocupat cu prec\u0103dere de scriitori \u015fi, \u00een genere, de ce procesul comunismului s-a \u00eencheiat \u00eentr-o confuzie total\u0103?! Raportul dlui Tism\u0103neanu n-a l\u0103murit nimic. Nimic esen\u0163ial. Era personajul citat \u2013 produs al seraiului bol\u015fevic din Prim\u0103verii \u2013 cel mai indicat s\u0103 conduc\u0103 instan\u0163a moral\u0103 care s\u0103 judece tragedia cumplit\u0103 a unui popor? Impresia mea este c\u0103 am ratat \u015fi acest moment. S-au g\u0103sit c\u00e2\u0163iva \u0163api isp\u0103\u015fitori \u015fi at\u00e2t. \u00cen rest, r\u0103m\u00e2ne cum am vorbit… \u00cen schimb, au fost \u015fi sunt \u00een continuare ataca\u0163i scriitorii importan\u0163i. Ace\u015ftia ar fi dus Rom\u00e2nia la pieire sub regimul totalitar. Ei sunt marii vinova\u0163i. L-ai citat \u00eenainte pe Mihai Botez. Nici el n-a sc\u0103pat de suspiciunea de a fi colaborat cu Securitatea. Dl Ioanid \u00eel trece \u015fi pe el pe list\u0103. Apar uneori \u00een pres\u0103 informa\u0163ii aberante. Un folclorist din Ia\u015fi a scris mai demult c\u0103 Marin Sorescu, ajung\u00e2nd ministrul Culturii, ar fi ordonat s\u0103 se distrug\u0103 toate operele cenzurate de comuni\u015fti \u015fi r\u0103mase \u00een tipografii. Nu mi-a venit s\u0103 cred. Am citit de dou\u0103-trei ori aceast\u0103 absurditate. Ce putea s\u0103-l determine pe acest profesor de folclor, om serios, altminteri, \u00een disciplina lui, s\u0103 cread\u0103 \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00een circula\u0163ie aceast\u0103 oroare? N-am nicio explica\u0163ie. Dec\u00e2t aceea c\u0103 intelectualii rom\u00e2ni care au tr\u0103it \u00een suspiciune \u015fi fric\u0103 timp de o jum\u0103tate de secol n-au \u015ftiut sau n-au putut s\u0103 se lepede, \u00een regimul libert\u0103\u0163ii, de asemenea nefericite metehne. Cum po\u0163i crede c\u0103 un mare scriitor ca Marin Sorescu, victim\u0103 predilect\u0103 a cenzurii, s\u0103 ordone s\u0103 fie distruse toate dovezile cenzurii care-l lovise at\u00e2t de s\u0103lbatic? Oamenii au, uneori, fantezii negre… Ce-mi displace enorm \u00een aceast\u0103 v\u00e2nzoleal\u0103 revizionist\u0103 este c\u0103 victimele se recruteaz\u0103, de regul\u0103, din r\u00e2ndul scriitorilor importan\u0163i. Ei pl\u0103tesc oalele sparte pentru ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een regimul totalitar. Pl\u0103tesc, am impresia, \u015fi azi pentru ceea ce face \u015fi, mai ales, pentru ceea ce nu fac pentru cultur\u0103 oamenii politici, \u201edeciden\u0163ii\u201d \u2013 cum se zice. Harta literar\u0103 a secolului al XX-lea \u015fi a primelor decenii din secolul cunoa\u015fterii (sec. XXI) ar\u0103ta ca un c\u00e2mp de b\u0103taie dup\u0103 un r\u0103zboi de o sut\u0103 de ani… Este nevoia de alte trei decenii pentru a repune lucrurile \u00een ordine. Criticii literari de dup\u0103 noi au ce s\u0103 repare. Genera\u0163ia mea a fost nevoit\u0103 s\u0103 repare ce au stricat proletculticii, ideologii \u00een anii \u201940 \u015fi anii \u201950; genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 de azi va fi nevoit\u0103 s\u0103 \u015ftearg\u0103 urmele \u015fi s\u0103 repare pagubele provocate timp de 24 de ani (\u015fi c\u00e2\u0163i vor urma) de revizioni\u015ftii post-comuni\u015fti… \u015ei, uite, a\u015fa, o \u0163inem \u00eentr-o ve\u015fnic\u0103 recuperare, reabilitare, refacere