{"id":19211,"date":"2014-05-29T10:50:22","date_gmt":"2014-05-29T08:50:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19211"},"modified":"2014-05-29T10:50:22","modified_gmt":"2014-05-29T08:50:22","slug":"de-doua-ori-silvia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-doua-ori-silvia\/","title":{"rendered":"De dou\u0103 ori \u201eSilvia\u201c"},"content":{"rendered":"<p>La Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Timi\u015foara \u015fi la Opera Rom\u00e2n\u0103 Craiova cunoscuta operet\u0103 a lui Emmerich K\u00e1lm\u00e1n a v\u0103zut recent luminile rampei \u00een dou\u0103 noi produc\u0163ii, semnate de realizatori maghiari. M\u00e2na expert\u0103 a regizorilor din \u0163ara vecin\u0103 pentru genul operetei este cunoscut\u0103 \u015fi unanim apreciat\u0103. Chiar \u015fi Teatrul Na\u0163ional de Operet\u0103 \u015fi Musical \u201eIon Dacian\u201c, actualmente integrat Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti, recursese acum c\u00e2\u0163iva ani la renumitul KERO\u00ae, directorul Teatrului de Operet\u0103 \u015fi Musical din Budapesta, pentru o nou\u0103 montare a aceluia\u015fi titlu.<br \/>\n<strong>Verv\u0103 \u015fi inedit<\/strong><br \/>\nDirectorul general al scenei lirice timi\u015forene, Corneliu Murgu, l-a invitat pentru premiera de la \u00eenceputul lunii mai pe regizorul Gy\u00f6rgy Korcsm\u00e1ros, care i-a avut al\u0103turi pe cona\u0163ionalii \u00c9va Horv\u00e1th (decoruri) \u015fi G\u00e1bor Bak\u00f3 (coregrafia) \u015fi pe or\u0103deanca Amalia Judea (costume).<br \/>\nA rezultat un spectacol cuceritor, desf\u0103\u015furat \u00eentr-un cadraj scenografic potrivit, cu decoruri abundente, tipice pentru \u201eLa belle \u00e9poque\u201c, cu tente de \u201eart nouveau\u201c, poate excesive \u00een primul act (un plus de lumin\u0103 \u00een scen\u0103 ar fi fost benefic), mai echilibrate \u00een cel secund, dar cu o idee inedit\u0103, delicioas\u0103 \u00een ultima secven\u0163\u0103, a c\u0103rei ac\u0163iune a fost transpus\u0103 \u00eentr-o sta\u0163iune balnear\u0103, pe malul unui lac. De la elegantele costuma\u0163ii de cabaret budapestan la cele de salon vienez, iat\u0103-ne \u00een plin ambient de var\u0103, de plaj\u0103 \u015fi sport, nu lipsit de \u015fic, \u00een care dansurile&#8230; \u00eenot\u0103torilor cu \u201elabe de g\u00e2sc\u0103\u201c au fost mai mult dec\u00e2t simpatice. \u201eSpargerea\u201c atmosferei, care a dus \u015fi la un crescendo de imagine pe parcursul celor trei acte, a fost marea g\u0103selni\u0163\u0103 a echipei de realizatori, a incitat asisten\u0163a. Combina\u0163iile de culori, diversitatea, extravagan\u0163a au fost \u0163elurile dorite \u015fi \u00eemplinite de semnatara costumelor.<br \/>\nKorcsm\u00e1ros a vitalizat platoul, sus\u0163inut de excelen\u0163ii balerini, mae\u015ftri ai cearda\u015fului, ai cancan-ului \u015fi ai valsului, a lucrat cu to\u0163i interpre\u0163ii, contur\u00e2nd personaje care se re\u0163in, de la \u0163inuta de june-prim a lui Bogdan Roman (Edwin) la comicul lui Cristian Rudic (surprinz\u0103tor de mobil \u00een Boni, cu toat\u0103 masivitatea sa), de la pasionala \u015fi frumoasa Narcisa Brumar (Silvia) la atr\u0103g\u0103toarea Gabriella Varvari (Stassi). Nu uit verva lui Mihai Prelipcian (Mi\u015fka), a lui Dan Patac\u0103 (Feri), morga lui Camil Mara (Leopold Maria, cel cu look \u00e0-la-C\u00e9zanne, \u00een ultimul act) sau alura rigid\u0103 a Gabrielei Toader (Cecilia). To\u0163i componen\u0163ii numeroasei distribu\u0163ii s-au achitat cu profesionalism de rolurile care le-au revenit. Tradi\u0163ionalele gaguri \u015fi poante nu au lipsit, o alt\u0103 g\u0103selni\u0163\u0103 de mare efect fiind corul c\u00e2ntat \u00eenadins fals la aniversarea Ceciliei, \u00een actul al III-lea. Nostim moment!