{"id":19292,"date":"2014-06-05T06:36:13","date_gmt":"2014-06-05T04:36:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19292"},"modified":"2014-06-04T21:34:11","modified_gmt":"2014-06-04T19:34:11","slug":"dezamagirea-refugiul-neputintei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dezamagirea-refugiul-neputintei\/","title":{"rendered":"Dezam\u0103girea, refugiul neputin\u0163ei"},"content":{"rendered":"

Am devenit o na\u0163ie dezam\u0103git\u0103 pe un continent depresiv. Despre europeni nu \u015ftiu ce s\u0103 zic, dar noi cu siguran\u0163\u0103 suntem \u00een postura asta de foarte mult timp. Unii dintre noi aleg s\u0103 plece (\u015fi cine \u00eei judec\u0103 ar face bine s\u0103 stea \u00een banca lui), \u00een vreme ce al\u0163ii se lamenteaz\u0103 profund \u00een cercuri mereu intime, aleg\u00e2nd s\u0103 fie umili oric\u00e2nd ar avea ocazia s\u0103 atace vreo persoan\u0103 cu autoritate. Desigur c\u0103 sunt \u015fi 0,…1% care ac\u0163ioneaz\u0103 cu tenacitate, doar c\u0103 ei sunt o excep\u0163ie subtil\u0103. Per total, suntem deprima\u0163i \u015fi nedrept\u0103\u0163i\u0163i, dar t\u0103cu\u0163i \u015fi umili mai ceva ca ni\u015fte apostoli postmoderni. Dup\u0103 bunul obicei rom\u00e2nesc al respect\u0103rii preferen\u0163iale a scripturilor, cel mai bine au prins la public \u00eentoarcerea celuilalt obraz \u015fi discrimin\u0103rile. Voi spune \u00een cele ce urmeaz\u0103 c\u00e2teva cuvinte despre aceast\u0103 conexiune dintre dezam\u0103gire \u015fi pasivitate.<\/strong> <\/em>
\nDezam\u0103girea, precum speran\u0163a, de altfel, se caracterizeaz\u0103 printr-o profund\u0103 inutilitate practic\u0103. Este o reac\u0163ie pasiv\u0103, mioritic\u0103, dar imposibil de evitat. Ea joac\u0103 totu\u015fi un rol important \u00een modelarea personalit\u0103\u0163ii noastre. Dezam\u0103girea te c\u0103le\u015fte, te \u015fi abrutizeaz\u0103 poate, conduc\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 la cinismul de factur\u0103 contemporan\u0103, denumit pompos, dar eronat, pragmatism. Cum se spune \u00een popor: te dai cu capul de zid p\u00e2n\u0103 \u00een\u0163elegi cum merge treaba. \u015ei dac\u0103 e\u015fti de\u015ftept \u00eenve\u0163i. Sau nu. \u00cen mod cert nu suntem, ca mas\u0103, foarte str\u0103luci\u0163i, conform acestei zicale. \u00cen orice caz, ce ne facem cu contuziile cerebrale? La c\u00e2te ziduri am lovit \u015fi c\u00e2te vom mai lovi ca rom\u00e2ni, oho, trebuie c\u0103 vom deveni homo sapiens 2.0. Dac\u0103 nu, vom fi pe cale de dispari\u0163ie. Pardon, noi chiar suntem pe cale de dispari\u0163ie, nu neap\u0103rat ca num\u0103r \u00een lume, dar ca num\u0103r de locuitori \u00eentre grani\u0163ele \u0163\u0103ri\u015foarei. Aviz amatorilor de \u015etiri \u2013 datele folosite la referendumul teatral din 2012 sunt exagerate.
\nDezam\u0103girea, <\/strong>
\nde la Imaginar la Real<\/strong>
\nJacques Lacan, un psihanalist pe c\u00e2t de celebru, pe at\u00e2t de ermetic \u015fi de ilizibil, vorbea de Imaginar, Simbolic \u015fi Real. Foarte pe scurt \u015fi simplificat, Imaginarul este ceea ce ne \u00eenchipuim c\u0103 este, Simbolicul e ceea ce accept\u0103m c\u0103 este, iar Realul \u2013 surpriz\u0103! \u2013, este adev\u0103rul pur la care nu avem acces dec\u00e2t \u00een situa\u0163ii limit\u0103.
