{"id":19216,"date":"2014-05-29T10:58:49","date_gmt":"2014-05-29T08:58:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19216"},"modified":"2014-05-29T10:59:02","modified_gmt":"2014-05-29T08:59:02","slug":"sabia-intelepciunii-constantin-voda-brancoveanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sabia-intelepciunii-constantin-voda-brancoveanu\/","title":{"rendered":"Sabia \u00een\u0163elepciunii:  Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>N. Iorga, <em>Via\u0163a \u015fi domnia lui Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu<\/em>, Editura Saeculum I.O., Bucure\u015fti, 2014, 512 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dup\u0103 cum observa N. Iorga, cit\u00e2nd din cronicarul Radu Popescu \u2013 dar ar fi putut cita la fel de bine \u015fi din Radu Greceanu \u015fi din alte cronici ale vremii \u2013, nu Constantin Br\u00e2ncoveanu a vrut s\u0103 se logodeasc\u0103 cu \u0162ara, ci \u0162ara \u015fi l-a dorit de mire.<br \/>\nVoievodul, care considera c\u0103 a fost la casa lui ca un domn \u2013 \u201etr\u0103it-am\u201c, declara el, \u201ecum am vrut, nimic lipsindu-mi \u015fi domnia aceasta eu nu o pohtesc ca s\u0103-mi \u00eenmul\u0163esc grijile \u015fi nevoile, ci Dumneavoastr\u0103 m-a\u0163i pohtit \u015fi f\u0103r\u0103 voia mea m-a\u0163i pus Domn, \u00een vremi ca acestea turburate, \u00eenconjura\u0163i de o\u015fti \u015fi de vr\u0103jma\u015fi\u201c \u2013, s-a nimerit s\u0103 fie chiar Domnul providen\u0163ial cerut de momentul istoric cu totul special, necesar p\u0103str\u0103rii intacte a fruntariilor \u0162\u0103rii \u00eentre nem\u0163i, turci, polonezi \u015fi ru\u015fii, care se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau pentru prima dat\u0103 la gurile Dun\u0103rii ca \u201eap\u0103r\u0103tori ai Ortodoxiei\u201c.<br \/>\nGraba boierilor de a-l alege Domn pe Br\u00e2ncoveanu era justificat\u0103, pe de o parte, de posibilitatea ca austriecii \u201es\u0103 vie \u015fi s\u0103-\u015fi ridice Domn despre partea lor\u201c, iar pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 \u201evr\u0103jma\u015fii\u201c, \u201eprin delungarea vremii\u201c, \u201ed\u00e2nd bani turcilor\u201c, ar fi putut \u201es\u0103 pun\u0103 Domn str\u0103in, m\u0103car \u015fi din feciorii de Domn ce erau la \u0162arigrad, \u015fi atunci ar fi fost pagub\u0103 \u015fi rea primejdie \u015feit\u0103ne\u015ftilor ce st\u0103p\u00e2nesc \u0163ara\u201c.<br \/>\nDar mai ales \u00ee\u015fi sus\u0163ineau alegerea \u2013 dup\u0103 cum scria Radu Greceanu \u2013 prin faptul c\u0103 \u201enu era altul ob\u015ftii mai pl\u0103cut dec\u00e2t M\u0103ria Sa, nu numai pentru multa vrednicie \u015fi \u00een\u0163elepciune ce avea, ci mai v\u00e2rtos pentru multele bl\u00e2nde\u0163e \u015fi faceri de bine, care spre to\u0163i, \u00eenc\u0103 din boierie, avea\u201c.<br \/>\nDac\u0103 \u00een privin\u0163a \u201ebun\u0103t\u0103\u0163ii\u201c, cronicarul \u00eengro\u015fa, desigur, liniile \u00eentr-o scriere elaborat\u0103 sub supravegherea Domnului, se cuvine \u00eens\u0103 a fi re\u0163inute celelalte dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi: \u201evrednicia\u201c \u2013 de bun administrator, constructor, iubitor al artei \u015fi r\u0103sp\u00e2nditor al c\u0103r\u0163ilor, nu numai de cult \u2013, dar mai ales \u201e\u00een\u0163elepciunea\u201c.