dup\u0103 desfacere, reg\u0103sire a direc\u0163iei bune \u00een cultur\u0103, \u00eentoarcere la degetul de lumin\u0103 al lui Maiorescu, cel care, \u00een anii \u201980 ai secolului al XIX-lea, spusese c\u0103, accept\u00e2nd autonomia esteticului, trebuie s\u0103 fim, \u00een literatur\u0103, na\u0163ionali cu fa\u0163a spre universalitate\u2026Nu \u015ftiu \u00eens\u0103 de ce noi suntem pu\u015fi mereu \u00een situa\u0163ia de a lua lucrurile de la cap\u0103t\u2026 Blestemul nostru! \u00cen ce prive\u015fte revizuirea moral\u0103, m-am \u00eentrebat mereu \u015fi m\u0103 \u00eentreb \u015fi acum, v\u0103z\u00e2nd ce informa\u0163ii sunt date pe pia\u0163\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rela\u0163iile dintre literatur\u0103 \u015fi Securitate, ce rol joac\u0103 G.D.S.-ul \u00een aceast\u0103 poveste? Cum de au ajuns cei mai importan\u0163i scriitori rom\u00e2ni s\u0103 fie inculpa\u0163i discredita\u0163i, minimaliza\u0163i, marginaliza\u0163i? C\u0103ci una este s\u0103 spui adev\u0103rul despre ce face \u00een via\u0163\u0103 omul care scrie (adev\u0103rul integral trebuie dezv\u0103luit, nu mai \u00eencape discu\u0163ie!) \u015fi alta este s\u0103 profi\u0163i de erorile omului care scrie pentru a distruge, elimina, marginaliza opera lui. Cam asta facem. Cam aceasta este logica \u015fi aceasta se dovede\u015fte a fi morala procurorilor no\u015ftri morali de dup\u0103 1990… Rezultatul se vede: literatura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103 este ciuruit\u0103, ca s\u0103 folosesc o vorb\u0103 care circul\u0103 \u00een mediul politic. Au reu\u015fit s-o ciuruiasc\u0103 \u015fi s\u0103 sminteasc\u0103 (alt\u0103 vorb\u0103 cunoscut\u0103, de data aceasta cunoscut\u0103 din literatur\u0103!) adev\u0103rul. \u00cenc\u0103 o dat\u0103: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu scriitorul rom\u00e2n care, nu-i a\u015fa?, vrea s\u0103-\u015fi pun\u0103 ordine \u00een trecutul lui, s\u0103 prevad\u0103 viitorul operei sale?! \u00cen acest punct fiecare are experien\u0163a lui.<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Despre G.D.S. ar fi mai multe de spus, dar sunt convins c\u0103 nu peste mult va ap\u0103rea o cercetare impar\u0163ial\u0103. P\u0103rerea mea este c\u0103 Brucan a reu\u015fit s\u0103 deturneze unul dintre \u0163elurile Revolu\u0163iei. \u00cempreun\u0103 cu un grup \u00eenchis, dur, cum spuneam, care sanc\u0163iona tot ce nu era conform propriului crez, un fel de birou politic decis s\u0103 impun\u0103 o alt\u0103 ordine cultural\u0103. Cultura, la fel ca \u00een vremile brucaniene apuse, era cercetat\u0103, – adic\u0103 judecat\u0103 – \u00eempreun\u0103 cu produc\u0103torii ei, prin prism\u0103 politic\u0103. Erau judecate biografiile autorilor: este sau nu este de-al nostru. Iar a fi de-al nostru era \u015fi un semn de onorabilitate. Te aflai, adic\u0103, al\u0103turi de cei mai buni, cei mai talenta\u0163i, cei mai citi\u0163i, cei mai frecventa\u0163i, viitorii nobelizabili tradu\u015fi, promova\u0163i etc. Textele acestora arat\u0103 c\u0103 ei au ie\u015fit direct din spuma m\u0103rii, c\u0103ci nu puteau apar\u0163ine unui popor de nimic, a c\u0103rui limb\u0103 era bun\u0103 doar pentru \u00eenjur\u0103turi, un popor pe care toat\u0103 lumea a urinat c\u00e2nd a vrut. Am citat f\u0103r\u0103 ghilimele dintr-un clasic anticomunist. Un popor care nu-\u015fi merit\u0103 elita. Un popor care, \u00een marea lui candoare, le-a permis acestora s\u0103 lase \u00een urma lor numai chitan\u0163e \u015fi casierii devastate. \u015ei urme jalnice prin manualele de \u015fcoal\u0103. Din p\u0103cate, n-au reu\u015fit s\u0103 pun\u0103 nimic \u00een locul c\u0103r\u0163ilor anatemizate \u015fi niciun autor nou nu a umbrit aura celor minimaliza\u0163i. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, tr\u0103inicia operei scriitorilor importan\u0163i a fost sortit\u0103 unor asemenea verific\u0103ri. \u015ei, dup\u0103 cum se dovede\u015fte, ace\u015ftia n-au pierdut niciodat\u0103. Periodic apare c\u00e2te o problem\u0103 Eminescu, periodic cineva se \u00eencurc\u0103 \u00een spiritul na\u0163ional \u015fi periodic e\u015fueaz\u0103 \u00een ridicol. Dar nu cei ce atac\u0103 m\u0103 \u00eentristeaz\u0103, ci cei ce nu se ap\u0103r\u0103, cei ce s-au obi\u015fnuit s\u0103 fie mereu salva\u0163i de al\u0163ii ori s\u0103 suporte… Ar mai fi de ad\u0103ugat c\u0103 cei ataca\u0163i sunt nume, au oper\u0103, exist\u0103. Altminteri, ce-ar fi?, ar trebui s\u0103 se bat\u0103 pigmeii, ei \u00eentre ei, nimeni cu aproape nimeni. Cine i-ar b\u0103ga \u00een seam\u0103?
\nG.D.S.-ul, a\u015fa cum este el \u00een ultima vreme, \u00eemi scap\u0103. Am sentimentul c\u0103 \u015fi-a tocit col\u0163ii sau c\u0103 mu\u015fc\u0103turile oamenilor lui nu mai conteaz\u0103. Am fost, cu ani \u00een urm\u0103, invitat la o \u201eanaliz\u0103\u201d la care a fost supus\u0103 Funda\u0163ia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u00een ajunul restructur\u0103rii ei \u00een Institut \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 i-am cunoscut. Bugetul nostru \u00een anul de v\u00e2rf era c\u00e2t cinci ma\u015fini ale S.P.P.\u2013ului, dar ne f\u0103ceau vinova\u0163i c\u0103 nu s-a f\u0103cut \u201enimic\u201d.
\n(va urma)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EUGEN SIMION \u00een dialog cu AUGUSTIN BUZURA Eugen Simion: \u015etiu c\u0103 e\u015fti un rom\u00e2n european, cum vreau s\u0103 fiu \u015fi eu (\u015fi cum m\u0103 simt), de aceea \u0163i-am pus \u00eentrebarea de mai \u00eenainte. Este corect ce spui \u015fi exemplele pe care le dai din lumea birocra\u0163iei noastre m\u0103 irit\u0103 \u00een grad maxim \u015fi pe mine.… Cite\u0219te mai mult »Spiritul unei genera\u0163ii. \u201eCine mai vorbe\u015fte ast\u0103zi de breasla noastr\u0103? Am ajuns s\u0103 ne priveasc\u0103 de sus to\u0163i bi\u015fni\u0163arii \u015fi sforarii\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[11335,11176,11417,11418],"class_list":["post-19299","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-augustin-buzura-convorbiri","tag-augustin-buzura-interviu","tag-eugen-simion-convorbiri","tag-eugen-simion-interviu"],"views":1965,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19299","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19299"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19299\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28270,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19299\/revisions\/28270"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19299"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19299"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19299"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}