\nDezam\u0103girea \u00een ace\u015fti termeni este rezultatul ciocnirii violente dintre Imaginar\/Simbolic \u015fi Real. Pentru c\u0103 ne am\u0103gim continuu cu privire mai ales la noi \u00een\u015fine \u015fi mai apoi la ceilal\u0163i, dezam\u0103girea se dovede\u015fte o revenire cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, un a\u015fa-zis \u201ereality check\u201d. Este, dac\u0103 vre\u0163i, o revela\u0163ie c\u0103reia ar trebui s\u0103 \u00eei fim recunosc\u0103tori.
\nDezam\u0103girea este inevitabil\u0103
\nNeav\u00e2nd acces la Real, suntem condamna\u0163i la dezam\u0103gire ori de c\u00e2te ori lu\u0103m contact cu adev\u0103rul. Evident c\u0103 uneori concep\u0163ia noastr\u0103 va fi aproape de realitate, dar alteori coliziunea va fi de-a dreptul dezabilitant\u0103. Avem tendin\u0163a sub- \u015fi supraestim\u0103rii extreme a oamenilor, \u00eencep\u00e2nd cu noi \u00een\u015fine. \u00cen absen\u0163a teoretic\u0103 a dezam\u0103girii avem toate \u015fansele s\u0103 atingem un soi de fericire naiv\u0103, o stare asem\u0103n\u0103toare celei \u00een care se afl\u0103 copiii. Pe undeva este o binecuv\u00e2ntare pe care mai to\u0163i o pierdem atunci c\u00e2nd privim pentru prima oar\u0103 \u00een spatele m\u0103\u015ftii, la chipul hidos al Realului. Dac\u0103 aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prea de timpuriu, ne va traumatiza pe veci; dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prea t\u00e2rziu, ne vom trezi nepreg\u0103ti\u0163i pentru via\u0163\u0103. Iar via\u0163a nu se caracterizeaz\u0103 prin indulgen\u0163\u0103, ci, eventual, prin umor negru.
\nSpiritualitatea func\u0163ioneaz\u0103 ca refugiu. Nu a\u015f denumi-o o solu\u0163ie, \u00eentruc\u00e2t tr\u0103irea mistic\u0103 nu are capacitatea de a schimba efectiv lumea, ci doar de a o neutraliza. Sigur c\u0103 putem fi dezam\u0103gi\u0163i \u015fi de divin, numai c\u0103 s\u0103 te iei la ceart\u0103 cu o realitate transcendent\u0103 e pu\u0163in mai dificil. Mul\u0163i se resemneaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 aten\u0163ia \u015fi speran\u0163a c\u0103tre alte t\u0103r\u00e2muri. \u00cen fine, practican\u0163ii par mul\u0163umi\u0163i, dar lumea nu devine mai suportabil\u0103, cel pu\u0163in c\u00e2t\u0103 vreme nu avem parte de o explozie general\u0103 de iluminare instant\u0103. S\u0103 ne punem speran\u0163a \u00een asta!
\nDezam\u0103girea personal\u0103<\/strong>
\nUn necunosc\u0103tor al naturii umane s-ar a\u015ftepta ca bastionul dezam\u0103girii s\u0103 fie propria noastr\u0103 persoan\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cu noi tr\u0103im, g\u00e2ndurile noastre ne macin\u0103, consecin\u0163ele propriilor ac\u0163iuni sunt cele care ne lovesc \u00een permanen\u0163\u0103. Ne ghid\u0103m dup\u0103 sloganuri la mod\u0103, Prin noi \u00een\u015fine, Schimbarea \u00eencepe cu tine \u015fi restul mi\u015fc\u0103rii pseudo-Zen \u015fi pseudo-self-help. Doar suntem oameni de dreapta cu ini\u0163iativ\u0103! E timpul pentru ciocnirea cu Realul.
\nDe fapt, propria persoan\u0103 este \u00een permanen\u0163\u0103 ultimul vinovat de pe list\u0103. Cel mai adesea, nu este nici m\u0103car cercetat penal, ci e doar un martor inocent, ca oi\u0163a n\u0103zdr\u0103van\u0103, la spectacolul criminal care se petrece \u00een jur. Pare absurd? Ei bine, chiar a\u015fa \u015fi este.