<br \/>\n\u00centr-o vreme c\u00e2nd armele z\u0103ng\u0103neau la grani\u0163ele \u0163\u0103rii \u015fi du\u015fmanii \u2013 turci, t\u0103tari, nem\u0163i, ru\u015fi \u2013 intrau c\u00e2nd doreau \u00een \u0163ar\u0103, Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu nu mai putea scoate, f\u0103r\u0103 a fi lichidat ca Domn, \u015fi cu el \u015fi \u0163ara, palo\u015ful spre a se ap\u0103ra \u2013 de altfel nici n-a sim\u0163it nevoia unei armate, de\u015fi nu i-ar fi stricat s-o aib\u0103 ceva mai mare \u2013, ci a tras sabia \u00een\u0163elepciunii \u015fi a recurs la puterea boldului de aur, care d\u0103r\u00e2m\u0103 cet\u0103\u0163ile.<br \/>\nAjutat p\u00e2n\u0103 la o vreme de \u00eenv\u0103\u0163atul stolnic Constantin Cantacuzino, c\u0103ruia-i cerea mereu sfatul \u015fi care, cel pu\u0163in \u00een prima parte a domniei, se ocupa personal de leg\u0103turile cu str\u0103in\u0103tatea, av\u00e2nd chiar cifrul propriu, a reu\u015fit \u00een timpul domniei sale s\u0103 \u0163in\u0103 cump\u0103na puterilor amenin\u0163\u0103toare \u015fi s\u0103 nu se implice \u00een conflicte r\u0103zboinice, dec\u00e2t o singur\u0103 dat\u0103, la Z\u0103rne\u015fti (1690), dar \u00eempreun\u0103 cu turcii, t\u0103tarii \u015fi curu\u0163ii lui Th\u00f6k\u00f6ly.<br \/>\nPrimul mare act de \u00een\u0163elepciune diplomatic\u0103 de care a dat dovad\u0103 Voievodul l-a constituit trimiterea la Viena a altor negociatori dec\u00e2t cei de pe timpul domniei lui \u015eerban Cantacuzino, \u00een timpul c\u0103ruia se semnase un act de supunere defavorabil nou\u0103, spre a condi\u0163iona \u201e\u00eenchinarea\u201c \u0163\u0103rii c\u0103tre cre\u015ftini de garantarea protej\u0103rii ei \u00eempotriva turcilor \u015fi a t\u0103tarilor \u015fi de p\u0103strarea \u201eobiceiului p\u0103m\u00e2ntului\u201c rom\u00e2nesc cu toate consecin\u0163ele de ap\u0103rare a fiin\u0163ei na\u0163ionale ce decurg din el.<br \/>\nLa presiunile militare \u2013 ordonate de \u00eemp\u0103ratul Leopold I \u2013 ale generalului Donat Heissler, care intr\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi ocup\u0103 chiar Bucure\u015ftii, spre a-l determina pe Constantin Br\u00e2ncoveanu s\u0103 recunoasc\u0103 clauzele de risc ale alipirii \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti la Sf\u00e2ntul Imperiul Roman de Na\u0163iune German\u0103, achit\u00e2ndu-\u015fi \u201ebirurile\u201c impuse de cre\u015ftini \u00een cereale, vite, iernarea regimentelor germane din Transilvania, bani etc., principele face o mi\u015fcare absolut imprevizibil\u0103. El cheam\u0103, spre a alunga din \u0163ar\u0103 trupele germane, pe turcii condu\u015fi de Cerchez Ahmed pa\u015fa \u015fi pe t\u0103tari, \u00een frunte cu fiul hanului, pe care-i pl\u0103te\u015fte spre a nu face ravagii.<br \/>\nSe spune c\u0103 hoardele t\u0103t\u0103re\u015fti ar fi fost aduse de \u00eensu\u015fi stolnicul Constantin Cantacuzino. \u00cen acela\u015fi timp, voievodul \u00eel anun\u0163\u0103 pe generalul Heissler de n\u0103vala t\u0103tarilor. Spre a nu se pune r\u0103u cu germanii, \u015fi spre a-i proteja, el \u00ee\u015fi a\u015faz\u00e3 oastea (de cca 4.000 osta\u015fi de \u0163ar\u0103 \u015fi cazaci) \u00eentre cele dou\u0103 armate, sco\u0163\u00e2ndu-i pe nem\u0163i f\u0103r\u0103 vreo v\u0103t\u0103mare din \u0163ar\u0103, \u00een ianuarie 1690.