<br \/>\nSpectacolele urm\u0103toare vor mai fluidiza rostirea prozei, elimin\u00e2nd sincopele \u015fi sporind expresivitatea \u015fi penetran\u0163a declama\u0163iei teatrale. Ca exemplu pozitiv poate fi luat baritonul Dan Patac\u0103, la polul opus situ\u00e2ndu-se emisia nazal\u0103 a baritonului Cristian Rudic.<br \/>\nSoprana Narcisa Brumar a impresionat prin str\u0103lucirea vocii, \u00eendeosebi \u00een registrele central \u015fi \u00eenalt, cel grav r\u0103m\u00e2n\u00e2nd uneori estompat. Partenerul direct, Bogdan Roman, are unul dintre glasurile tenorale de mare perspectiv\u0103, recomandat prin timbralitatea pl\u0103cut rezonant\u0103, frazarea bine derulat\u0103 \u015fi acutele care dezvolt\u0103 sonorit\u0103\u0163i ample, p\u0103trunz\u0103toare. C\u00e2teva inconstan\u0163e \u00een proiec\u0163ia de sunet pot fi puse pe seama tinere\u0163ii \u015fi a lipsei de experien\u0163\u0103, consolid\u0103rile fiind a\u015fteptate c\u00e2t de cur\u00e2nd. \u015ei Gabriella Varvari are o voce de frumoas\u0103 culoare, cu care a conturat o eroin\u0103 c\u00e2teodat\u0103 sever\u0103, divers\u0103 fa\u0163\u0103 de tipologia obi\u015fnuit\u0103 a personajului s\u0103u. Este drept c\u0103 spectacolul timi\u015forean a ales o mezzosopran\u0103 pentru rolul Stassi, \u00een locul unei subrete.<br \/>\nCursivitatea muzical\u0103 a fost asigurat\u0103 de dirijorul Peter Oschanitzky, st\u0103p\u00e2nul tempilor bine cump\u0103ni\u0163i, la pupitrul admirabilei Orchestre a Operei timi\u015forene, cu concursul Corului bine preg\u0103tit de Laura Mare.<br \/>\n<strong>Prin\u0163esa cearda\u015fului<\/strong><br \/>\nDup\u0103 numai dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, din nou Silvia, de data aceasta la Opera Rom\u00e2n\u0103 Craiova. Directorul Antoniu Zamfir a \u00eencredin\u0163at montarea echipei compuse din Andr\u00e1s K\u00fcrthy (regia), craioveanul R\u0103svan Dr\u0103g\u0103nescu (costume, decoruri) \u015fi clujeanul Adrian Mure\u015fan (coregrafia). Spiritul lui K\u00e1lm\u00e1n, antrenul, \u00eensufle\u0163irea, crearea atmosferei au fost comandamentele pe care s-a sprijinit regizorul, aduc\u00e2nd transpuneri veridice printr-un joc de scen\u0103 expresiv \u015fi bune rela\u0163ion\u0103ri \u00eentre personaje. Mobilitatea lor a conferit dinamism tramei.<br \/>\n\u00cen primul act decorurile au fost simple, schematice, atemporale, cu oarecari inspira\u0163ii orientale, iar \u00een cel secund au str\u0103lucit \u2013 la propriu \u2013 prin decora\u0163iuni aurii \u015fi argintii, care din nou au sugerat bog\u0103\u0163ia Orientului, de\u015fi picturile aminteau de culorile din \u201ePerioada aurie\u201c a lui Klimt. Actul ultim a amintit imaginea idilic\u0103 a unei promenade la lumina felinarelor, \u00eencheiat\u0103 \u00een norii Primului R\u0103zboi Mondial ce avea s\u0103 \u00eenceap\u0103.<br \/>\nPentru epoca ac\u0163iunii costumele au fost corespunz\u0103tor desenate, cu remarci pentru cele ale Silviei, ale Ceciliei (actul secund) \u015fi ale lui St\u00e1zi. (Cititorul va observa ortografierea diferit\u0103 a unor nume de personaje. Am reprodus-o conform caietelor-program, ce reflect\u0103 versiunile traducerii libretului folosite la Timi\u015foara, respectiv Craiova).