\nCeilal\u0163i, \u00eengro\u015fat \u015fi cu litere de-o \u015fchioap\u0103, sunt campionii condamn\u0103rilor din mintea noastr\u0103 \u015fi \u0163inta predilect\u0103 a dezam\u0103girii. Ei reprezint\u0103 destina\u0163ia favorit\u0103 a majorit\u0103\u0163ii sentimentelor negative \u015fi a \u00eenjur\u0103turilor pe care le eliber\u0103m vertiginos. Ceilal\u0163i sunt fie vinova\u0163i indirec\u0163i pentru neajunsurile noastre, fie tor\u0163ionarii care ne fac via\u0163a mai amar\u0103. F\u0103r\u0103 ei, cum am mai putea s\u0103 fim victime sau chiar martiri? Suntem dezam\u0103gi\u0163i nu pentru c\u0103 nu am fi capabili s\u0103 ac\u0163ion\u0103m sau s\u0103 schimb\u0103m m\u0103car ac\u0163iunile celorlal\u0163i, ci pentru c\u0103 prin maleficitatea lor ace\u015ftia ne \u00eengreuneaz\u0103 existen\u0163a. Sunt de acord c\u0103 r\u0103utatea are un loc de cinste \u00een lume, doar c\u0103 ridicarea ei la rang de putere suprem\u0103 de neoprit este o prostie. Ne complacem \u00een postura de sclavi ai ac\u0163iunilor celorlal\u0163i pentru c\u0103 a\u015fa este cel mai simplu.
\nPe lista condamna\u0163ilor de mai sus se reg\u0103se\u015fte \u015fi ghinionul. Importan\u0163a lui merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu sensibilitatea proverbial\u0103 a rom\u00e2nilor la supersti\u0163ii. Nu \u015ftiu cum se face, dar pe aici s-a desc\u0103rcat tirul cu ghinion. Am auzit de (prea) multe ori lament\u0103ri de genul \u201en-am c\u00e2\u015ftigat niciodat\u0103 la 6\/49, am ghinion\u201d. No comment. Ghinionul, \u00een orice caz, este un fapt statistic. Hazardul exist\u0103 \u015fi se manifest\u0103.
\nDezam\u0103girea de propria persoan\u0103 exist\u0103. A\u015ftept\u0103rile pe care le avem de la noi sunt \u00een definitiv simple estim\u0103ri, pariuri personale. Nivelul de auto-\u00eenvinov\u0103\u0163ire este \u00een 99% din cazuri direct propor\u0163ional cu cel al inteligen\u0163ei, la fel cum adeseori self-esteem-ul este invers propor\u0163ional cu capacit\u0103\u0163ile cerebrale. Cu c\u00e2t ra\u0163ion\u0103m mai bine, cu at\u00e2t ne d\u0103m seama c\u0103 tragediile prin care trecem sunt cauzate (\u015fi) de noi. Victimizarea dispare, dar intervine depresia. Pe care dintre ele o prefera\u0163i?
\nAddenda. Dezam\u0103girea fa\u0163\u0103 <\/strong>
\nde lumea politic\u0103<\/strong>
\n\u015etiu c\u0103 e la mod\u0103 s\u0103 ne rupem total de lumea politic\u0103, s\u0103 ne delimit\u0103m cu un aer de superioritate marca Liiceanu de orice eveniment legat de politic\u0103. Pentru noi ceilal\u0163i, mai trecu\u0163i prin mla\u015ftinile vie\u0163ii, mai h\u00e2r\u015fi\u0163i, voi argumenta pe scurt de ce acest trend nerod deserve\u015fte impecabil partidele conduc\u0103toare.
\nDezam\u0103girea, ca fenomen social, le-a fost dintotdeauna de folos politicienilor. Legat\u0103 de principiul \u201es\u0103r\u0103cie \u015fi ignoran\u0163\u0103\u201d, reprezint\u0103 cheia supunerii multor popoare, printre care \u015fi al nostru. Poate c\u0103 naivitatea inerent\u0103 fiin\u0163ei umane ne face s\u0103 mu\u015fc\u0103m momeala atunci c\u00e2nd \u00een prag de alegeri plec\u0103m urechea la c\u00e2te un campion al democra\u0163iei care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne exercit\u0103m drepturile fundamentale garantate, bla-bla. Sunt doar minciuni. Nu men\u0163ioneaz\u0103 nimeni c\u0103 dreptul la vot este printre foarte pu\u0163inele drepturi pe care, teoretic m\u0103car, ni le putem exercita nemijlocit. Iar asta fiindc\u0103, din nefericire, nu ajunge s\u0103 ne serveasc\u0103 nou\u0103, ci lor. S\u0103 fim serio\u015fi, pe aici \u0163i-e greu s\u0103-\u0163i \u00eendepline\u015fti obliga\u0163iile, ce s\u0103 mai vorbim de drepturi. E o glum\u0103.