<br \/>\nDar, \u00een august (11\/21), acela\u015fi an, dup\u0103 moartea principelui Mihai I Apafi, o\u015ftile rom\u00e2ne\u015fti, \u00eenso\u0163ite de cele turce\u015fti, t\u0103t\u0103re\u015fti, de un deta\u015fament de moldoveni \u015fi de curu\u0163ii lui Th\u00f6k\u00f6ly atac\u0103, la Z\u0103rne\u015fti, armatele nem\u0163e\u015fti \u015fi ungure\u015fti distrug\u00e2ndu-le. Generalul Heissler era luat prizonier, iar aga Constantin B\u0103l\u0103ceanu, ginerele lui \u015eerban Cantacuzino, pretendent sus\u0163inut de \u00cemp\u0103ratul Leopold I la tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, era ucis. Ajut\u00e2ndu-l totodat\u0103 pe Th\u00f6k\u00f6ly s\u0103 fie \u00eensc\u0103unat la C\u00e2rstian ca Principe al Transilvaniei, el scap\u0103 de concuren\u0163a acestuia la Domnia Munteniei mediat\u0103 de regele Ludovic al XIV-lea al Fran\u0163ei pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Poart\u0103. Din p\u0103cate, contraofensiva habsburgic\u0103, condus\u0103 de Ludwig von Baden face ca armatele aliate s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi curu\u0163ii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe capul Domnitorului (nevoit s\u0103-i cure\u0163e r\u00e2nd pe r\u00e2nd ori de c\u00e2te ori ie\u015feau din taberele lor).<br \/>\nUn alt exemplu de suprem\u0103 utilizare a inteligen\u0163ei sale native \u015fi a experien\u0163ei c\u0103p\u0103tate \u00een rela\u0163iile cu turcii l-a reprezentat momentul crucial al chem\u0103rii sale la Adrianopol (\u00een aprilie 1703) de c\u0103tre noul vizir Rami Mehmed cu g\u00e2ndul de a-l mazili. Sprijinindu-se, \u00eens\u0103, pe apropia\u0163i, prieteni \u015fi, mai departe, pe Sultana Valid\u00e9, pe care o pl\u0103tea, \u00eent\u00e2rziind aproape o lun\u0103 pe motivul bolii, timp \u00een care capuchehaiele lucrar\u0103 intens \u015fi o delega\u0163ie de boieri din \u0163ar\u0103 veni s\u0103-l sus\u0163in\u0103, dar dubl\u00e2nd \u015fi haraciul de la 280 de pungi de galbeni pe an la 520 (din care aveau s\u0103 i se mai scad\u0103 60), Br\u00e2ncoveanu ajunge s\u0103 fie agreat de marele vizir, care, dup\u0103 solicitarea unor sfaturi politice, ar fi m\u0103rturisit c\u0103 de fapt acesta a fost motivul chem\u0103rii sale la \u00cenalta Poart\u0103. A c\u0103p\u0103tat cu acest prilej o nou\u0103 numire pe via\u0163\u0103, \u201ehereditar\u0103\u201c (deci \u015fi pentru urma\u015fi), cum scria D. Cantemir, \u015fi i s-ar fi oferit totodat\u0103 \u015fi domnia Moldovei. Br\u00e2ncoveanu \u2013 amestecat \u00een politica principatului r\u0103s\u0103ritean de-o a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t \u201enimeni nu putea fi numit acolo f\u0103r\u0103 voia lui \u015fi nimeni dintre cei numi\u0163i nu r\u0103m\u00e2neau f\u0103r\u0103 \u00eencuviin\u0163area sa\u201c \u2013 a ezitat, totu\u015fi. A cerut un r\u0103gaz de cinci zile de g\u00e2ndire, timp \u00een care a trimis o \u015ftafet\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 spre a-i cere sfatul stolnicului Cantacuzino. R\u0103spunsul a fost: \u201eS\u0103 fie mul\u0163umit c\u0103 a sc\u0103pat\u201c. Drept urmare, a refuzat dubla domnie.