<br \/>\nSoprana Renata Vari a fost Silvia, adev\u0103rat\u0103 prin\u0163es\u0103 a cearda\u015fului, cu alur\u0103 de div\u0103, elegant\u0103, senzual\u0103 \u015fi plin\u0103 de patos. A expus un glas cu timbru cald, rotund, sonor aproape pe \u00eentregul ambitus, a c\u00e2ntat cu accente nuan\u0163ate \u015fi a format un cuplu artistic bine sudat cu experimentatul tenor Cosmin Marcovici (Edvin), care a frazat poetic \u015fi seduc\u0103tor \u00een autentic\u0103 manier\u0103 a vals\u0103rii vieneze. Asprimea notelor \u00eenalte a venit uneori surprinz\u0103tor.<br \/>\nFoarte t\u00e2n\u0103ra sopran\u0103 Noemi Modra a fost St\u00e1zi, juc\u0103u\u015f\u0103, \u015farmant\u0103, cu c\u00e2nt delicat recomandat de o voce proasp\u0103t\u0103 \u015fi luminoas\u0103. \u00cen plus, s-a ar\u0103tat o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 dansatoare, al\u0103turi de un partener pe m\u0103sur\u0103, Lauren\u0163iu Nicu (Boni), foarte bun diseur, sonor \u015fi conving\u0103tor \u00een expunerea prozei. \u00cen planul rostirii cu naturale\u0163e de teatru a replicilor, \u00eei mai remarc pe Edith Mag (Cecilia, cu binevenite reminiscen\u0163e ale trecutului de stea de cabaret), Peter Hercz din Ungaria (Miska), dar \u015fi pe Cosmin Vasilescu, \u00eentr-o excelent\u0103 compozi\u0163ie a decrepitului Leopold Maria. \u00cen antitez\u0103, Adrian Gr\u0103dinaru (Arhiducele Ferdinand) sau Dan Cornescu (nostalgicul Feri, destul de uzat vocal).<br \/>\nSpectacolul va avea de c\u00e2\u015ftigat odat\u0103 cu dinamizarea tuturor dialogurilor \u015fi cu eliminarea hiatusurilor dintre unele numere de proz\u0103. Accidentalele \u201eb\u00e2lbe\u201c (Silvia, Cecilia, Miska) pot fi puse pe seama emo\u0163iilor premierei.<br \/>\nLa pupitrul ansamblurilor Operei Rom\u00e2ne Craiova dirijorul Gheorghe Stanciu a adus experien\u0163a sa \u00een sensul unei idei coerente de spectacol plin de vivacitate, \u00een fa\u0163a unei orchestre deseori firave \u015fi, pe alocuri, neatente la fermitatea atacurilor. Micile decalaje (Miska, Feri, Boni, corul de la \u00eenceputul ultimului act) au fost rezolvate cu promptitudine.<br \/>\nSpre bucuria melomanilor timi\u015foreni \u015fi craioveni, mari iubitori ai operetei clasice (oare cine nu e?), Silvia de K\u00e1lm\u00e1n \u015fi-a reluat drumul \u00een haine noi. S\u0103 fie \u00eenso\u0163it\u0103 \u00een continuare de succesul consfin\u0163it de serile premierelor!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Timi\u015foara \u015fi la Opera Rom\u00e2n\u0103 Craiova cunoscuta operet\u0103 a lui Emmerich K\u00e1lm\u00e1n a v\u0103zut recent luminile rampei \u00een dou\u0103 noi produc\u0163ii, semnate de realizatori maghiari. M\u00e2na expert\u0103 a regizorilor din \u0163ara vecin\u0103 pentru genul operetei este cunoscut\u0103 \u015fi unanim apreciat\u0103. Chiar \u015fi Teatrul Na\u0163ional de Operet\u0103 \u015fi Musical \u201eIon Dacian\u201c, actualmente&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-doua-ori-silvia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De dou\u0103 ori \u201eSilvia\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[11358,11357,11356,6125,11359],"class_list":["post-19211","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-emmerich-kalman","tag-opera-craiov","tag-opera-nationala-timisoara","tag-opereta","tag-silvia"],"views":1265,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19211","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19211"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19211\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}