\nDac\u0103 se num\u0103r\u0103 ca \u00een 2009 cu recordul galactic la vot-vitez\u0103 stabilit la Paris sau ca la sceneta de doi bani de la referendumul din 2012, atunci votul e oricum inutil. C\u00e2t l-am ur\u00e2t unii pe Stalin, \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot la vorba lui am ajuns: nu conteaz\u0103 cine voteaz\u0103, ci persoana care num\u0103r\u0103!
\nDar mai important dec\u00e2t aceste dou\u0103 aspecte se ridic\u0103 un al treilea, anume beneficiile absenteismului. S\u0103 zicem c\u0103 e\u015fti o persoan\u0103 normal\u0103, medie, neafiliat\u0103 politic, f\u0103r\u0103 obliga\u0163ii fa\u0163\u0103 de vreun membru de partid \u015fi nesilit\u0103 de primarul din comun\u0103. Bun. Dac\u0103 alegi s\u0103 iei parte la mascarada alegerilor, atunci devii o necunoscut\u0103 X \u00een joc. Votul t\u0103u poate s\u0103 \u00eengreuneze mecanismul \u015fi cu c\u00e2t mai mul\u0163i ca tine, cu at\u00e2t mai complicat va fi s\u0103 ias\u0103 cine trebuie. Desigur c\u0103 \u00een cele din urm\u0103, dac\u0103 nu se isc\u0103 vreo revolu\u0163ie, ceva, marja de eroare a ma\u015fin\u0103riei politice va fi una insignifiant\u0103. Un europarlamentar pe aici, un parlamentar colo. La pre\u015fedinte s-a v\u0103zut deja c\u0103 nu e voie. P\u0103cat c\u0103 timpul trece \u015fi teoriile nu scap\u0103 \u0163ara de 90% dintre cei de la putere.
\nCa atare, un slogan sincer \u015fi realist ar suna cam a\u015fa: \u201eStai acas\u0103! Ne faci via\u0163a mai u\u015foar\u0103!\u201d. E mai simplu s\u0103 lucrezi direct cu re\u0163eaua ta de partid. \u015ei nu v\u0103 face\u0163i iluzii, dac\u0103 punem totul pe h\u00e2rtie, num\u0103rul de indivizi e colosal.
\nEpilog<\/strong>
\nS\u0103 nu ne min\u0163im. Dezam\u0103girea fa\u0163\u0103 de clasa politic\u0103 a Rom\u00e2niei de ieri \u015fi de azi este de fapt dezam\u0103girea fa\u0163\u0103 de noi, cei de mii de ani \u015fi p\u00e2n\u0103 azi. Cu scurgerea timpului, ajungem amnezici \u015fi naivi. Amnezici pentru c\u0103 avem senza\u0163ia c\u0103 acum X ani erau numai oameni de caracter \u015fi b\u0103rba\u0163i de stat patrio\u0163i \u015fi ne\u00eenfrica\u0163i. Naivi, pentru c\u0103 ne \u00eenchipuim parte a unei civiliza\u0163ii evoluate, tehnologizate \u015fi capabile, ni\u015fte deschiz\u0103tori de drumuri. La propriu \u015fi la figurat: ce drumuri avem, oameni buni, \u00een Rom\u00e2nia?!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am devenit o na\u0163ie dezam\u0103git\u0103 pe un continent depresiv. Despre europeni nu \u015ftiu ce s\u0103 zic, dar noi cu siguran\u0163\u0103 suntem \u00een postura asta de foarte mult timp. Unii dintre noi aleg s\u0103 plece (\u015fi cine \u00eei judec\u0103 ar face bine s\u0103 stea \u00een banca lui), \u00een vreme ce al\u0163ii se lamenteaz\u0103 profund \u00een cercuri… Cite\u0219te mai mult »Dezam\u0103girea, refugiul neputin\u0163ei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11409,11412,11411,11410],"class_list":["post-19292","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-deyamagire-sociala","tag-modelarea-pesonalitatii","tag-pragmatism","tag-societate-dezamagita"],"views":1219,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19292","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19292"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19292\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19292"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19292"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19292"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}