<br \/>\nPlecarea spre Bucure\u015fti, ceva mai t\u00e2rzie, ar fi trebuit s\u0103-l bucure, c\u0103ci dac\u0103 ajungea la Constantinopol, dup\u0103 r\u0103zvr\u0103tirea ienicerilor \u015fi aruncarea \u00een \u00eenchisoare a sultanului prieten, Mustafa, \u00eenlocuit cu fratele lui, Ahmed, poate c\u0103 \u015fi-ar fi pierdut \u00eenc\u0103 de atunci via\u0163a. Zbuciumul prin care a trecut l-a marcat \u00eens\u0103. Efortul nervos, chiar frica de a fi mazilit \u015fi \u00eenchis, sforile pe care a trebuit s\u0103 le trag\u0103, cu plata unor sume greu de apreciat, l-au schimbat. \u201eDup\u0103 ce l-au slobizit de la Odrii \u015fi au venit \u00een \u0163ar\u0103\u201c \u2013 observa Radu Popescu, \u00eenvinuindu-l deschis pentru poverile aruncate pe toat\u0103 ob\u015ftea rom\u00e2neasc\u0103, indiferent c\u0103 era boier sau calic \u2013, \u201e\u015f-au schimbat firea, s-au f\u0103cut mai r\u0103u, mai cumplit, \u00eemprumut\u0103ri mari au pus p\u0103 boieri, p\u0103 m\u0103n\u0103stiri, biruri mari p\u0103 s\u0103raca \u0163ar\u0103, c\u00e2t nu mai avea putere s\u0103 mai \u00eemplineasc\u0103, ci se v\u0103ieta \u015fi blestema\u201c.<br \/>\nSe \u00eenr\u0103ise, \u00eentre altele, pentru c\u0103 trebuise s\u0103 dubleze aproape haraciul, pentru c\u0103 turcii erau \u201enestatornici, nu stau la vorbele lor, ci unele zic \u015fi altele fac\u201c \u2013 dup\u0103 cum recuno\u015ftea acela\u015fi cronicar \u2013, pentru c\u0103 se \u00eemp\u0103caser\u0103 cu nem\u0163ii \u015fi \u201enu mai avea nici un ajutor, nici un razim despre d\u00e2n\u015fii\u201c, \u00eenc\u00e2t nu g\u0103sea solu\u0163ie pentru ie\u015firea din impas, de sub opresiunea f\u0103r\u0103 alternativ\u0103.<br \/>\nApropierea de ru\u015fi, pe care o \u00eencearc\u0103 \u2013 spre care \u00eel \u00eempingeau Cantacuzinii, manifestat\u0103 provocator de Toma Cantacuzino prin actul s\u0103u de tr\u0103dare, nu-l convinge deplin. Dovad\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2nerea lui \u00een expectativ\u0103 cu armata \u015fi netrimiterea zaherelei (a carelor cu alimente). I se p\u0103rea \u2013 pe bun\u0103 dreptate \u2013 c\u0103 ac\u0163iunea e riscant\u0103, dup\u0103 cum s-a \u015fi dovedit.<br \/>\n\u00cen pofida celor afirmate de cronicarul Radu Popescu, de Ion Neculce, de<br \/>\nD. Cantemir \u015fi, bine\u00een\u0163eles, de ru\u015fi, precum \u015fi de cei care l-au p\u00e2r\u00e2t pe Constantin Br\u00e2ncoveanu la \u00cenalta Poart\u0103, N. Iorga consider\u0103 \u00eentemeiat c\u0103 voievodul nu a \u00eentre\u0163inut o coresponden\u0163\u0103 prea st\u0103ruitoare cu Petru cel Mare. \u201eSe pune \u00een leg\u0103tur\u0103 politica lui Br\u00e2ncoveanu din 1711 cu c\u0103derea lui politic\u0103. Politica aceasta de la 1711 a lui este de o siguran\u0163\u0103 \u015fi de o claritate absolut\u0103. \u0162arul a crezut totdeauna c\u0103 Br\u00e2ncoveanu l-a v\u00e2ndut: \u00abIuda-Br\u00e2ncoveanu\u00bb i se zice \u00een jurnalul \u00eemp\u0103r\u0103tesc. \u015ei Cantemir adauge c\u0103 Petru i-a dat bani Br\u00e2ncoveanului ca s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 provizii, c\u0103 Br\u00e2ncoveanu a luat banii \u015fi a \u0163inut, totu\u015fi, proviziile sale \u00een lag\u0103rul lui de la Albe\u015fti, l\u00e2ng\u0103 Urla\u0163i, pentru ca pe urm\u0103 s\u0103 dea aceste provizii, nu ru\u015filor, care le comandaser\u0103, ci turcilor, c\u00e2\u015ftig\u0103tori ai biruin\u0163ei, c\u0103, prin urmare, ar fi fost un \u00een\u015fel\u0103tor, c\u0103 \u015fi-ar fi \u00eensu\u015fit bani pe care numai mai t\u00e2rziu, silit, i-a dat \u00eenapoi. De fapt nu e a\u015fa. Br\u00e2ncoveanu n-a chemat pe ru\u015fi, n-a dorit pe ru\u015fi; Br\u00e2ncoveanu s-a temut, la 1711, de ru\u015fi. \u00cencercarea de a-l compromite prin fuga Sp\u0103tarului, comandantul o\u015ftilor muntene, Toma Cantacuzino, v\u0103rul s\u0103u, care s-a dus \u00een r\u00e2ndurile o\u015ftilor \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti, \u00eencercarea aceasta nu l-a \u00eensp\u0103im\u00e2ntat, ci l-a \u00eend\u00e2rjit. La noi, toate \u00eencerc\u0103rile de a ne compromite politic, pentru unii ori pentru al\u0163ii, au trezit \u00een toate timpurile o ad\u00e2nc\u0103 indignare. Prin urmare, \u015fi \u00eencercarea de a-l atrage pe Domnul muntean din 1711 de partea \u0162arului, prin fuga, provocat\u0103, a lui Toma Cantacuzino, n-a reu\u015fit. Br\u00e2ncoveanu \u015ftia, de altfel, c\u0103 Toma candideaz\u0103 la Domnie, c\u0103ci f\u0103cuse intrigi \u015fi la Constantinopol. Deci, el s-a a\u015fezat \u00een \u00abgura Urla\u0163ilor\u00bb \u015fi a a\u015fteptat cu proviziile str\u00e2nse de el: biruia \u0162arul, \u00eei l\u0103sa, de nevoie, larg deschis\u0103 intrarea \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103; biruiau turcii, se supunea altei fatalit\u0103\u0163i ne\u00eenl\u0103turate. \u015ei cronicarul lui spune c\u0103 Domnul n-a avut alt g\u00e2nd dec\u00e2t s\u0103 p\u0103streze \u0163ara \u00eentreag\u0103 prin greut\u0103\u0163ile extraordinare \u00een mijlocul c\u0103rora trebuia s\u0103 treac\u0103\u201c.<br \/>\nE o judecat\u0103 absolut corect\u0103! G\u00e2ndul acesta, al supunerii \u00een fa\u0163a fatalit\u0103\u0163ii \u2013 indiferent c\u0103 ea s-a numit Turcia, Sf\u00e2ntul Imperiul Roman de Na\u0163iune German\u0103, regatul Polonez de sub August al II-lea de Saxa sau, Imperiul \u0162arist \u2013 a fost permanent asociat \u00een mintea Domnitorului cu ideea p\u0103str\u0103rii integrit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii \u015fi a fiin\u0163ei na\u0163ionale. Sub aceste condi\u0163ii se \u00eencheiaser\u0103 \u015fi capitula\u0163iunile de c\u0103tre \u00eenainta\u015fi \u00een fa\u0163a turcilor \u015fi numai prin abuzurile succesive \u2013 ce nu mai puteau fi \u00eendreptate pe calea armelor, cum fuseser\u0103 nu o dat\u0103 corijate \u2013 se ajunsese la situa\u0163ia dependen\u0163ei noastre discre\u0163ionare de bunul plac al otomanilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>N. Iorga, Via\u0163a \u015fi domnia lui Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu, Editura Saeculum I.O., Bucure\u015fti, 2014, 512 p. &nbsp; Dup\u0103 cum observa N. Iorga, cit\u00e2nd din cronicarul Radu Popescu \u2013 dar ar fi putut cita la fel de bine \u015fi din Radu Greceanu \u015fi din alte cronici ale vremii \u2013, nu Constantin Br\u00e2ncoveanu a vrut s\u0103 se logodeasc\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sabia-intelepciunii-constantin-voda-brancoveanu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Sabia \u00een\u0163elepciunii:  Constantin-Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[31,11362],"class_list":["post-19216","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-n-iorga","tag-viata-si-domnia-lui-constantin-voda-brancoveanu"],"views":1388,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19216","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19216"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19216\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19216"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19216"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19216"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}